Flacăra Iaşului, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4974-4999)

1962-09-01 / nr. 4974

k pag. 2-a Pentru dezvoltarea economică a Moldovei Cercetări ştiinţifice valoroase In decursul anilor, In laboratoarele diferitelor catedre de la Faculta­tea de ştiinţe naturale a Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi, au fost elabora­te o serie de lucrări care au adus contribuţii valoroase la cunoaşterea lumii plantelor, la lămurirea diferite­lor probleme puse de viaţa diferite­lor organisme vegetale, etc. Dînd viaţă Hotâririlor Congresului 01 lit­iea al P.M.R., cadrele didactice de la Facultate au depus anul aces­ta o grijă sporită faţă de anii tre­cuţi, îmbunătăţind tematica ştiinţi­fică, pentru ca ea să fie legată cit mai strins de problemele actuale teoretice şi practice. Imbinind activi­tatea tradiţională de cercetare ştiin­ţifică cu nevoile practice ale pro­ducţiei, cadrele didactice ale Facul­tăţii de ştiinţe naturale (decan prof. dr. P. Jitaru) au reuşit să abordeze probleme de mare importanţă pen­tru economia Moldovei. Astfel, la Staţiunea experimentală a Universittăţii ieşene de la Miroslava - Iaşi, un colectiv de cercetători sub conducerea prof. univ. M. Constanti­­neanu a studiat şi obţinut rezultate frumoase In posibilitatea de comba­tere a insectelor dăunătoare, pe ca­le biologică. Cum se poate obţine un asemenea rezultat ? El se obţine, cu ajutorul altor insecte (nedăunătoare) care pot fi cultivate şi păstrate pînă in cazul unor invazii de insecte dău­nătoare, cînd se dă drumul în na-t­ură insectelor cultivate pentru a-şi depune ouăle în larvele insectelor dă­unătoare. La aceeaşi Staţiune, un colectiv de cercetători a obţinut rezultate opri­me în problema privind influenţa în­grăşămintelor minerale asupra produ­selor vegetale în anumite condiţii ex­perimentale. Un colectiv din care fac parte conf. u­niv. C. Dobrescu, C. Burduja şi al­ţii, studiază problema îmbunătăţiri­­ pajiştelor, în vederea asigurării unei baze furajere sectorului zootehnic, precum şi valoarea nutritivă a pajiş­tilor. Se studiază de asemenea pro­bleme de morfologie şi anatomie ve­getală cu privire la stadiul in care se formează lemnul in plantele ier­boase pentru a se stabili data cînd trebuie recoltate fără să-şi piardă valoarea nutritivă. Colectivul de cercetători condus de conf. univ. Elena Jean Grenaud, stu­diază influenţa unor substanţe cu ac­tivitate fiziologică asupra proceselor de creştere la diferite plante agri­cole. Cercetătorii din cadrul Laboratoru­lui de genetică şi biologie, studiază comportarea porumbului de sol hîn­­gănesc, care poate fi recoltat tim­puriu, lăsînd astfel terenul liber mai devreme, pentru culturile de toamnă. Colectivul de cercetători de la Ca­tedra de mineralogie-geologie, stu­diază rocile din regiunea Fundul Mol­dovei şi din Cristalinul Carpaţilor o­­rientali, în vederea stabilirii de pros­pecţiuni exploatabile. Sunt studiate argilele din Moldova pentru utiliza­rea lor în industria ceramică etc. Rezultate optime a obţinut şi cate­dra de fiziologia animalelor şi bio­logie, care în colaborare cu Sta­ţiunea de incubaţie a G.A.S. Copou, studiază influenţa cîmpurilor electro­magnetice asupra dezvoltării embrio­nare la ouăle de pasăre. Intrucit s-a constatat că sub influenţa acestor cîmpuri se stimulează procesul de dezvoltare embrionară, se înlătură pierderea unui procent destul de ri­dicat de pui, care se nasc în mod obişnuit cu malformaţie şi care nu sunt viabili. După calculele elemen­tare făcute pînă acum, se pot da la un milion pui scoşi într-un an, cca. 80.000 pui în plus, care altfel sunt pierduţi. Foarte interesante sunt şi cercetări­le colectivului condus de prof. dr. Sergiu Carăuşu, care în colaborare cu Staţiunea de cercetări a Univer­sităţii de la Stejarul — P. Neamţ, stu­diază bentosul de la lacul de acu­mulare Bicaz, adică sunt studiate to­talitatea organismelor care trăiesc pe fund de lac, în vederea asigură­rii hranei pentru peştii care vor fi cultivaţi acolo. Colectivul de cercetători de la Sta­ţiunea Stejarul împreună cu cadre de la Facultatea de chimie a Univer­sităţii din Iaşi, studiază modul cum se instalează biomasa din lacul de acumulare Bicaz, în vederea stabilirii cantităţii de hrană ce poate fi uti­lizată de peştii industriali. Acelaşi co­lectiv a studiat ridicarea producţiei unor iazuri din Moldova, prin găsi­rea condiţiilor celor mai favorabile de iernare a puietului de peşte în bazine speciale. Rezultatele favorabi­le obţinute de colectiv au fost co­municate Direcţiei regionale piscico­le Bacău, pentru a fi aplicate in practică. Sunt de asemenea studiate proble­me privind regimul de apă la unele plante montane din împrejurimile la­cului Bicaz; flora şi vegetaţia „Chei­lor mari“ din Valea pîrîului Bicaz; variaţia unor indici fizico-chimici ai apei lacului Bicaz; repartiţia culturii viţei de vie în Moldova etc. Prin activitatea sa ştiinţifică, Fa­cultatea de ştiinţe naturale a Uni­versităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi aduce o importantă contribuţie la dezvoltarea e­­conomică a Moldovei. AL. ZAREŞ 1. Pilotul navei Vostok 3”­­ .» şi cel al navei cosmice „Vostok 4"; 2. Operaţia de sosire pe pămînt, care s-a desfăşurat normal la cele două nave...­­ şi operaţia de pornire a na­velor cosmice „Vostok 3” şi „Vostok 4”; 3. Numele navelor cosmice pilo­tate de Gagarin, Titov, Nikolaev, Po­­povici­k­ir... cosmică” cunoscută lu­crare despre Uniunea Sovietică a scri­itorului Ştefan Heym - Nota muzicală — Teren; 4. Litera slavona — Aproape oval!­­ Aşa au fost saluturile trans­mise de Nikolaev şi Popovici (sing.)— A da cu gumă arabică; 5. Obiceiuri -Tudor Vladimirescu - ... lumină, uni­tate cosmică pentru lumină — Udrea Teodor; 6. Oră (pop.) - Zeiţă a înţe­lepciunii (mit.) - Rîu în U.R.S.S. -Pavel Popovici în cosmonautică; 7. A şedea - Nikolaev şi Popovici - In Cosmos I; 8. Soţia lui Pavel Popovici- Le-au făcut cosmonauţii Popovici şi Nikolaev în Cosmos (sîng.) — Zborul inaugurat de cei doi piloţi; 9. Din sirenă! - Le-au executat cele două nave în jurul pămîntului - Apei; 10. 1. „Vostok 3” şi „Vos­tok 4" (2 cuv.); 2. Oraş antic-Romancier sovie­tic, a scris ,,Prima dragoste"; 3. In Pes­­kov I - Saluturi trimise din Cosmos de Ni­kolaev şi Popovici ; 4. Hidrocarbură — Din senini; 5. Nume rusesc — ,,Doi în Cosmos”, apărută în editura „Izves­­tia" (pl.); 6. Anatol Z. Korneiciuk — Prefix pentru nou - Fizician celebru; 7. Pronume - Adăugat; 8. Timp - In bancnotă!; 9. Anterior zilei de azi — Așa cum sunt aparatele la bordul na­vei (sing.); 10. ... de eroism, pe care l-au înfăptuit prin zborul lor Niko­laev şi Popovici - Aşa cum sunt in istorie zborurile cosmice (crt); 11. Vas - Ramura din care s-a desprins cos­monautica; 12. Nume masculin - A apuca — In banca!; 13. Agenţie de voiaj... terestră — Iţă anagramată — Apelativ; 14. In Vostok! - „Librăria noastră” ■ F­luri Gagarin - Măsură; 15. Şi locuitorii acestui oraş au sa­lutat zborul „gemenilor cosmici” - Aşa cum sunt ochiurile la plase; 16. Sfîr­­şit de zi pe Terra; 17. „Scăpat” de sub acţiunea gravitaţiei - Le-a fost de folos cosmonauţilor (neart). L. BRADU „Vostok 3“ și „Vostok 4“ Cobalt — In stihuri! » Locul unde sîn­t con­semnate istoricele zbo­ruri ale lui Gagarin, Titov, Nikolaev, Po­povici. 11. Zborurile cosmice în viața coti­diană — Deplasarea unei mase de aer din­­tr-un loc în altul. VERTICAL: ORIZONTALI FLACARA IAŞULUI ____ V WSTO0, I # | ; r»*' Camioane basculante universale multe ori in urma lor sunt necesare încărcări suplimentare în vagoane­­e de cale ferată, pe platforme, pun­ţile vaselor etc. De aceea era nece­sară o reconstituire a sistemului a­­cestor maşini. Acest lucru a fost realizat de mun­citorii şi inginerii de la Uzina de automobile „Lihaciov“ din Moscova. Ei au înzestrat camioanele basculan­te cu un nou mecanism de descăr­care. Astfel prin intermediul unor pîr- Basculantele sunt nişte maşini foar­te utile, dar unica deficienţă a lor constă în faptul că se descarcă di­rect pe sol. Din această cauză de ghii dirijate de către un sistem hi­draulic, caroseria mașinii se poate înălța până la 3 metri, după care ea se descarcă în mod automat. «“■"«. .. . Transportul cu taxiuri aeriene a depăşit in i­. S. Cehoslovacă un milion de kilometri de la începutul anului. Pasagerul jubiliar a fost Kri­na Jaroslava Vanova împreună cu nou năs­cutul său. Taxiul aerian Morava L 200 de pro­ducţie cehoslovacă, leagă 18 oraşe cu 72 lo­calităţi mai mici unde nu există legături ae­riene permanente. Taxiul aerian este foarte folositor in gasuri de transporturi urgente. utemista Adela Tom­a este fruntaşă în produc­ţie la cooperativa „Munca Manuală“ din Iaşi —­­­sec­ţia de tricotat. Foto V. BOTOSANI „Anul internaţional al Soarelui calm“ Timp de mai multe decenii, oa­menii de ştiinţă au cercetat cu a­­tenţie astrul îndepărtat şi enigma­tic - Soarele, care este un uriaş reactor ctomic cosmic şi de care depinde în mare măsură viaţa planetei noastre. Dar multe din tainele acestuia au rămas nedez­legate. In prezent, se fac pregă­tiri pentru înfăptuirea unui nou program de cercetări numit „Anul internaţional al Soarelui calm”. Preşedintele Uniunii internaţio­nale de geodezie şi geofizică, V. V. Belousov, arată într-un interviu acordat ziarului „Pravda“ că a­­ceste observaţii vor constitui o completare preţioasă a cercetări­lor întreprinse în cadrul Anului geofizic internaţional. Cercetările vor cuprinde un larg cerc de pro­bleme: magnetismul terestru, ra­diaţiile cosmice, aurorele polare şi luminiscenţa cerului de noapte şi multe altele. Nici o dată pînă acum Soarele calm nu a fost cercetat într-o măsură atît de mare. Poate că aceste observaţii vor ajuta să cu­noaştem mai profund natura mis­terioaselor pete solare. Deocam­dată, s-a stabilit numai că ele se formează în stratul superior al as­trului. In craterele uriaşe se dezv­lănţuie vîltorile Incandescente care dau naştere razelor electromag­netice, ultraviolete şi razelor­­. A­­ceste raze vor fi cercetate cu aju­torul unor laboratoare terestre, precum şi cu ajutorul sateliţilor şi al unor rachete speciale. Soarele va fi urmărit de o în­treagă reţea de staţii speciale. Zeci de observatoare amplasate de-a lungul meridianelor şi pa­ralelelor­ globului pămîntesc nu vor lăsa nici o secundă ca astrul să scape de cimpul lor vizual. In regiunile polare, în regiunile tropicelor, în emisfera sudică vor fi create staţii pentru cercetarea luminiscenţei cerului de noapte. Razele invizibile ale instalaţiilor radar vor cerceta regiunile auro­relor polare, iar baloanele sondă vor măsura gradul de intensitate a radiaţiilor la o altitudine de 30 km. Oamenii de ştiinţă vor avea la dispoziţia lor aparate unicale, mijloacele optice şi radiotehnice cele mai noi. Programul anului internaţional al Soarelui calm prevede, de a­­semenea, studierea ionosferei, me­teoriţilor, curenţilor telurici, distri­buirea temperaturii în Cosmos etc. Aceste cercetări sînt atît de vas­te şi multilaterale încît necesită o strînsă colaborare între oamenii de ştiinţă din multe ţări. Pină a­­cum şi-au anunţat participarea la acest program peste 40 de ţări. Oamenii de ştiinţă speră să dez­lege tainele străvechi ale Soare­lui, să cunoască natura reactoru­lui cosmic. Cine ştie, poate aici se găseşte secretul reacţiei ter­monucleare controlate care pînă acum încă nu este accesibilă o­­mului? Răspunsul la această între-­­­bare îi va da timpul. Metodă nouă de tratare a dinţilor După cum se ştie, un procent con­­siderabil de dinţi bolnavi nu pot fi trataţi cu metodele obişnuite şi tre­buie extraşi. Deseori trebuie extraşi dinţi cu distrugeri relativ mici, deoa­rece un tratament de lungă durată nu s-a soldat cu rezultate pozitive. Din această categorie fac parte dinţii cu periodontite granulomatoase, cu granulom chistic etc. In prezent în U.R.S.S. capătă o răs­­pîndire tot mai mare metoda replan­­tării care permite salvarea dinţilor socotiţi „fără leac”. Operaţia nu este de fel complicată, nu necesită nici un fel de instrumente speciale şi poate fi executată în orice cabinet stoma­tologic. lată în ce constă operaţia: după anestezie dintele bolnav este îndepăr­tat cu precauţie. Cît timp dintele se află în afara organismului, cavitatea cariată este plombată cu minuţiozitate cu ciment şi amalgam la fel ca şi canalele dinţilor. Cu o mică linguriţă chirurgicală se îndepărtează focarul patologic din fundul alveolei in care se introduce dintele plombat (vinde­cat). El este acoperit pentru 1—2 ore cu tampon din tifon. Timp de citeva zile se constată dureri neînsemnate, iar apoi inflamaţia trece şi peste cîteva săptămîni dintele se prinde complet, iar peste 4-5 luni poate fi chiar fo­losit ca dinte de sprijin pentru punte. La policlinica stomatologică republi­cană din R.S.S. Moldovenească (baza catedrei de stomatologie chirurgicală condusă de prof. N. V. Fetisov) unde se execută astfel de operații încă nu s-a înregistrat nici un caz de dinte replantat care să nu se fi prins. ŞTIAŢI CA... Femeile din Groenlanda, — la care irioada de cal“ este pieptănătura naţională, — suferă de un fel de che­­lire specifică? Astfel lor le cade pă­rul de la marginea frunţii, adică din locul unde firele de păr sunt supuse unui efort mai intens. ac In ambele emisfere ale creierului omenesc se enumeră cel puţin 14 mi­liarde de celule nervoase, dimensiu­nile fiecăreia din ele variind de la 5 pînă la 200 de microni? * Intr-un muşuroi de pădure, furnici­le adună în cursul unei veri de la 3 pînă la 8 milioane de diferite insec­te, în marea majoritate nimicite chiar de ele?* Reacţiile chimice din ţesuturile nervoase se desfăşoară foarte intens? Astfel dacă întreg organismul uman necesită în stare de repaus circa 300 centimetri cubi de oxigen pe minut, în schimb, creierul singur absoar­be 50 cm. cubi. In acelaşi decurs, cam tot atîta oxigen este necesar şi inimii.* Elefantul poate străbate înot ape­le cele mai largi? El se poate cufun­da complet în apă, lăsînd la suprafa­ţă numai vîrful trompei. Elefantul este foarte sprinten şi la fugă. Ast­fel el poate alerga cu 20 de kilo­metri pe oră, după cum se poate căţăra de minune pe munţi. i •Ilil Hitl’l Călătoria unor cuvinte între o unitate comercială şi o re­vistă diferenţa este apreciabilă. De ce totuşi le numim pe amîndouă ma­gazin? Iată o întrebare legitimă. Depozitele de mărfuri din centrele comerciale ale Africii de Nord purtau în secolul al XV-lea numele arab ma­­hazin. Acolo l-au învăţat colonizatorii europeni şi l-au folosit pentru a de­numi cu el orice depozit de mărfuri diverse, indiferent de ţara în care s-ar fi aflat. Francezii l-au adaptat în for­ma magasin şi de la ei îl împrumută englezii, dîndu-i o întrebuinţare nouă, printr-o comparaţie, în limba engleză cuvintul este aplicat revistelor cu con­ţinut foarte variat, cu articole de tot felul. Astfel de reviste sînt un fel de magazine universale. Denumirea de­vine foarte cunoscută și o împrumută... francezii. Sub forma magazine, cuvîn­­tul trece din nou Canalul­­Mînecii, de astă-dată în sens invers. Prin interme­diul limbii franceze, magazin­­ cu sensul vechi, ca şi cu cel nou, împru­mutat din engleză — pătrunde în nu­meroase limbi europene, printre care şi romina. Călătoria cuvîntului nu se limitează însă la Europa. El trece, odată cu re­vistele franţuzeşti, numite magazine, şi la coloniile din Africa, iată-l din nou în nordul Africii, în limba arabă, de unde şi-a început călătoria acum 500 de ani. Unde sînt specialiştii ? Acum cîţiva ani, în sa­tul Armăşeni, aparţinîn­d de comuna Avereşti, din raionul Huşi, a pătruns lumina electrică. Mare bucurie i-a cuprins pe locuitorii satului. Şi-au instalat lumină în casele lor, şi-au cumpărat apa­rate de radio... Dar iată că, în luna aprilie a a­­cestui an, colectiviştii din Armăşeni n-au mai primit lumină. Se defectase mo­torul uzinei din Avereşti. Ei, ce vreţi, se mai de­fectează un motor. Dar, se poate repara şi... gata. A trecut o lună, au tre­cut două, trei... Şi iatâ-i ajunşi pe armăşeni în lu­na iulie, cu becurile fără viaţă în tavan şi cu a­­paratele de radio idem pe mesuţe. Şi-n luna iulie au so­sit specialiştii. „Gata, vom avea lumină" - şi-au spus colectiviştii. Au pornit cu hărnicie la treabă specialiştii. Au refăcut o parte din in­stalaţie, au înlocuit ciţiva stîlpi şi... cind au termi­nat lucrul la aproximativ a patra parte din re­ţeaua electrică a satului, au... dispărut. Mai ceva ca fantomele. Nu înain­te insă de a întrerupe legătura cu restul insta­laţiei. In prezent, un sfert din sat este luminat, trei sferturi - nu. Apariţia specialiştilor, după toate cercetările, a fost lumeas­că, dispariţia lor­­ fan­tomatică. Dovada? Au rămas prin sat unele materiale. Numai despre ei nu ştie nimeni nimic. Se pare totuşi că cineva cunoaşte: întreprinderea regională de electricitate. Ce-ar fi să facă... lumină în această problemă? Povestea cu fantomele ar rămine o... poveste. (după o corespondenţă) Răspuns la critică Există unii oameni că­rora trebuie să le acorzi, fără rezerve, admiraţie deplină. Printre aceştia se află şi cîţiva din con­ducerea întreprinderii de transport din Iaşi. Toată admiraţia noastră! Cum se mai spune, „jos pă­lăria"­. Şi, zău, merită. Numai dacă vom aminti cite ceva despre spiritul lor de iniţiativă, şi încă ar fi destul. Ingeniozitate rar întîlnitâ. Aşa să ştiţi... Şi operativitate. Da. Ca pe... toate. Vă voi da cî­teva exemple şi-o să-mi daţi dreptate. Era prin 10 iulie 1962. Tovarăşii din conducerea I.T.F au aflat cu surprin­dere în ziarul „Flacăra Iaşului” un articol. „Cum călătorim cu autobuze­le”? era intitulat, li in­teresa şi l-au citit. Cri­tici destule la adresa I.T.I -ului. „Trebuie să răs­­ ­­­­ pundem" - au hotărit ei. Credeţi că au răspuns la critica ziarului aşa, prin­tr-o hirtie? Nu. Prin fap­te. „Faptele să vorbeas­că". Şi s-a trecut la fapte. „Cetăţenii din cartierul Galata sunt nemulţumiţi că nu se respectă graficul de mers pe ruta „Arta Populară - Miroslava"?. Aşa scrie un articol? Bun. Să luăm măsuri. Vom schim­ba traseul. Să nu mai treacă autobuzul prin cartierul Galata. Dacă ne-ntreabă cei cîteva sute de cetăţeni din cartier, le răspundem că podul de peste rîul Nicolina e slab. A fost bun un an de zile, acum nu mai este. Aşa-i?. Aşa-il”. ... După două zile, au­tobuzul circula pe un alt traseu, mult mai lung ... Cetăţenii din cartierul Ga­lata nu se mai pot plin­­ge că şoferii nu respectă graficul. Căci nu mai au ocazie să călătorească cu autobuzul. Spre marea u­­şurare a tov. Dimitriu de la serviciul „autobuze"... „Deci, am rezolvat o problemă. Ce mai critică ziarul? Aha. Conducătorii auto de pe traseul „Inst. agronomic" - Breazu" stau nepermis de mult la capete de linie şi vorbesc necuviincios cu pasagerii. E simplu. Ca să nu mai poată vorbi prea des ne­cuviincios cu pasagerii, a­­tunci să stea şi mai mult la capete de linie, ba să se mai şi retragă de pe traseu. E un mijloc si­­gur”. Faceţi o plimbare pină la capătul liniei de tram­vai din Copou, acolo un­­de-i staţia de autobuze, şi-o să vă convingeţi că chiar aşa stau lucrurile. Aşa mai zic şi eu. Fap­te. Trebuie felicitaţi tova­răşii din conducerea I.T.I. In primul rînd ar trebui să-i felicite şeful secţiei gospodărie comunală a sfatului popular orăşenesc, tov. Albu. Căci se vede treaba că-i de acord cu „faptele" amintite. RADU COSTIN Nr. 4974 Un bec electric origine In Japonia a fost fabricat un bec electric avînd capacitatea de 50 kilo­' waţi și greutatea de 23 kilograme. Noaptea, cînd becul este aprins, se poate citi un ziar la o distanță de 600 metri de el. Ghici „ELEMENTUL“! » Pus in orişice sector Se EVAPORA uşori • Calmul II revine greul Se PRECIPITA mereu I­I —oOo— (Chiulangiul) E ştiut ca ELEMENT Cu amor... POLIVALENŢI • Cititorii toţi conchid Că lucrează cu...­ ACID ] (Uşuraticul) Zace-n STARE NATURALA Dar pe... strada principală! » (Bulevardierul) II EXTRAGI cu greu, se pare De sub munţii... de...­ dosare! (Birocratul) (Mîniosul) (Umoristul) SIG. HOROVITZ Adesea­­,, igrădinia restaurantul­­ui „Victoria“ din Iaşi cunoaşte o adevărată „ninsoare” cu funingine.­­ Nu ştiu de ce, Naică, mi-am minţit de TechirghiolI (Desen de VALG) Fără cuvinte ­ ­ ■i... -f

Next