Flacăra Iaşului, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4974-4999)
1962-09-01 / nr. 4974
k pag. 2-a Pentru dezvoltarea economică a Moldovei Cercetări ştiinţifice valoroase In decursul anilor, In laboratoarele diferitelor catedre de la Facultatea de ştiinţe naturale a Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi, au fost elaborate o serie de lucrări care au adus contribuţii valoroase la cunoaşterea lumii plantelor, la lămurirea diferitelor probleme puse de viaţa diferitelor organisme vegetale, etc. Dînd viaţă Hotâririlor Congresului 01 litiea al P.M.R., cadrele didactice de la Facultate au depus anul acesta o grijă sporită faţă de anii trecuţi, îmbunătăţind tematica ştiinţifică, pentru ca ea să fie legată cit mai strins de problemele actuale teoretice şi practice. Imbinind activitatea tradiţională de cercetare ştiinţifică cu nevoile practice ale producţiei, cadrele didactice ale Facultăţii de ştiinţe naturale (decan prof. dr. P. Jitaru) au reuşit să abordeze probleme de mare importanţă pentru economia Moldovei. Astfel, la Staţiunea experimentală a Universittăţii ieşene de la Miroslava - Iaşi, un colectiv de cercetători sub conducerea prof. univ. M. Constantineanu a studiat şi obţinut rezultate frumoase In posibilitatea de combatere a insectelor dăunătoare, pe cale biologică. Cum se poate obţine un asemenea rezultat ? El se obţine, cu ajutorul altor insecte (nedăunătoare) care pot fi cultivate şi păstrate pînă in cazul unor invazii de insecte dăunătoare, cînd se dă drumul în na-tură insectelor cultivate pentru a-şi depune ouăle în larvele insectelor dăunătoare. La aceeaşi Staţiune, un colectiv de cercetători a obţinut rezultate oprime în problema privind influenţa îngrăşămintelor minerale asupra produselor vegetale în anumite condiţii experimentale. Un colectiv din care fac parte conf. univ. C. Dobrescu, C. Burduja şi alţii, studiază problema îmbunătăţiri pajiştelor, în vederea asigurării unei baze furajere sectorului zootehnic, precum şi valoarea nutritivă a pajiştilor. Se studiază de asemenea probleme de morfologie şi anatomie vegetală cu privire la stadiul in care se formează lemnul in plantele ierboase pentru a se stabili data cînd trebuie recoltate fără să-şi piardă valoarea nutritivă. Colectivul de cercetători condus de conf. univ. Elena Jean Grenaud, studiază influenţa unor substanţe cu activitate fiziologică asupra proceselor de creştere la diferite plante agricole. Cercetătorii din cadrul Laboratorului de genetică şi biologie, studiază comportarea porumbului de sol hîngănesc, care poate fi recoltat timpuriu, lăsînd astfel terenul liber mai devreme, pentru culturile de toamnă. Colectivul de cercetători de la Catedra de mineralogie-geologie, studiază rocile din regiunea Fundul Moldovei şi din Cristalinul Carpaţilor orientali, în vederea stabilirii de prospecţiuni exploatabile. Sunt studiate argilele din Moldova pentru utilizarea lor în industria ceramică etc. Rezultate optime a obţinut şi catedra de fiziologia animalelor şi biologie, care în colaborare cu Staţiunea de incubaţie a G.A.S. Copou, studiază influenţa cîmpurilor electromagnetice asupra dezvoltării embrionare la ouăle de pasăre. Intrucit s-a constatat că sub influenţa acestor cîmpuri se stimulează procesul de dezvoltare embrionară, se înlătură pierderea unui procent destul de ridicat de pui, care se nasc în mod obişnuit cu malformaţie şi care nu sunt viabili. După calculele elementare făcute pînă acum, se pot da la un milion pui scoşi într-un an, cca. 80.000 pui în plus, care altfel sunt pierduţi. Foarte interesante sunt şi cercetările colectivului condus de prof. dr. Sergiu Carăuşu, care în colaborare cu Staţiunea de cercetări a Universităţii de la Stejarul — P. Neamţ, studiază bentosul de la lacul de acumulare Bicaz, adică sunt studiate totalitatea organismelor care trăiesc pe fund de lac, în vederea asigurării hranei pentru peştii care vor fi cultivaţi acolo. Colectivul de cercetători de la Staţiunea Stejarul împreună cu cadre de la Facultatea de chimie a Universităţii din Iaşi, studiază modul cum se instalează biomasa din lacul de acumulare Bicaz, în vederea stabilirii cantităţii de hrană ce poate fi utilizată de peştii industriali. Acelaşi colectiv a studiat ridicarea producţiei unor iazuri din Moldova, prin găsirea condiţiilor celor mai favorabile de iernare a puietului de peşte în bazine speciale. Rezultatele favorabile obţinute de colectiv au fost comunicate Direcţiei regionale piscicole Bacău, pentru a fi aplicate in practică. Sunt de asemenea studiate probleme privind regimul de apă la unele plante montane din împrejurimile lacului Bicaz; flora şi vegetaţia „Cheilor mari“ din Valea pîrîului Bicaz; variaţia unor indici fizico-chimici ai apei lacului Bicaz; repartiţia culturii viţei de vie în Moldova etc. Prin activitatea sa ştiinţifică, Facultatea de ştiinţe naturale a Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi aduce o importantă contribuţie la dezvoltarea economică a Moldovei. AL. ZAREŞ 1. Pilotul navei Vostok 3” .» şi cel al navei cosmice „Vostok 4"; 2. Operaţia de sosire pe pămînt, care s-a desfăşurat normal la cele două nave... şi operaţia de pornire a navelor cosmice „Vostok 3” şi „Vostok 4”; 3. Numele navelor cosmice pilotate de Gagarin, Titov, Nikolaev, Popovicikir... cosmică” cunoscută lucrare despre Uniunea Sovietică a scriitorului Ştefan Heym - Nota muzicală — Teren; 4. Litera slavona — Aproape oval! Aşa au fost saluturile transmise de Nikolaev şi Popovici (sing.)— A da cu gumă arabică; 5. Obiceiuri -Tudor Vladimirescu - ... lumină, unitate cosmică pentru lumină — Udrea Teodor; 6. Oră (pop.) - Zeiţă a înţelepciunii (mit.) - Rîu în U.R.S.S. -Pavel Popovici în cosmonautică; 7. A şedea - Nikolaev şi Popovici - In Cosmos I; 8. Soţia lui Pavel Popovici- Le-au făcut cosmonauţii Popovici şi Nikolaev în Cosmos (sîng.) — Zborul inaugurat de cei doi piloţi; 9. Din sirenă! - Le-au executat cele două nave în jurul pămîntului - Apei; 10. 1. „Vostok 3” şi „Vostok 4" (2 cuv.); 2. Oraş antic-Romancier sovietic, a scris ,,Prima dragoste"; 3. In Peskov I - Saluturi trimise din Cosmos de Nikolaev şi Popovici ; 4. Hidrocarbură — Din senini; 5. Nume rusesc — ,,Doi în Cosmos”, apărută în editura „Izvestia" (pl.); 6. Anatol Z. Korneiciuk — Prefix pentru nou - Fizician celebru; 7. Pronume - Adăugat; 8. Timp - In bancnotă!; 9. Anterior zilei de azi — Așa cum sunt aparatele la bordul navei (sing.); 10. ... de eroism, pe care l-au înfăptuit prin zborul lor Nikolaev şi Popovici - Aşa cum sunt in istorie zborurile cosmice (crt); 11. Vas - Ramura din care s-a desprins cosmonautica; 12. Nume masculin - A apuca — In banca!; 13. Agenţie de voiaj... terestră — Iţă anagramată — Apelativ; 14. In Vostok! - „Librăria noastră” ■ Fluri Gagarin - Măsură; 15. Şi locuitorii acestui oraş au salutat zborul „gemenilor cosmici” - Aşa cum sunt ochiurile la plase; 16. Sfîrşit de zi pe Terra; 17. „Scăpat” de sub acţiunea gravitaţiei - Le-a fost de folos cosmonauţilor (neart). L. BRADU „Vostok 3“ și „Vostok 4“ Cobalt — In stihuri! » Locul unde sînt consemnate istoricele zboruri ale lui Gagarin, Titov, Nikolaev, Popovici. 11. Zborurile cosmice în viața cotidiană — Deplasarea unei mase de aer dintr-un loc în altul. VERTICAL: ORIZONTALI FLACARA IAŞULUI ____ V WSTO0, I # | ; r»*' Camioane basculante universale multe ori in urma lor sunt necesare încărcări suplimentare în vagoanee de cale ferată, pe platforme, punţile vaselor etc. De aceea era necesară o reconstituire a sistemului acestor maşini. Acest lucru a fost realizat de muncitorii şi inginerii de la Uzina de automobile „Lihaciov“ din Moscova. Ei au înzestrat camioanele basculante cu un nou mecanism de descărcare. Astfel prin intermediul unor pîr- Basculantele sunt nişte maşini foarte utile, dar unica deficienţă a lor constă în faptul că se descarcă direct pe sol. Din această cauză de ghii dirijate de către un sistem hidraulic, caroseria mașinii se poate înălța până la 3 metri, după care ea se descarcă în mod automat. «“■"«. .. . Transportul cu taxiuri aeriene a depăşit in i. S. Cehoslovacă un milion de kilometri de la începutul anului. Pasagerul jubiliar a fost Krina Jaroslava Vanova împreună cu nou născutul său. Taxiul aerian Morava L 200 de producţie cehoslovacă, leagă 18 oraşe cu 72 localităţi mai mici unde nu există legături aeriene permanente. Taxiul aerian este foarte folositor in gasuri de transporturi urgente. utemista Adela Toma este fruntaşă în producţie la cooperativa „Munca Manuală“ din Iaşi —secţia de tricotat. Foto V. BOTOSANI „Anul internaţional al Soarelui calm“ Timp de mai multe decenii, oamenii de ştiinţă au cercetat cu atenţie astrul îndepărtat şi enigmatic - Soarele, care este un uriaş reactor ctomic cosmic şi de care depinde în mare măsură viaţa planetei noastre. Dar multe din tainele acestuia au rămas nedezlegate. In prezent, se fac pregătiri pentru înfăptuirea unui nou program de cercetări numit „Anul internaţional al Soarelui calm”. Preşedintele Uniunii internaţionale de geodezie şi geofizică, V. V. Belousov, arată într-un interviu acordat ziarului „Pravda“ că aceste observaţii vor constitui o completare preţioasă a cercetărilor întreprinse în cadrul Anului geofizic internaţional. Cercetările vor cuprinde un larg cerc de probleme: magnetismul terestru, radiaţiile cosmice, aurorele polare şi luminiscenţa cerului de noapte şi multe altele. Nici o dată pînă acum Soarele calm nu a fost cercetat într-o măsură atît de mare. Poate că aceste observaţii vor ajuta să cunoaştem mai profund natura misterioaselor pete solare. Deocamdată, s-a stabilit numai că ele se formează în stratul superior al astrului. In craterele uriaşe se dezvlănţuie vîltorile Incandescente care dau naştere razelor electromagnetice, ultraviolete şi razelor. Aceste raze vor fi cercetate cu ajutorul unor laboratoare terestre, precum şi cu ajutorul sateliţilor şi al unor rachete speciale. Soarele va fi urmărit de o întreagă reţea de staţii speciale. Zeci de observatoare amplasate de-a lungul meridianelor şi paralelelor globului pămîntesc nu vor lăsa nici o secundă ca astrul să scape de cimpul lor vizual. In regiunile polare, în regiunile tropicelor, în emisfera sudică vor fi create staţii pentru cercetarea luminiscenţei cerului de noapte. Razele invizibile ale instalaţiilor radar vor cerceta regiunile aurorelor polare, iar baloanele sondă vor măsura gradul de intensitate a radiaţiilor la o altitudine de 30 km. Oamenii de ştiinţă vor avea la dispoziţia lor aparate unicale, mijloacele optice şi radiotehnice cele mai noi. Programul anului internaţional al Soarelui calm prevede, de asemenea, studierea ionosferei, meteoriţilor, curenţilor telurici, distribuirea temperaturii în Cosmos etc. Aceste cercetări sînt atît de vaste şi multilaterale încît necesită o strînsă colaborare între oamenii de ştiinţă din multe ţări. Pină acum şi-au anunţat participarea la acest program peste 40 de ţări. Oamenii de ştiinţă speră să dezlege tainele străvechi ale Soarelui, să cunoască natura reactorului cosmic. Cine ştie, poate aici se găseşte secretul reacţiei termonucleare controlate care pînă acum încă nu este accesibilă omului? Răspunsul la această între-bare îi va da timpul. Metodă nouă de tratare a dinţilor După cum se ştie, un procent considerabil de dinţi bolnavi nu pot fi trataţi cu metodele obişnuite şi trebuie extraşi. Deseori trebuie extraşi dinţi cu distrugeri relativ mici, deoarece un tratament de lungă durată nu s-a soldat cu rezultate pozitive. Din această categorie fac parte dinţii cu periodontite granulomatoase, cu granulom chistic etc. In prezent în U.R.S.S. capătă o răspîndire tot mai mare metoda replantării care permite salvarea dinţilor socotiţi „fără leac”. Operaţia nu este de fel complicată, nu necesită nici un fel de instrumente speciale şi poate fi executată în orice cabinet stomatologic. lată în ce constă operaţia: după anestezie dintele bolnav este îndepărtat cu precauţie. Cît timp dintele se află în afara organismului, cavitatea cariată este plombată cu minuţiozitate cu ciment şi amalgam la fel ca şi canalele dinţilor. Cu o mică linguriţă chirurgicală se îndepărtează focarul patologic din fundul alveolei in care se introduce dintele plombat (vindecat). El este acoperit pentru 1—2 ore cu tampon din tifon. Timp de citeva zile se constată dureri neînsemnate, iar apoi inflamaţia trece şi peste cîteva săptămîni dintele se prinde complet, iar peste 4-5 luni poate fi chiar folosit ca dinte de sprijin pentru punte. La policlinica stomatologică republicană din R.S.S. Moldovenească (baza catedrei de stomatologie chirurgicală condusă de prof. N. V. Fetisov) unde se execută astfel de operații încă nu s-a înregistrat nici un caz de dinte replantat care să nu se fi prins. ŞTIAŢI CA... Femeile din Groenlanda, — la care irioada de cal“ este pieptănătura naţională, — suferă de un fel de chelire specifică? Astfel lor le cade părul de la marginea frunţii, adică din locul unde firele de păr sunt supuse unui efort mai intens. ac In ambele emisfere ale creierului omenesc se enumeră cel puţin 14 miliarde de celule nervoase, dimensiunile fiecăreia din ele variind de la 5 pînă la 200 de microni? * Intr-un muşuroi de pădure, furnicile adună în cursul unei veri de la 3 pînă la 8 milioane de diferite insecte, în marea majoritate nimicite chiar de ele?* Reacţiile chimice din ţesuturile nervoase se desfăşoară foarte intens? Astfel dacă întreg organismul uman necesită în stare de repaus circa 300 centimetri cubi de oxigen pe minut, în schimb, creierul singur absoarbe 50 cm. cubi. In acelaşi decurs, cam tot atîta oxigen este necesar şi inimii.* Elefantul poate străbate înot apele cele mai largi? El se poate cufunda complet în apă, lăsînd la suprafaţă numai vîrful trompei. Elefantul este foarte sprinten şi la fugă. Astfel el poate alerga cu 20 de kilometri pe oră, după cum se poate căţăra de minune pe munţi. i •Ilil Hitl’l Călătoria unor cuvinte între o unitate comercială şi o revistă diferenţa este apreciabilă. De ce totuşi le numim pe amîndouă magazin? Iată o întrebare legitimă. Depozitele de mărfuri din centrele comerciale ale Africii de Nord purtau în secolul al XV-lea numele arab mahazin. Acolo l-au învăţat colonizatorii europeni şi l-au folosit pentru a denumi cu el orice depozit de mărfuri diverse, indiferent de ţara în care s-ar fi aflat. Francezii l-au adaptat în forma magasin şi de la ei îl împrumută englezii, dîndu-i o întrebuinţare nouă, printr-o comparaţie, în limba engleză cuvintul este aplicat revistelor cu conţinut foarte variat, cu articole de tot felul. Astfel de reviste sînt un fel de magazine universale. Denumirea devine foarte cunoscută și o împrumută... francezii. Sub forma magazine, cuvîntul trece din nou CanalulMînecii, de astă-dată în sens invers. Prin intermediul limbii franceze, magazin cu sensul vechi, ca şi cu cel nou, împrumutat din engleză — pătrunde în numeroase limbi europene, printre care şi romina. Călătoria cuvîntului nu se limitează însă la Europa. El trece, odată cu revistele franţuzeşti, numite magazine, şi la coloniile din Africa, iată-l din nou în nordul Africii, în limba arabă, de unde şi-a început călătoria acum 500 de ani. Unde sînt specialiştii ? Acum cîţiva ani, în satul Armăşeni, aparţinînd de comuna Avereşti, din raionul Huşi, a pătruns lumina electrică. Mare bucurie i-a cuprins pe locuitorii satului. Şi-au instalat lumină în casele lor, şi-au cumpărat aparate de radio... Dar iată că, în luna aprilie a acestui an, colectiviştii din Armăşeni n-au mai primit lumină. Se defectase motorul uzinei din Avereşti. Ei, ce vreţi, se mai defectează un motor. Dar, se poate repara şi... gata. A trecut o lună, au trecut două, trei... Şi iatâ-i ajunşi pe armăşeni în luna iulie, cu becurile fără viaţă în tavan şi cu aparatele de radio idem pe mesuţe. Şi-n luna iulie au sosit specialiştii. „Gata, vom avea lumină" - şi-au spus colectiviştii. Au pornit cu hărnicie la treabă specialiştii. Au refăcut o parte din instalaţie, au înlocuit ciţiva stîlpi şi... cind au terminat lucrul la aproximativ a patra parte din reţeaua electrică a satului, au... dispărut. Mai ceva ca fantomele. Nu înainte insă de a întrerupe legătura cu restul instalaţiei. In prezent, un sfert din sat este luminat, trei sferturi - nu. Apariţia specialiştilor, după toate cercetările, a fost lumească, dispariţia lor fantomatică. Dovada? Au rămas prin sat unele materiale. Numai despre ei nu ştie nimeni nimic. Se pare totuşi că cineva cunoaşte: întreprinderea regională de electricitate. Ce-ar fi să facă... lumină în această problemă? Povestea cu fantomele ar rămine o... poveste. (după o corespondenţă) Răspuns la critică Există unii oameni cărora trebuie să le acorzi, fără rezerve, admiraţie deplină. Printre aceştia se află şi cîţiva din conducerea întreprinderii de transport din Iaşi. Toată admiraţia noastră! Cum se mai spune, „jos pălăria". Şi, zău, merită. Numai dacă vom aminti cite ceva despre spiritul lor de iniţiativă, şi încă ar fi destul. Ingeniozitate rar întîlnitâ. Aşa să ştiţi... Şi operativitate. Da. Ca pe... toate. Vă voi da cîteva exemple şi-o să-mi daţi dreptate. Era prin 10 iulie 1962. Tovarăşii din conducerea I.T.F au aflat cu surprindere în ziarul „Flacăra Iaşului” un articol. „Cum călătorim cu autobuzele”? era intitulat, li interesa şi l-au citit. Critici destule la adresa I.T.I -ului. „Trebuie să răs pundem" - au hotărit ei. Credeţi că au răspuns la critica ziarului aşa, printr-o hirtie? Nu. Prin fapte. „Faptele să vorbească". Şi s-a trecut la fapte. „Cetăţenii din cartierul Galata sunt nemulţumiţi că nu se respectă graficul de mers pe ruta „Arta Populară - Miroslava"?. Aşa scrie un articol? Bun. Să luăm măsuri. Vom schimba traseul. Să nu mai treacă autobuzul prin cartierul Galata. Dacă ne-ntreabă cei cîteva sute de cetăţeni din cartier, le răspundem că podul de peste rîul Nicolina e slab. A fost bun un an de zile, acum nu mai este. Aşa-i?. Aşa-il”. ... După două zile, autobuzul circula pe un alt traseu, mult mai lung ... Cetăţenii din cartierul Galata nu se mai pot plinge că şoferii nu respectă graficul. Căci nu mai au ocazie să călătorească cu autobuzul. Spre marea uşurare a tov. Dimitriu de la serviciul „autobuze"... „Deci, am rezolvat o problemă. Ce mai critică ziarul? Aha. Conducătorii auto de pe traseul „Inst. agronomic" - Breazu" stau nepermis de mult la capete de linie şi vorbesc necuviincios cu pasagerii. E simplu. Ca să nu mai poată vorbi prea des necuviincios cu pasagerii, atunci să stea şi mai mult la capete de linie, ba să se mai şi retragă de pe traseu. E un mijloc sigur”. Faceţi o plimbare pină la capătul liniei de tramvai din Copou, acolo unde-i staţia de autobuze, şi-o să vă convingeţi că chiar aşa stau lucrurile. Aşa mai zic şi eu. Fapte. Trebuie felicitaţi tovarăşii din conducerea I.T.I. In primul rînd ar trebui să-i felicite şeful secţiei gospodărie comunală a sfatului popular orăşenesc, tov. Albu. Căci se vede treaba că-i de acord cu „faptele" amintite. RADU COSTIN Nr. 4974 Un bec electric origine In Japonia a fost fabricat un bec electric avînd capacitatea de 50 kilo' waţi și greutatea de 23 kilograme. Noaptea, cînd becul este aprins, se poate citi un ziar la o distanță de 600 metri de el. Ghici „ELEMENTUL“! » Pus in orişice sector Se EVAPORA uşori • Calmul II revine greul Se PRECIPITA mereu II —oOo— (Chiulangiul) E ştiut ca ELEMENT Cu amor... POLIVALENŢI • Cititorii toţi conchid Că lucrează cu... ACID ] (Uşuraticul) Zace-n STARE NATURALA Dar pe... strada principală! » (Bulevardierul) II EXTRAGI cu greu, se pare De sub munţii... de... dosare! (Birocratul) (Mîniosul) (Umoristul) SIG. HOROVITZ Adesea,, igrădinia restaurantului „Victoria“ din Iaşi cunoaşte o adevărată „ninsoare” cu funingine. Nu ştiu de ce, Naică, mi-am minţit de TechirghiolI (Desen de VALG) Fără cuvinte ■i... -f