Flacăra Iaşului, iulie 1963 (Anul 19, nr. 5231-5256)

1963-07-02 / nr. 5231

pos, S-B V faţa culturală La încheierea fazei raionale şi orăşeneşti a celui de al VlI-lea concurs artistic Zilele­­acestea s-a încheiat la* regiu­nea Iaşi faza raională şi orăşenească a celui de al VII-lea concurs artistic la care au participat peste 700 forma­­ţii din aşezămintele culturale, sindica­le şi din cooperaţia meşteşugărească, întrecerea artiştilor amatori a consti­tuit o importantă manifestare culturală de masă care s-a bucurat de largă popularitate in rindul oamenilor mun­cii de la oraşe şi sate. Numai In perioada 1 mai — 15 iu­nie 1963 - perioadă In care s-a des­făşurat faza raională şi cea orăşeneas­că, formaţiile artistice de amatori au prezentat aproape 3.000 spectacole în faţa a peste 750.000 spectatori. Este îmbucurător faptul că s-a îm­bunătăţit simţitor conţinutul de idei al mişcării artistice de masă, punîndu-se principalul accent pe un repertoriu le­gat de viaţă şi de problemele cele mai arzătoare ale actualităţii. Un im­portant salt calitativ l-au înregistrat brigăzile artistice de agitaţie de la oraşe şi de la sate, ale căror progra­me au oglindit mai profund problemele esenţiale de la locul de muncă, au avut o mai puternică forţă mobiliza­toare. Este interesant de remarcat că ală­turi de formaţii care şi-au dobindit o tradiţie, faza raională şi orăşenească a consemnat apariţia unor formaţii noi deosebit de valoroase cum ar fi : co­rurile de la Maxut, Stănileşti, Popeşti,, formaţiile coregrafice de la Gogeşti­, Dumbrăviţa, Dumeşti, tarafurile de la Grupul 4 şantiere Iaşi, de la S.M.T. Fru­muşica, şi multele altele.­­ Ridicarea multor formaţii la nivelul celor fruntaşe a impus organizarea unor concursuri de baraj pentru a se­lecţiona cea mai bună din cele mai bune echipe. La o asemenea fază de baraj care a avut loc la Huşi au fost promovate pentru faza regională dan­surile de la Gugeşti şi corul de la Stănileşti - formaţii tinere. Acelaşi fenomen s-a manifestat şi în cadrul întrecerii artiştilor amatori din sindicate şi din cooperaţia meşteşu­gărească. In afară de formaţii bune, cunoscute chiar pe plan republican, fa­za orăşenească a celui de al VlI-lea concurs artist­ic a evidenţiat apariţia unor valoroase formaţii cum ar fi bri­găzile artistice de agitaţie de la A­­telierele Nicolina Iaşi, U.I.L. Curea» Fabrica de confecţii, cooperativa Mun­ca manuală, etc., corurile de la Fa­brica de antibiotice, cooperativa Mun­ca invalizilor laşi şi multe altele.­ Cu toate aceste succese care mar­chează o evidentă creştere calitativă a activităţii artiştilor amatori din regi­unea noastră, mai există încă în acest domeniu numeroase deficienţe. Multe formaţii s-au prezentat insuficient de bine pregătite,, cu spectacole de slabă calitate artistică. Cu toate că dispune de oameni talentaţi, brigada artistică de agitaţie de la Bursuc-Deal s-a pre­zentat la faza raională cu un spectacol dezlinat, artificial, neconvingător. Slab s-a prezentat şi corul de la Oşeşti, sau cel de la Stoeşeşti, pregătite în pripă, la un nivel artistic scăzut. Exemple de acest fel ilustrează pe de o parte in­suficienta pregătire a unor instructori, iar pe de altă parte - tendinţa unor formaţii de a activa doar în preajma fazelor de concurs, neglijînd necesita­tea de a duce o muncă permanentă, de a-şi ridica continuu măiestria ar­tistică. Tocmai astfel de echipe «de sezon" au dat cel mai puţin randament la faza raională. In activitatea formaţiilor coregrafice s-a manifestat lipsa de preocupare a altor cămine culturale în ceea ce pri­veşte dotarea cu costume populare. Dacă multe cămine culturale - în spe­cial cele din raionul Huşi-au antrenat cercurile de artă populară la confecţio­narea de frumoase costume pentru for­maţiile proprii, au apărut pe scenă şi formaţii cu o costumaţie pestriţă, necorespunzătoare, înperechind laolaltă costume din cele mai diferite zone fol­clorice ale ţării. Improvizaţia şi lipsa de exigenţă a unor cămine culturale faţă de activitatea coregrafică s-a ma­nifestat şi în faptul că multe formaţii de dans (destul de valoroase dealtfel) au fost lipsite de acompaniament mu­zical, dansatorii fiind nevoiţi să-şi cînte ei înşişi melodia, epuizindu-se astfel din punct de vedere fizic şi nemai­­putînd da randamentul dorit în dans Cea mai mare deficienţă în activita­tea coregrafică de amatori din regiu­nea Iaşi o constituie însă lipsa de pre­ocupare faţă de dansul cu subiect Instructorii de dans neglijează încă în mod nepermis acest sector, iar Casa regională a creaţiei populare nu a întreprins nici o acţiune menită să ducă la extinderea acestei forme noi şi plină de conţinut. Ţintnd seama de faptul că cel mai mare aport în activitatea artistică de masă pot şi trebuie să-l aducă Ins­tructorii amatori, că eficienţa muncii lor stă într-o temeinică muncă de spe­cializare, este surprinzător faptul că unele raioane ca Huşi, Paşcani şi Vas­lui nu au acordat suficientă atenţie trimiterii Instructorilor la cursurile Şco­lii populare de artă. Faza regională care se va desfăşu­ra intre 21 iulie - 11 august 1963 trebuie să ducă la continua dezvoltare a activităţii artistice de masă, la folo­sirea mai intensă a tuturor forţelor de specialitate pentru ridicarea acestei importante activităţi la nivelul sarcini­lor măreţe pe care ni le pune in faţă partidul în actuala etapă a desăvîr­­şîrii construcţiei socialiste, CONSTANTIN BEIU directorul Casei regionala a creaţiei populare Zi de cultură şi odihnă Nu de mult a fost organizată la Ivăneşti, raionul Vaslui, o zi de cultură şi odihnă. Cu acest prilej, conducerea căminului cultural a prezentat în faţa a peste 250 colectivişti „Buletinul G.A.C.” care a cuprins mai mul­­­te rubrici printre care amintim: sarcinile imediate ce stau in faţa membrilor colectivişti In a­­ceastă perioadă, prezentate de tehnicianul agronom C. Dumi­­triu, rubrica „Ştiaţi că... aflaţi că..., prezentarea de către Alis­­tar Ortansa a cărţii „Drum des-­­chis” de Şerban Nedelcu, un mo­ment distractiv la care şi-au dat concursul solişti de muzică populară. A urmat cuvîntul bri­gadierului Vasile Trişcă, care a arătat metodele folosite de bri­gada sa pentru efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a lu­crărilor agricole (brigada este fruntaşă pe gospodărie). In încheiere brigada artistică de agitaţie a prezentat un fru­mos program artistic, inspirat din viaţa şi munca colectivişti­lor, şi-au adus contribuţia la pre­gătirea acestui program Iov. A­­listar Ortansa, Neamţu Dumitru, Oprică Vasile, Grancea Cleman­­sa şi alţii­ TOTOI MIJICEA1 Instructor al comitetului raional U.T.M. Vaslui ­ori»-« Program artistic Utemiştii din comuna Unţeşti, raionul Birlad, au prezentat zi­lele acestea un frumos program artistic în faţa colectiviştilor. Programul a cuprins coruri ca: „Măreţ pămînt al patriei iubi­te”, ,,Să fii partidului oştean”, „Aseară vintul bătea“ şi altele. A fost prezentată şi piesa de teatru „Stupii cu pricina”, iar brigada artistică de agitaţie a dat programul intitulat „Aşa e un sat la noi”. Merită să fie evidenţiaţi ti­nerii Bleotu Nicolae, Cozma E­­milia, Moraru Anişoara, Bumbu D-tru şi alţii, care au contribuit la reuşita spectacolului. Același program a fost prezentat în sa­tul Hupca. GRIGORE TAMAŞANU corespondent Pe ecranul cinematografului Tineretului studiourilor bulgare, filmul „Milă regească“, din Iaşi rulează producţia UN CLIŞEU , scenă din film. Fotbal cat. A. J Ştiinţa Timişoara C. S. M. S. 4-1 (0-1) Timişoara (prin telefon, de la redac­ţia ziarului „Drapelul roşu“) Studenţii timişoreni şi-au luat o bi­nemeritată revanşă pentru înfrlngerea suferită săptămîna trecută la Craiova, în jocul de Cupă. Trebuie subliniat faptul că în prima repriză, el au ac­ţionat intr-un ritm lent, fără orizont (căldura toridă nu poate fi o scuză), înaintaşii au greşit în fazele de fina­lizare a acţiunilor. In acest timp, fotbaliştii C.S.M.S. au jucat mai ordonat, spectaculos, în vit­teză,, reuşind să ia conducerea prin golul înscris în min. 4 de Matei. Pînă la sfîrşitul reprizei, ieșenii continuă să manifeste o uşoară superioritate te­ritorială, cu toate că incep să dea dovadă de un spirit de automulţumire. După pauză, formaţia gazdă apare mult schimbată în bine pe teren. Cele două extreme, în deosebită vervă de joc, creează numeroase acţiuni ofen­sive periculoase la poarta jucătorilor ieșeni. In min. 59, la o lovitură de colţ executată de R. Lazăr, Lereter e­­galează printr-un gol înscris cu capul. Două minute mai târziu, Manolache a­­duce avantaj echipei sale, înscriind în urma pasei primite de la Botescu. Două intervenţii inspirate ale lui Curcan la picioarele atacanţilor ieșeni, în mi­nutele 64 (Cuperman) şi 74 (Mitea), împiedică modificarea scorului. In min. 78, la o centrare a lui Igna, Manola­che majorează scorul, înscriind cu capul al treilea gol al studenţilor. Un minut mai tîrziu, Botescu stabileşte rezultatul final de 4-1 în favoarea gazdelor. In toată repriza a ll-a, fotbaliştii de la C.S.M.S. au jucat mult sub posibi­lităţi. Atît înaintaşii, cit şi apărătorii au dat un randament scăzut. Raport de cornere : 20-4 în favoarea echipei timişorene. Arbitrul C-tin Petrea (Bucureşti) a condus următoarele formaţii : Ştiinţa Timişoara : Curcan - Geor­­gescu (din min. 46 Hirşova), Petescu, Răcelescu - Tănase, Turcan - Igna, R. Lazăr, Manolache, Lereter, Botescu ; C.S.M.S.: Faur (din min. 81 Ursache) - Scarlat, Moţoc, Smărăndescu - V. Popescu», Danileţ - Pop, Matei (din min. 65 Mirea), Voica, Comănescu, Cuperman. C-TIN HIRŞOVA CLASAMENTUL 1. Dinamo Bucureşti 2. Steaua 3. Ştiinţa Cluj 14. Ştiinţa Timişoara 6. Steagul roşu 25 14 8 3 43:21 »36 25 12 7 6 53:40­ 31 25 11 6 8 38 :37 b­ 28 25 10 7 8 40:36=27 25 11 4 10 44:35 = 26 25 11 4 10 37:40=26 25 9 7 9 45:40=25 25 9 6 10 41:29 = 24 25 9 6 10 40:45=24 25 8 5 12 29:37 = 21 25 8 5 12 29:42=21 25 4 6 15 22:53 = 14 5. Farul 7. Rapid 8. Petrolul 9. Progresul 10. C.S.M.S. 11. U.T. Arad 13. Crișana 14. Minerul 25 8 8 9 42:51=24 25 9 4 12 43:47=22 12. Dinamo Bacău ETAPA DIN 7 IULIE Dinamo Bucureşti - Ştiinţa Timişoara U.T. Arad - Progresul Steagul roşu - Minerul Crişana B Rapid Steaua p* Ştiinţa Cluj Dinamo Bacău ?= Farul C.S.M.S. = Petrolul In campionatul republican de juniori Moldova Iaşi-C.F.R. Paşcani 7-1 (2-1) Moldova şi-a încheiat jocurile din cadrul campionatului republican de juniori cu o categorică victorie (7-1) obţinută asupra formaţiei C.F.R. Paş­cani. Un frumos succes, care încheie comportarea bună avută de tinerii fotbalişti de la Moldova In returul a­­cestui campionat, în special. In ciuda scorului cu care a luat sfîrşit această întîlnire, prima repriză ne-a oferit o surpriză. Ea nu a afec­tat rezultatul in sine, dar jocul s-a desfăşurat mai bine de 30 de minute sub semnul egalităţii. Din păcate, acest lucru nu s-a mai petrecut şi în a doua parte a meciului cînd, lipsită de condiţie fizică, echipa din Paşcani a „căzut" complet, lăsînd ca iniţia­tiva să treacă total de partea ieşeni­lor. Atîta vreme cit au avut forţă de joc s- au putut face faţă ritmului viu impus de ieşeni, păşcănenii au con­stituit un bun partener de joc pentru gazde. La începutul Jocului, tinerii fotbalişti de la Moldova (antrenor V. Buimis­­triuc), au atacat mai rar, dar acţiu­nile lor au fost mai simple, mai pe­riculoase. Şi, după ce a devenit evi­dent că resursele oaspeţilor sunt pe sfîrşite, Moldova a început să atace din ce în ce mai puternic, înscriind cinci goluri, fără a primi nici unul. Golurile echipei învingătoare au fost realizate de Ciulu (3), Moruzi­­ din 11 m., Ion, Sălceanu şi Bulgaru. U­­nicul punct al oaspeţilor a fost în­scris de Axinte. Bun, arbitrajul prestat de A. Iva­­novici (Iași). GH. VALUREANU coresp. ÎNSEMNĂRI„Ce-o să vedem la Bivolari” La sfatul popular raional Iaşi, se adunaseră într-una din du­minicile trecute, preşedinţii şi inginerii gospodăriilor agricole din raion. Consiliul agricol raio­nal, sub îndrumarea comitetului raional de partid şi a comitetu­lui executiv al sfatului popular raional, organizase un schimb de experienţă la gospodăria a­­gricolă colectivă din Bivolari. Pînă la plecarea convoiului de maşini, proprietate a gospodări­ilor colective, preşedinţii, ingi­nerii, purtau discuţii prieteneşti, i se consultau, cereau păreri. Se­riozitatea se împletea cu­­voia bună, cu glumele. - Ce-o să vedem, la Bivolari? aruncă într-o doară vorba, ţi­nut dintre preşedinţi... Ce avem noi, au şi ei. Construcţii, sector zootehnii­, tarlale, întinse cu diferite culturi. Vizita a început. Primele im­presii, primele păreri. Intere­sant. Explicaţii amănunţite. In­trebări. Grajdurile au fost pri­mul obiectiv al schimbului de experienţă. De ce? Doar astfel de grajduri „tip Luceni” se gă­sesc în multe alte gospodării, inginerul S. Moruga, vicepreşe­dintele consiliului agricol raio­nal, a atras atenţia participan-i­ţi lor.­­ Nu mai este nevoie, cred, să vă notaţi buna îngrijire a grajdurilor. Se vede mina de gospodar. Toate sînt lipite şi văruite. In perioada treierişului grajdurile sunt folosite şi drept magazie pentru depozitarea ce­­realelor, pînă la împărţirea avan­sului. Ceea ce trezeşte Interesul aici este însă rezolvarea câtorva neajunsuri ce se mai întilnesc pe alocuri printre care: rezolva­rea căilor de acces, a aerisirii, a alimentării cu apă şi a ilumina­tului electric al grajdurilor. După cite se observă, aleea de deservire, rigolele şi încă 40 cm. din patul animalelor sunt tur­nate din beton. In acest fel se asigură păstrarea unei curăţenii perfecte. Mai mult, urina este colectată în bazinul special a­­menajat la mijlocul grajdurilor către care sunt îndreptate ri­golele. Urina este folosită cu succes la îngrăşatul păşunilor. Şi de acest lucru v-aţi lovit fiecare, în timpul iernii. La graj­durile de acest tip vaporii calzi proveniţi din respiraţia anima­lelor, etc. se condensau odată ajunşi la acoperişul rece. Aici se formau picături de apă care cădeau peste animale, pericli­­tîndu-le sănătatea, accelerînd totodată putrezirea acoperișuri­lor. Cum a fost Înlăturat acest neajuns. Simplu: pe lingă răsu­­flătorile ce au fost făcute, s-au piai format _ fierăstruici cu o­bloane In apropiere de centură. Prin deschiderea obloanelor de la ferăstruici se formează un curent de aer care antrenează vaporii către exterior. Explicaţii amănunţite s-au dat de către gazde, constructori, brigadieri. Participanţii la schim­bul de experienţă manifestau un viu interes pentru cele văzu­te, fiecare căutind să se docu­menteze, cit mai amănunţit. Fermele de vaci, porci, păsări, nu constituie o noutate pentru nimeni. Şi totuşi vizitatorii au avut şi aici cite ceva de învăţat. S-a demonstrat, de pildă, pe viu cit de avantajos este să creşti păsări de apă, gîşte şi in special raţe. — Toate au fost scoase la in­cubatorul gospodăriei.­­ Incubatoarele au funcţionat din plin. Gospodăria noastră şi-a îndeplinit planul de creştere a păsărilor pe acest an, avînd în momentul de faţă peste 12.000 păsări. Ţinem să precizăm - sublinia­tor. ing. Hristea, pre­şedintele gospodăriei — că noi păstrăm pentru prăsilă toate gistele, căci avem de gind să formăm un viitor, o mare cres­cătorie. Hărnicie, pricepere, spirit gos­podăresc, aplicarea întocmai a regulilor zootehnice. Iată ce-i caracterizează pe colectiviștii crescători de animale, proprie­tatea G.A.C. Bivolari. Strădania lor nu a rămas fără rezultate. Producţia de lapte, obţinută de la începutul anului pînă în mo­mentul de faţă este de peste 800­­ pe cap de vacă furajată. „ Ce a stat la baza obţinerii producţiei sporite de lapte, carne?­­ In primul rind asigurarea unei puternice baze furajere şi cit mal­­variată, răspunse bri­­­gadierul zootehnic. Acum, în vară, au fost organizate, pentru taurine tabere de vară. Se pă­­şunează raţional şi se adminis­trează la iesle masă verde. Din raţie nu lipsesc concentratele. Pentru a avea hrană din abun­denţă şi în perioada de grabulaţie gospodăria noastră a luat mă­suri din timp. Pe lingă porum­bul siloz care va fi baza, noi am Insilozat pînă în prezent peste 150 tone de diferite ierburi. Popasul a fost îndelungat pe o coamă de deal. Gazdele au ales cu pricepere locul, să se vadă cea mai mare parte a a­­verii colectivei. Lanurile de griu, tarlalele cu porumb în rinduri perfect drepte, soreancă înaltă, borceaguri foşnitoare, lucerni­­ere, etc., etc. Toate culturile sunt bine dezvoltate, bine întreţinu­te. Peste tot se execută acum şi cea, de a treia praşilă. - Care e secretul? - Aplicarea agrotehnicii avan­sate, participarea cu regularita­te la muncă a tuturor colecti­viştilor, sprijinul neprecupeţit al mecanizatorilor, în sfîrşit buna organizare a muncii. - Aveţi terenuri roditoare, spuneau preşedinţii gospodări­ilor colective din Sineşti, Movi­­leni şi alţii. - Rodesc pentru că le ajutăm. Aţi văzut platformele de gunoi de grajd. Le-aţi numărat. Sunt multe la fiecare capăt de tarla. După cine v-aţi putut da seama la noi nu se iroseşte nici o tonă de gunoi, acesta fiind îngrăşă­­mintul organic de bază. Pînă In prezent s-au şi depozitat în platforme pe­ste­ 4.000 tone gu­noi de grajd. Terenuri roditoare. Dar gos- Ipodăria posedă şi multe altele neproductive, erodate. Colecti­viştii desfăşoară însă o largă acţiune de transformare a te­renurilor sterpe în terenuri ro­ditoare, plantînd vii şi livezi în terase şi potcoave. Pe văi el a­­menajează noi iazuri şi crescă­torii de peşte. Sunt numai citeva aspecte­­din hiub­ele ce-au fost intilnite de preşedinţii gospodăriilor colecti­ve şi inginerii din raionul Iaşi­­Au avut ce vedea şi învăţa la G.A.C. Bivolari. Cuvintele ingi­nerului C. Bordeianu de la G.A.C. Dumeşti, întărite de spu­sele preşedinţilor­­colectivelor din clrpiţi. Probota, Schitu Ducă ş.a. au exprimat concluziile schimbului de experienţă.­­ „Aşa trebuie gospodărită a­­gricultura noastră socialistă- Cinste colectiviştilor din Biro- AL, ATANAS9 féf: 5231 B OX] üli (lüíD-liii W Zfl-ß Pentru tinerii boxeri de la C.S.M.S., intîlnirea amicală cu Dinamo nu pu­nea, desigur, probleme. Mai tehnică, mai combativă, formaţia antrenată de N. Florescu a cîştigat detaşat cu 20-12 (s-au disputat numai opt întîlniri). Di­­namoviştii au opus o rezistenţă dină, dovedind, în general, o bună condiţie fizică. Sub raport tehnic au fost insă total deficitari. Pugiliştii de la Dinamo atacă neregulamentar, folosind intrări periculoase cu capul sau lovituri cu mănuşa deschisă. Nici evoluţia tinerilor boxeri de la C.S.M.S. nu a mulţumit pe deplin. Mai bine pregătiţi sub raport tehnic de­cit adversarii lor, ei au dovedit totuşi că nu stăpînesc îndeajuns de bine „ar­senalul“ loviturilor. S-a observat ast­fel tendinţa generală de a lovi numai la figură cu „laterale“ sau „directe”. Deşi mai eficace, loviturile la corp au fost aproape complet neglijate. Sperăm că antrenorii celor două formaţii (T. Badea — Dinamo şi N. Florescu — C.S.M.S.) vor trage concluziile corespun­zătoare după această întâlnire şi vor lua măsurile cuvenite pentru a impri­ma un stil clar, bazat pe o temeinică pregătire tehnică, elevilor lor. Şi acum, pe scurt, despre cele mai interesante întîlniri : N. Rusu (C.S.M.S.) b.p. S. Herşeu (Dinamo). Deşi superior ca pregătire de ansamblu, N. Rusu a cîştigat mai puţin clar decit ne aşteptam. El a greşit, angrenîndu-se în boxul „încîl­­cit“ practicat de adversarul său, M. Stanciu (Dinamo) b.p. C. Brumă (C.S.M.S.). Cu o experiență In ring mai îndelungată, pugilistul de la C.S.M.S. pornea favorit In aceasta in­­tllnire. Dar Stanciu nu s-a complăcut în situația de „victimă sigură" și a atacat decis de la primul sunet de gong. După o repriză (a doua) in ca­re boxerul dinamovist a lovit mai clar, expediindu-şi adversarul la podea, am asistat la ultima in care Bruma a forţat, dar nu a mai putut modifica rezultatul. I. Zbanţ (C.S.M.S.) b.p. M. Cojocaru (Dinamo). Mai bine orientat, boxerul de la C.S.M.S. a stopat atacurile re­petate, dar dezordonate, ale adversa­a­rului său cu directe de stingă la fi­gură care şi-au atins cu regularitate ţinta. Zbanţ putea cîştiga mai clar da­că ar fi întrebuinţat mai mult şi lovi­turile de dreapta. C. Bulgaru (C.S.M.S.) b.k.p, 2 S. Co­­jocaru (Dinamo). Meciul a avut un dez­nodământ neaşteptat. Pînă la mijlocul reprizei secunde, Cojocaru controlase lupta, avînd un bagaj de puncte su­ficient pentru a obţine victoria. O clipă de neatenţie în apărare, specu­lată prompt de Bulgaru (acesta a ex­pediat o lovitură la bărbie, care l-a trimis pe Cojocaru la podea şi acestea n-a mai putut relua lupta) a răsturnat complet situaţia de pînă atunci. Al­te rezultate: P. Chiriac (C.S.M.S.) meci­nul FI. Druia (D), C. Calimeea (C.S.M.S.) meci­nul V. Holospin (D), V- Codreanu (C.S.M.S.) b-p. I. Muntea­­nu (D), C. lonescu (C.S.M.S.) b.p. I. Ciuc (D). C. SILVESTRU corespondent Campionatul republican de planorism Gh. Deliu (Braşov) învingător în etapa a ll-a In „avanpremieră“ a marilor con­cursuri internaţionale de planorism şi paraşutism care vor avea loc la Iaşi in această lună, aerodromul aeroclu­bului regional Iaşi a găzduit întrece­rile etapei a ll-a a campionatului re-, publicat de planorism. Au participat planorişti din Braşov, Bucureşti, Cluj, Tg. Mureş şi Iaşi. La încheierea con­cursului, primul loc a revenit plano­­ristului Gh. Deliu (Braşov), urmat la numai 10 puncte de Petre Zenovei (Iaşi). De altfel, planoriştii din Braşov au reuşit frumoasa performanţă de­­a „ se califica toţi pentru etapa următoare, finală, care se va disputa tot la Iaşi între 7 şi 21 iulie. In prima probă a concursului (tri­unghi viteză, 100 km.) planoristul ie­şean P. Zenovei a avut o comportare remarcabilă, cucerind primul loc da­torită cifrei maxime realizate : 1.000 puncte. Locul doi a revenit tot unui reprezentant al aeroclubului regional Iaşi, Ion Pavel, cu 998,65 p. Pe locul trei s-a clasat V. Romaşcu (Bucureşti) cu 979 p. Cea de a ll-a probă (viteză, cel fix 100 km.), disputată pe traseul Iaşi - Săveni, a revenit lui Gh. Deliu, cu 1.000 p., Urmat de I. Gionea (Bra­şov) cu 817,56 p. şi P. Zenovei cu 752,44 p. Clasamentul general după cele două probe disputate (a treia a fost anu­lată din cauza condiţiilor atmosferice neprielnice) se prezintă astfel : 1. Gh. Deliu (Braşov) 1.762,24 p., 2. P. Zenovei (Iaşi) 1.752,44 p„ 3. I. Gio­nea (Braşov) 1.700,98 p., 4. V. Romaş­cu (Bucureşti) 1.629,28 p„ 5. I. Pavel (Iaşi) 1.574,05 p., 6. I. Silimon (Braşov) 1.439,53 p., 7. T. Jenăchescu (Braşov) 1.355,05 p., 8. Ad. Ghiurca (Cluj) 1.096,90 p., 9. Gh. Ştefani (Braşov) 930,44 p. GH. VASILIU Ioresp. Săptămîna sportivă în fără şi peste hotare Atleţii noştri s-au înşelat clnd au sperat că deplasîndu-se la Sofia vor fi puşi la adăpost de muntele Vitoşa de căldura caniculară care domină în prezent în majoritatea ţărilor europe­ne. Ca şi la Bucureşti, în capitala bulgară mercurul termometrului s-a ridicat deseori la plus 35 de grade, punînd la grea încercare pe amatorii de sport prezenţi pe stadionul „Vasil Levski", la confruntarea atletică R.P.R.­­R.P. Bulgaria (băieţi şi fete). Din nou atleţii noştri au obţinut o meritată victorie : 120-100 puncte (la masculin) şi 65-52 puncte (feminin). Performerii acestui concurs au fost, fără îndoială, Şerban Ciochină, care cu 16,13 m, a stabilit un nou record al ţării noastre la triplu salt şi sprinterul bulgar Trai­­kov, cronometrat pe „sută" cu 10“3/10. In continuu progres, Ana Sălăjean a stabilit un nou record al ţării la a­­runcarea greutăţii cu 15,99 m. Lia Manoliu a realizat încă o dată o per­formanţă de valoare internaţională la aruncarea discului cu 53,87 m. Din­tre ceilalţi învingători trebuie subli­niaţi Zoltán Vamoş (cîştigătorul pro­belor de 1500 şi 800 m), A. Barabaş (5000 m), C. Macovei, care a egalat recordul ţării la 110 m garduri - 14­ 5/10, Florica Grecescu şi Ioana Petrescu. Fiind suferindă, recordmana mondială Iolanda Balaş nu a făcut deplasarea. Concursul internaţional atletic de la Sofia, la care au mai participat atleţi din Grecia şi Iugo­slavia, a constituit o ultimă verificare a atleţilor din ţările balcanice în ve­derea alcătuirii echipei care se va de­plasa la mijlocul lunii la Helsinki pen­tru a înfrunta reprezentativa Scandi­­naviei. Pe lista selecţionabililor figu­rează desigur şi numeroşi atleţi ro­­mini, printre care Z. Vamoş, Socol, Porumb, Spiridon, Barabas, Popovsci şi alţii. In etapa de duminica a campionatu­lui de fotbal, Dinamo şi Steaua a pierdut la scoruri concludente meciu­rile susţinute în deplasare la Braşo (0-3) şi respectiv Ploieşti (0-4). Pre­ocupată probabil de problema „Cu­pei“, echipa Steaua are scuza de nu fi aliniat echipa completă (a ju­cat fără Suciu, Zavoda II, Voinec Tătaru). După cum se ştie, militar vor întîlni la 4 iulie, în sferturi, echi­pa Minerul Baia Mare, învinşi l Braşov, dinamoviştii îşi menţin totul avansul de 5 puncte şi sunt puşi l adăpost de orice pericol. Ei nu se pot pierde titlul de campioni, care­­cuceresc pentru a doua oară consecu­tiv. Cu victoria realizată (4-3) in faţa Rapidului, formaţia arădeană U­TA a mai „săltat" un loc în clasament , se află în prezent la marginea zone retrogradării. Textiliştii mai au de sus­ţinut duminică un examen greu pe te­ren propriu cu Progresul Bucureşti. Amatorii de box au aplaudat la Brăila un frumos succes realizat (7-3 de echipa de tineret a Bucureştiulu în faţa echipei oraşului Belgrad. Est îmbucurător faptul că tinerii au prac­ticat un „box în linie“, au arătat­­ acurateţa a stilului şi o condiţie fi­zică corespunzătoare. Menţiuni spe­ciale au acordat specialiştii lui Bu­zuliuc o veritabilă „muscă“, N. Mol­dovan, Low, Trandafir şi Gheorghioni In încheierea cronicii menţionăm­ succesul obţinut de gimnasta Senk­­ován la Halle (R.D. Germană), succe care i-a permis să-şi obţină norma olimpică, şi victoriile realizate de luptătorii Turturea, Alionescu, Popesci şi Stîngu la „Turneul speranţelor olim­pice" din R.P. Polonă. (Agerpres) Intîlnire amicală de fotbal Simbote­rdupă amiază, pe terenul „Voinţa" din Iaşi, a avut loc Intîl­­nirea amicală de fotbal dintre selec­ţionata filialei Iaşi a Uniunii Ziarişti­lor şi formaţia „Proiectantul". Deşi s-a desfăşurat pe o căldură caniculară, partida a purtat amprenta unei dispute dîrze, pe alocuri specta­culoase. Mai bine pregătiţi din punct de vedere fizic şî cu o legătură in­tre compartimente superioară adversa­rilor lor, fotbaliştii selecţionatei fili­alei Uniunii Ziariştilor au terminat în­vingători cu scorul de 4-3 (2-2). Sco­rul a avut o evoluţie interesantă. Du­pă ce a condus cu 2-0, Proiectantul a avut o perioadă lungă de cădere, timp in care selecţionata a înscris 4 goluri, două dintre ele cu concursul portaru­­lui Dragomir. Către sfîrşitul intilnirii, „Proiectantul“ a redus din handicap. Autorii punctelor : Gh. Ghindă, H. Ionescu, N. Neagu şi Tr. Crăescu (se­lecţionata filialei Uniunii Ziariştilor), Lunau (2) şi Şoltuz (Proiectantul).

Next