Flacăra Iaşului, iulie 1963 (Anul 19, nr. 5231-5256)
1963-07-02 / nr. 5231
pos, S-B V faţa culturală La încheierea fazei raionale şi orăşeneşti a celui de al VlI-lea concurs artistic Zileleacestea s-a încheiat la* regiunea Iaşi faza raională şi orăşenească a celui de al VII-lea concurs artistic la care au participat peste 700 formaţii din aşezămintele culturale, sindicale şi din cooperaţia meşteşugărească, întrecerea artiştilor amatori a constituit o importantă manifestare culturală de masă care s-a bucurat de largă popularitate in rindul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Numai In perioada 1 mai — 15 iunie 1963 - perioadă In care s-a desfăşurat faza raională şi cea orăşenească, formaţiile artistice de amatori au prezentat aproape 3.000 spectacole în faţa a peste 750.000 spectatori. Este îmbucurător faptul că s-a îmbunătăţit simţitor conţinutul de idei al mişcării artistice de masă, punîndu-se principalul accent pe un repertoriu legat de viaţă şi de problemele cele mai arzătoare ale actualităţii. Un important salt calitativ l-au înregistrat brigăzile artistice de agitaţie de la oraşe şi de la sate, ale căror programe au oglindit mai profund problemele esenţiale de la locul de muncă, au avut o mai puternică forţă mobilizatoare. Este interesant de remarcat că alături de formaţii care şi-au dobindit o tradiţie, faza raională şi orăşenească a consemnat apariţia unor formaţii noi deosebit de valoroase cum ar fi : corurile de la Maxut, Stănileşti, Popeşti,, formaţiile coregrafice de la Gogeşti, Dumbrăviţa, Dumeşti, tarafurile de la Grupul 4 şantiere Iaşi, de la S.M.T. Frumuşica, şi multele altele. Ridicarea multor formaţii la nivelul celor fruntaşe a impus organizarea unor concursuri de baraj pentru a selecţiona cea mai bună din cele mai bune echipe. La o asemenea fază de baraj care a avut loc la Huşi au fost promovate pentru faza regională dansurile de la Gugeşti şi corul de la Stănileşti - formaţii tinere. Acelaşi fenomen s-a manifestat şi în cadrul întrecerii artiştilor amatori din sindicate şi din cooperaţia meşteşugărească. In afară de formaţii bune, cunoscute chiar pe plan republican, faza orăşenească a celui de al VlI-lea concurs artistic a evidenţiat apariţia unor valoroase formaţii cum ar fi brigăzile artistice de agitaţie de la Atelierele Nicolina Iaşi, U.I.L. Curea» Fabrica de confecţii, cooperativa Munca manuală, etc., corurile de la Fabrica de antibiotice, cooperativa Munca invalizilor laşi şi multe altele. Cu toate aceste succese care marchează o evidentă creştere calitativă a activităţii artiştilor amatori din regiunea noastră, mai există încă în acest domeniu numeroase deficienţe. Multe formaţii s-au prezentat insuficient de bine pregătite,, cu spectacole de slabă calitate artistică. Cu toate că dispune de oameni talentaţi, brigada artistică de agitaţie de la Bursuc-Deal s-a prezentat la faza raională cu un spectacol dezlinat, artificial, neconvingător. Slab s-a prezentat şi corul de la Oşeşti, sau cel de la Stoeşeşti, pregătite în pripă, la un nivel artistic scăzut. Exemple de acest fel ilustrează pe de o parte insuficienta pregătire a unor instructori, iar pe de altă parte - tendinţa unor formaţii de a activa doar în preajma fazelor de concurs, neglijînd necesitatea de a duce o muncă permanentă, de a-şi ridica continuu măiestria artistică. Tocmai astfel de echipe «de sezon" au dat cel mai puţin randament la faza raională. In activitatea formaţiilor coregrafice s-a manifestat lipsa de preocupare a altor cămine culturale în ceea ce priveşte dotarea cu costume populare. Dacă multe cămine culturale - în special cele din raionul Huşi-au antrenat cercurile de artă populară la confecţionarea de frumoase costume pentru formaţiile proprii, au apărut pe scenă şi formaţii cu o costumaţie pestriţă, necorespunzătoare, înperechind laolaltă costume din cele mai diferite zone folclorice ale ţării. Improvizaţia şi lipsa de exigenţă a unor cămine culturale faţă de activitatea coregrafică s-a manifestat şi în faptul că multe formaţii de dans (destul de valoroase dealtfel) au fost lipsite de acompaniament muzical, dansatorii fiind nevoiţi să-şi cînte ei înşişi melodia, epuizindu-se astfel din punct de vedere fizic şi nemaiputînd da randamentul dorit în dans Cea mai mare deficienţă în activitatea coregrafică de amatori din regiunea Iaşi o constituie însă lipsa de preocupare faţă de dansul cu subiect Instructorii de dans neglijează încă în mod nepermis acest sector, iar Casa regională a creaţiei populare nu a întreprins nici o acţiune menită să ducă la extinderea acestei forme noi şi plină de conţinut. Ţintnd seama de faptul că cel mai mare aport în activitatea artistică de masă pot şi trebuie să-l aducă Instructorii amatori, că eficienţa muncii lor stă într-o temeinică muncă de specializare, este surprinzător faptul că unele raioane ca Huşi, Paşcani şi Vaslui nu au acordat suficientă atenţie trimiterii Instructorilor la cursurile Şcolii populare de artă. Faza regională care se va desfăşura intre 21 iulie - 11 august 1963 trebuie să ducă la continua dezvoltare a activităţii artistice de masă, la folosirea mai intensă a tuturor forţelor de specialitate pentru ridicarea acestei importante activităţi la nivelul sarcinilor măreţe pe care ni le pune in faţă partidul în actuala etapă a desăvîrşîrii construcţiei socialiste, CONSTANTIN BEIU directorul Casei regionala a creaţiei populare Zi de cultură şi odihnă Nu de mult a fost organizată la Ivăneşti, raionul Vaslui, o zi de cultură şi odihnă. Cu acest prilej, conducerea căminului cultural a prezentat în faţa a peste 250 colectivişti „Buletinul G.A.C.” care a cuprins mai multe rubrici printre care amintim: sarcinile imediate ce stau in faţa membrilor colectivişti In această perioadă, prezentate de tehnicianul agronom C. Dumitriu, rubrica „Ştiaţi că... aflaţi că..., prezentarea de către Alistar Ortansa a cărţii „Drum des-chis” de Şerban Nedelcu, un moment distractiv la care şi-au dat concursul solişti de muzică populară. A urmat cuvîntul brigadierului Vasile Trişcă, care a arătat metodele folosite de brigada sa pentru efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole (brigada este fruntaşă pe gospodărie). In încheiere brigada artistică de agitaţie a prezentat un frumos program artistic, inspirat din viaţa şi munca colectiviştilor, şi-au adus contribuţia la pregătirea acestui program Iov. Alistar Ortansa, Neamţu Dumitru, Oprică Vasile, Grancea Clemansa şi alţii TOTOI MIJICEA1 Instructor al comitetului raional U.T.M. Vaslui ori»-« Program artistic Utemiştii din comuna Unţeşti, raionul Birlad, au prezentat zilele acestea un frumos program artistic în faţa colectiviştilor. Programul a cuprins coruri ca: „Măreţ pămînt al patriei iubite”, ,,Să fii partidului oştean”, „Aseară vintul bătea“ şi altele. A fost prezentată şi piesa de teatru „Stupii cu pricina”, iar brigada artistică de agitaţie a dat programul intitulat „Aşa e un sat la noi”. Merită să fie evidenţiaţi tinerii Bleotu Nicolae, Cozma Emilia, Moraru Anişoara, Bumbu D-tru şi alţii, care au contribuit la reuşita spectacolului. Același program a fost prezentat în satul Hupca. GRIGORE TAMAŞANU corespondent Pe ecranul cinematografului Tineretului studiourilor bulgare, filmul „Milă regească“, din Iaşi rulează producţia UN CLIŞEU , scenă din film. Fotbal cat. A. J Ştiinţa Timişoara C. S. M. S. 4-1 (0-1) Timişoara (prin telefon, de la redacţia ziarului „Drapelul roşu“) Studenţii timişoreni şi-au luat o binemeritată revanşă pentru înfrlngerea suferită săptămîna trecută la Craiova, în jocul de Cupă. Trebuie subliniat faptul că în prima repriză, el au acţionat intr-un ritm lent, fără orizont (căldura toridă nu poate fi o scuză), înaintaşii au greşit în fazele de finalizare a acţiunilor. In acest timp, fotbaliştii C.S.M.S. au jucat mai ordonat, spectaculos, în vitteză,, reuşind să ia conducerea prin golul înscris în min. 4 de Matei. Pînă la sfîrşitul reprizei, ieșenii continuă să manifeste o uşoară superioritate teritorială, cu toate că incep să dea dovadă de un spirit de automulţumire. După pauză, formaţia gazdă apare mult schimbată în bine pe teren. Cele două extreme, în deosebită vervă de joc, creează numeroase acţiuni ofensive periculoase la poarta jucătorilor ieșeni. In min. 59, la o lovitură de colţ executată de R. Lazăr, Lereter egalează printr-un gol înscris cu capul. Două minute mai târziu, Manolache aduce avantaj echipei sale, înscriind în urma pasei primite de la Botescu. Două intervenţii inspirate ale lui Curcan la picioarele atacanţilor ieșeni, în minutele 64 (Cuperman) şi 74 (Mitea), împiedică modificarea scorului. In min. 78, la o centrare a lui Igna, Manolache majorează scorul, înscriind cu capul al treilea gol al studenţilor. Un minut mai tîrziu, Botescu stabileşte rezultatul final de 4-1 în favoarea gazdelor. In toată repriza a ll-a, fotbaliştii de la C.S.M.S. au jucat mult sub posibilităţi. Atît înaintaşii, cit şi apărătorii au dat un randament scăzut. Raport de cornere : 20-4 în favoarea echipei timişorene. Arbitrul C-tin Petrea (Bucureşti) a condus următoarele formaţii : Ştiinţa Timişoara : Curcan - Georgescu (din min. 46 Hirşova), Petescu, Răcelescu - Tănase, Turcan - Igna, R. Lazăr, Manolache, Lereter, Botescu ; C.S.M.S.: Faur (din min. 81 Ursache) - Scarlat, Moţoc, Smărăndescu - V. Popescu», Danileţ - Pop, Matei (din min. 65 Mirea), Voica, Comănescu, Cuperman. C-TIN HIRŞOVA CLASAMENTUL 1. Dinamo Bucureşti 2. Steaua 3. Ştiinţa Cluj 14. Ştiinţa Timişoara 6. Steagul roşu 25 14 8 3 43:21 »36 25 12 7 6 53:40 31 25 11 6 8 38 :37 b 28 25 10 7 8 40:36=27 25 11 4 10 44:35 = 26 25 11 4 10 37:40=26 25 9 7 9 45:40=25 25 9 6 10 41:29 = 24 25 9 6 10 40:45=24 25 8 5 12 29:37 = 21 25 8 5 12 29:42=21 25 4 6 15 22:53 = 14 5. Farul 7. Rapid 8. Petrolul 9. Progresul 10. C.S.M.S. 11. U.T. Arad 13. Crișana 14. Minerul 25 8 8 9 42:51=24 25 9 4 12 43:47=22 12. Dinamo Bacău ETAPA DIN 7 IULIE Dinamo Bucureşti - Ştiinţa Timişoara U.T. Arad - Progresul Steagul roşu - Minerul Crişana B Rapid Steaua p* Ştiinţa Cluj Dinamo Bacău ?= Farul C.S.M.S. = Petrolul In campionatul republican de juniori Moldova Iaşi-C.F.R. Paşcani 7-1 (2-1) Moldova şi-a încheiat jocurile din cadrul campionatului republican de juniori cu o categorică victorie (7-1) obţinută asupra formaţiei C.F.R. Paşcani. Un frumos succes, care încheie comportarea bună avută de tinerii fotbalişti de la Moldova In returul acestui campionat, în special. In ciuda scorului cu care a luat sfîrşit această întîlnire, prima repriză ne-a oferit o surpriză. Ea nu a afectat rezultatul in sine, dar jocul s-a desfăşurat mai bine de 30 de minute sub semnul egalităţii. Din păcate, acest lucru nu s-a mai petrecut şi în a doua parte a meciului cînd, lipsită de condiţie fizică, echipa din Paşcani a „căzut" complet, lăsînd ca iniţiativa să treacă total de partea ieşenilor. Atîta vreme cit au avut forţă de joc s- au putut face faţă ritmului viu impus de ieşeni, păşcănenii au constituit un bun partener de joc pentru gazde. La începutul Jocului, tinerii fotbalişti de la Moldova (antrenor V. Buimistriuc), au atacat mai rar, dar acţiunile lor au fost mai simple, mai periculoase. Şi, după ce a devenit evident că resursele oaspeţilor sunt pe sfîrşite, Moldova a început să atace din ce în ce mai puternic, înscriind cinci goluri, fără a primi nici unul. Golurile echipei învingătoare au fost realizate de Ciulu (3), Moruzi din 11 m., Ion, Sălceanu şi Bulgaru. Unicul punct al oaspeţilor a fost înscris de Axinte. Bun, arbitrajul prestat de A. Ivanovici (Iași). GH. VALUREANU coresp. ÎNSEMNĂRI„Ce-o să vedem la Bivolari” La sfatul popular raional Iaşi, se adunaseră într-una din duminicile trecute, preşedinţii şi inginerii gospodăriilor agricole din raion. Consiliul agricol raional, sub îndrumarea comitetului raional de partid şi a comitetului executiv al sfatului popular raional, organizase un schimb de experienţă la gospodăria agricolă colectivă din Bivolari. Pînă la plecarea convoiului de maşini, proprietate a gospodăriilor colective, preşedinţii, inginerii, purtau discuţii prieteneşti, i se consultau, cereau păreri. Seriozitatea se împletea cuvoia bună, cu glumele. - Ce-o să vedem, la Bivolari? aruncă într-o doară vorba, ţinut dintre preşedinţi... Ce avem noi, au şi ei. Construcţii, sector zootehnii, tarlale, întinse cu diferite culturi. Vizita a început. Primele impresii, primele păreri. Interesant. Explicaţii amănunţite. Intrebări. Grajdurile au fost primul obiectiv al schimbului de experienţă. De ce? Doar astfel de grajduri „tip Luceni” se găsesc în multe alte gospodării, inginerul S. Moruga, vicepreşedintele consiliului agricol raional, a atras atenţia participan-iţi lor. Nu mai este nevoie, cred, să vă notaţi buna îngrijire a grajdurilor. Se vede mina de gospodar. Toate sînt lipite şi văruite. In perioada treierişului grajdurile sunt folosite şi drept magazie pentru depozitarea cerealelor, pînă la împărţirea avansului. Ceea ce trezeşte Interesul aici este însă rezolvarea câtorva neajunsuri ce se mai întilnesc pe alocuri printre care: rezolvarea căilor de acces, a aerisirii, a alimentării cu apă şi a iluminatului electric al grajdurilor. După cite se observă, aleea de deservire, rigolele şi încă 40 cm. din patul animalelor sunt turnate din beton. In acest fel se asigură păstrarea unei curăţenii perfecte. Mai mult, urina este colectată în bazinul special amenajat la mijlocul grajdurilor către care sunt îndreptate rigolele. Urina este folosită cu succes la îngrăşatul păşunilor. Şi de acest lucru v-aţi lovit fiecare, în timpul iernii. La grajdurile de acest tip vaporii calzi proveniţi din respiraţia animalelor, etc. se condensau odată ajunşi la acoperişul rece. Aici se formau picături de apă care cădeau peste animale, periclitîndu-le sănătatea, accelerînd totodată putrezirea acoperișurilor. Cum a fost Înlăturat acest neajuns. Simplu: pe lingă răsuflătorile ce au fost făcute, s-au piai format _ fierăstruici cu obloane In apropiere de centură. Prin deschiderea obloanelor de la ferăstruici se formează un curent de aer care antrenează vaporii către exterior. Explicaţii amănunţite s-au dat de către gazde, constructori, brigadieri. Participanţii la schimbul de experienţă manifestau un viu interes pentru cele văzute, fiecare căutind să se documenteze, cit mai amănunţit. Fermele de vaci, porci, păsări, nu constituie o noutate pentru nimeni. Şi totuşi vizitatorii au avut şi aici cite ceva de învăţat. S-a demonstrat, de pildă, pe viu cit de avantajos este să creşti păsări de apă, gîşte şi in special raţe. — Toate au fost scoase la incubatorul gospodăriei. Incubatoarele au funcţionat din plin. Gospodăria noastră şi-a îndeplinit planul de creştere a păsărilor pe acest an, avînd în momentul de faţă peste 12.000 păsări. Ţinem să precizăm - subliniator. ing. Hristea, preşedintele gospodăriei — că noi păstrăm pentru prăsilă toate gistele, căci avem de gind să formăm un viitor, o mare crescătorie. Hărnicie, pricepere, spirit gospodăresc, aplicarea întocmai a regulilor zootehnice. Iată ce-i caracterizează pe colectiviștii crescători de animale, proprietatea G.A.C. Bivolari. Strădania lor nu a rămas fără rezultate. Producţia de lapte, obţinută de la începutul anului pînă în momentul de faţă este de peste 800 pe cap de vacă furajată. „ Ce a stat la baza obţinerii producţiei sporite de lapte, carne? In primul rind asigurarea unei puternice baze furajere şi cit malvariată, răspunse brigadierul zootehnic. Acum, în vară, au fost organizate, pentru taurine tabere de vară. Se păşunează raţional şi se administrează la iesle masă verde. Din raţie nu lipsesc concentratele. Pentru a avea hrană din abundenţă şi în perioada de grabulaţie gospodăria noastră a luat măsuri din timp. Pe lingă porumbul siloz care va fi baza, noi am Insilozat pînă în prezent peste 150 tone de diferite ierburi. Popasul a fost îndelungat pe o coamă de deal. Gazdele au ales cu pricepere locul, să se vadă cea mai mare parte a averii colectivei. Lanurile de griu, tarlalele cu porumb în rinduri perfect drepte, soreancă înaltă, borceaguri foşnitoare, lucerniere, etc., etc. Toate culturile sunt bine dezvoltate, bine întreţinute. Peste tot se execută acum şi cea, de a treia praşilă. - Care e secretul? - Aplicarea agrotehnicii avansate, participarea cu regularitate la muncă a tuturor colectiviştilor, sprijinul neprecupeţit al mecanizatorilor, în sfîrşit buna organizare a muncii. - Aveţi terenuri roditoare, spuneau preşedinţii gospodăriilor colective din Sineşti, Movileni şi alţii. - Rodesc pentru că le ajutăm. Aţi văzut platformele de gunoi de grajd. Le-aţi numărat. Sunt multe la fiecare capăt de tarla. După cine v-aţi putut da seama la noi nu se iroseşte nici o tonă de gunoi, acesta fiind îngrăşămintul organic de bază. Pînă In prezent s-au şi depozitat în platforme peste 4.000 tone gunoi de grajd. Terenuri roditoare. Dar gos- Ipodăria posedă şi multe altele neproductive, erodate. Colectiviştii desfăşoară însă o largă acţiune de transformare a terenurilor sterpe în terenuri roditoare, plantînd vii şi livezi în terase şi potcoave. Pe văi el amenajează noi iazuri şi crescătorii de peşte. Sunt numai citeva aspectedin hiubele ce-au fost intilnite de preşedinţii gospodăriilor colective şi inginerii din raionul IaşiAu avut ce vedea şi învăţa la G.A.C. Bivolari. Cuvintele inginerului C. Bordeianu de la G.A.C. Dumeşti, întărite de spusele preşedinţilorcolectivelor din clrpiţi. Probota, Schitu Ducă ş.a. au exprimat concluziile schimbului de experienţă. „Aşa trebuie gospodărită agricultura noastră socialistă- Cinste colectiviştilor din Biro- AL, ATANAS9 féf: 5231 B OX] üli (lüíD-liii W Zfl-ß Pentru tinerii boxeri de la C.S.M.S., intîlnirea amicală cu Dinamo nu punea, desigur, probleme. Mai tehnică, mai combativă, formaţia antrenată de N. Florescu a cîştigat detaşat cu 20-12 (s-au disputat numai opt întîlniri). Dinamoviştii au opus o rezistenţă dină, dovedind, în general, o bună condiţie fizică. Sub raport tehnic au fost insă total deficitari. Pugiliştii de la Dinamo atacă neregulamentar, folosind intrări periculoase cu capul sau lovituri cu mănuşa deschisă. Nici evoluţia tinerilor boxeri de la C.S.M.S. nu a mulţumit pe deplin. Mai bine pregătiţi sub raport tehnic decit adversarii lor, ei au dovedit totuşi că nu stăpînesc îndeajuns de bine „arsenalul“ loviturilor. S-a observat astfel tendinţa generală de a lovi numai la figură cu „laterale“ sau „directe”. Deşi mai eficace, loviturile la corp au fost aproape complet neglijate. Sperăm că antrenorii celor două formaţii (T. Badea — Dinamo şi N. Florescu — C.S.M.S.) vor trage concluziile corespunzătoare după această întâlnire şi vor lua măsurile cuvenite pentru a imprima un stil clar, bazat pe o temeinică pregătire tehnică, elevilor lor. Şi acum, pe scurt, despre cele mai interesante întîlniri : N. Rusu (C.S.M.S.) b.p. S. Herşeu (Dinamo). Deşi superior ca pregătire de ansamblu, N. Rusu a cîştigat mai puţin clar decit ne aşteptam. El a greşit, angrenîndu-se în boxul „încîlcit“ practicat de adversarul său, M. Stanciu (Dinamo) b.p. C. Brumă (C.S.M.S.). Cu o experiență In ring mai îndelungată, pugilistul de la C.S.M.S. pornea favorit In aceasta intllnire. Dar Stanciu nu s-a complăcut în situația de „victimă sigură" și a atacat decis de la primul sunet de gong. După o repriză (a doua) in care boxerul dinamovist a lovit mai clar, expediindu-şi adversarul la podea, am asistat la ultima in care Bruma a forţat, dar nu a mai putut modifica rezultatul. I. Zbanţ (C.S.M.S.) b.p. M. Cojocaru (Dinamo). Mai bine orientat, boxerul de la C.S.M.S. a stopat atacurile repetate, dar dezordonate, ale adversaarului său cu directe de stingă la figură care şi-au atins cu regularitate ţinta. Zbanţ putea cîştiga mai clar dacă ar fi întrebuinţat mai mult şi loviturile de dreapta. C. Bulgaru (C.S.M.S.) b.k.p, 2 S. Cojocaru (Dinamo). Meciul a avut un deznodământ neaşteptat. Pînă la mijlocul reprizei secunde, Cojocaru controlase lupta, avînd un bagaj de puncte suficient pentru a obţine victoria. O clipă de neatenţie în apărare, speculată prompt de Bulgaru (acesta a expediat o lovitură la bărbie, care l-a trimis pe Cojocaru la podea şi acestea n-a mai putut relua lupta) a răsturnat complet situaţia de pînă atunci. Alte rezultate: P. Chiriac (C.S.M.S.) mecinul FI. Druia (D), C. Calimeea (C.S.M.S.) mecinul V. Holospin (D), V- Codreanu (C.S.M.S.) b-p. I. Munteanu (D), C. lonescu (C.S.M.S.) b.p. I. Ciuc (D). C. SILVESTRU corespondent Campionatul republican de planorism Gh. Deliu (Braşov) învingător în etapa a ll-a In „avanpremieră“ a marilor concursuri internaţionale de planorism şi paraşutism care vor avea loc la Iaşi in această lună, aerodromul aeroclubului regional Iaşi a găzduit întrecerile etapei a ll-a a campionatului re-, publicat de planorism. Au participat planorişti din Braşov, Bucureşti, Cluj, Tg. Mureş şi Iaşi. La încheierea concursului, primul loc a revenit planoristului Gh. Deliu (Braşov), urmat la numai 10 puncte de Petre Zenovei (Iaşi). De altfel, planoriştii din Braşov au reuşit frumoasa performanţă dea „ se califica toţi pentru etapa următoare, finală, care se va disputa tot la Iaşi între 7 şi 21 iulie. In prima probă a concursului (triunghi viteză, 100 km.) planoristul ieşean P. Zenovei a avut o comportare remarcabilă, cucerind primul loc datorită cifrei maxime realizate : 1.000 puncte. Locul doi a revenit tot unui reprezentant al aeroclubului regional Iaşi, Ion Pavel, cu 998,65 p. Pe locul trei s-a clasat V. Romaşcu (Bucureşti) cu 979 p. Cea de a ll-a probă (viteză, cel fix 100 km.), disputată pe traseul Iaşi - Săveni, a revenit lui Gh. Deliu, cu 1.000 p., Urmat de I. Gionea (Braşov) cu 817,56 p. şi P. Zenovei cu 752,44 p. Clasamentul general după cele două probe disputate (a treia a fost anulată din cauza condiţiilor atmosferice neprielnice) se prezintă astfel : 1. Gh. Deliu (Braşov) 1.762,24 p., 2. P. Zenovei (Iaşi) 1.752,44 p„ 3. I. Gionea (Braşov) 1.700,98 p., 4. V. Romaşcu (Bucureşti) 1.629,28 p„ 5. I. Pavel (Iaşi) 1.574,05 p., 6. I. Silimon (Braşov) 1.439,53 p., 7. T. Jenăchescu (Braşov) 1.355,05 p., 8. Ad. Ghiurca (Cluj) 1.096,90 p., 9. Gh. Ştefani (Braşov) 930,44 p. GH. VASILIU Ioresp. Săptămîna sportivă în fără şi peste hotare Atleţii noştri s-au înşelat clnd au sperat că deplasîndu-se la Sofia vor fi puşi la adăpost de muntele Vitoşa de căldura caniculară care domină în prezent în majoritatea ţărilor europene. Ca şi la Bucureşti, în capitala bulgară mercurul termometrului s-a ridicat deseori la plus 35 de grade, punînd la grea încercare pe amatorii de sport prezenţi pe stadionul „Vasil Levski", la confruntarea atletică R.P.R.R.P. Bulgaria (băieţi şi fete). Din nou atleţii noştri au obţinut o meritată victorie : 120-100 puncte (la masculin) şi 65-52 puncte (feminin). Performerii acestui concurs au fost, fără îndoială, Şerban Ciochină, care cu 16,13 m, a stabilit un nou record al ţării noastre la triplu salt şi sprinterul bulgar Traikov, cronometrat pe „sută" cu 10“3/10. In continuu progres, Ana Sălăjean a stabilit un nou record al ţării la aruncarea greutăţii cu 15,99 m. Lia Manoliu a realizat încă o dată o performanţă de valoare internaţională la aruncarea discului cu 53,87 m. Dintre ceilalţi învingători trebuie subliniaţi Zoltán Vamoş (cîştigătorul probelor de 1500 şi 800 m), A. Barabaş (5000 m), C. Macovei, care a egalat recordul ţării la 110 m garduri - 14 5/10, Florica Grecescu şi Ioana Petrescu. Fiind suferindă, recordmana mondială Iolanda Balaş nu a făcut deplasarea. Concursul internaţional atletic de la Sofia, la care au mai participat atleţi din Grecia şi Iugoslavia, a constituit o ultimă verificare a atleţilor din ţările balcanice în vederea alcătuirii echipei care se va deplasa la mijlocul lunii la Helsinki pentru a înfrunta reprezentativa Scandinaviei. Pe lista selecţionabililor figurează desigur şi numeroşi atleţi romini, printre care Z. Vamoş, Socol, Porumb, Spiridon, Barabas, Popovsci şi alţii. In etapa de duminica a campionatului de fotbal, Dinamo şi Steaua a pierdut la scoruri concludente meciurile susţinute în deplasare la Braşo (0-3) şi respectiv Ploieşti (0-4). Preocupată probabil de problema „Cupei“, echipa Steaua are scuza de nu fi aliniat echipa completă (a jucat fără Suciu, Zavoda II, Voinec Tătaru). După cum se ştie, militar vor întîlni la 4 iulie, în sferturi, echipa Minerul Baia Mare, învinşi l Braşov, dinamoviştii îşi menţin totul avansul de 5 puncte şi sunt puşi l adăpost de orice pericol. Ei nu se pot pierde titlul de campioni, carecuceresc pentru a doua oară consecutiv. Cu victoria realizată (4-3) in faţa Rapidului, formaţia arădeană UTA a mai „săltat" un loc în clasament , se află în prezent la marginea zone retrogradării. Textiliştii mai au de susţinut duminică un examen greu pe teren propriu cu Progresul Bucureşti. Amatorii de box au aplaudat la Brăila un frumos succes realizat (7-3 de echipa de tineret a Bucureştiulu în faţa echipei oraşului Belgrad. Est îmbucurător faptul că tinerii au practicat un „box în linie“, au arătat acurateţa a stilului şi o condiţie fizică corespunzătoare. Menţiuni speciale au acordat specialiştii lui Buzuliuc o veritabilă „muscă“, N. Moldovan, Low, Trandafir şi Gheorghioni In încheierea cronicii menţionăm succesul obţinut de gimnasta Senkován la Halle (R.D. Germană), succe care i-a permis să-şi obţină norma olimpică, şi victoriile realizate de luptătorii Turturea, Alionescu, Popesci şi Stîngu la „Turneul speranţelor olimpice" din R.P. Polonă. (Agerpres) Intîlnire amicală de fotbal Simboterdupă amiază, pe terenul „Voinţa" din Iaşi, a avut loc Intîlnirea amicală de fotbal dintre selecţionata filialei Iaşi a Uniunii Ziariştilor şi formaţia „Proiectantul". Deşi s-a desfăşurat pe o căldură caniculară, partida a purtat amprenta unei dispute dîrze, pe alocuri spectaculoase. Mai bine pregătiţi din punct de vedere fizic şî cu o legătură intre compartimente superioară adversarilor lor, fotbaliştii selecţionatei filialei Uniunii Ziariştilor au terminat învingători cu scorul de 4-3 (2-2). Scorul a avut o evoluţie interesantă. După ce a condus cu 2-0, Proiectantul a avut o perioadă lungă de cădere, timp in care selecţionata a înscris 4 goluri, două dintre ele cu concursul portarului Dragomir. Către sfîrşitul intilnirii, „Proiectantul“ a redus din handicap. Autorii punctelor : Gh. Ghindă, H. Ionescu, N. Neagu şi Tr. Crăescu (selecţionata filialei Uniunii Ziariştilor), Lunau (2) şi Şoltuz (Proiectantul).