Flacăra Iaşului, iunie 1964 (Anul 20, nr. 5515-5539)
1964-06-02 / nr. 5515
Y -V PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Organ al comitetului regional p.m.r. Iaşi şi al sfatului popular regional ANUL XIX, Nr. 5515 MARȚI 2 IUNIE 1964 4 PAGINI 20 BANI SUMARUL — Preocupare susţinută pentru activitatea universităţilor muncitoreşti — Fiecare gospodărie colectivă — o unitate puternicdezvoltată — Sport pag. 2-a — Printre feroviarii staţiei C. F. R. Birnova — Note— In căutarea unei adrese — Veşti din ţările socialiste pag. 3-a — Semnarea Comunicatului comun cu privire la tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale R. P. Romine şi S.U.A. — In provincia congoleză Kivu — partizanii şi-au intensificat acţiunile. pag. 4-a ÎNSEMNĂRI Cine trebuie să gîndească Cînd a devenit constructor? Cu 15 ani în urmă cînd a intrat la o întreprindere de construcţii dinBucureşti fără să ştie cum se aşează o cărămidă, sau mai tîrziu? E greu de răspuns la această întrebare. Nici Ovidiu Smirna, care s-a aflat în această situaţie, nu poate să răspundă cu exactitate. Cert este că a devenit constructor, şi nu unul oarecare, ci maistru de şantier. — Am vrut să învăţ meserie şiam învăţat. Aşa se întîmplă în anii noştri Numai cine nu vrea nu învaţă meserie. Dar Ovidiu Smirna, căruia îi place să înveţe, a ştiut să folosească toate posibilităţile şi, de unde se pricepea dear la ceva desen, a învăţat să fie constructor, o meserie frumoasă dar care cere să nu le cruţi, să pui mîini nu numai pe ruletă, dar şi pe roabă dacă este nevoie. După cîteva şantiere din Bucureşti şi Roman, Ovidiu Smirna vine la Iaşi, la Trustul regional de construcţii. — Poftim materialele, poftim oamenii, lucrează! Dacă eşti capabil lucrezi, dacă nu, încurci treburile. Cîte o dată materialele nu-ţi sînt oferite pe tavă şi totuşi trebuie să lucrezi. Aleargă maistrul de şantier în sus, în jos, poartă discuţii aprinse cu cine ştie el, şi nu se întoarce fără materiale. Blocurile de locuinţe D. 3 din cartierul ,,23 August", B. 4, B. 5- B. 11, B. 15 de pe malul drept Bahlui şi din cartierul ,,Avram Iancu Broşteni“, A- 1, C. 9 din cartierul Nicolina, castelul de apă de la G.A.S. P.-oprietini au stat întîi pe masa de lucru a maistrului Ovidiu Smirna, făcînd obiect de calcul şi insiurînd metode de organizare a muncii mai bune decit pînă atunci. Înainte de a apărea aşa cum le cunoaştem acum. Intre timp, adică noaptea, cînd toţi oamenii se odihnesc, maistrul nostru îşi scotea cărţile din sertar şi se apuca iar de lucru. Anul trecut a terminat şcoala medic, a dat examenul de maturitate, iar acum se gîndeşte că nu iar sta rău să fie inginer constructor. In aparenţă, şcoala se prezintă cu drumurile ei deosebite de cele ale producţiei, dar în realitate ele sunt strîns unite între ele ce uneşte munca, efortul intelectual care trebuie depus nu numai în şcoală, ci şi în producţie, dacă vrei să realizezi lucruri mai interesante. E inutil, să vorbeşti de productivitate şi de economii dacă nu pui mintea la contribuţie, dacă nu eşti, capabil să sesizezi, ceea ce este nou în tehnică şi în organizarea muncii. Intr-o zi, au venit pe şantier cîteva pistoale de vopsit. Le-au sucit unii şi pe o parte şi pe alta şi, fără să gîndească destul, au zis: — Nu sînt huine, nu lucrăm cu ele. Ovidiu Smirna a fost de altă părere. — Ia un pistol de ăsta, pe răspunderea mea, l-a sfătuit maistrul pe zugravul Vasile Ionescu. — Da n-are cine să lucreze cu el, s-a opus zugravul. — Găsim noi și omul potrivit. Poate chiar dumneata. S-a început vopsitul cu pistolul. întîi la radiatoare, apoi la foile de ușă. — Ei, nuci aşa că merge bine? — Da, merge. Şi ce repede! Oamenii s-au obişnuit cuioul procedeu tehnic şi nu-şi mai fac probleme decît atunci cînd maşina se defectează iar mecanicii sau electricienii nu răspund operativ cererilor lor. Dacă îşi mai amintesc cine le a pus maşina în mînă, asta e treaba lor. De remarcat însă că s-au deprins să fie mai atenţi la ceea ce este nou. Maistrul Ovidiu Smirna are o deosebită predilecţie pentru explicaţii. — Trebuie să nivelăm terenul! Ştiţi cum se face treaba asta? — Ştim. — Ia să vedem. V. GHEORGHIU (Continuare In pag. 2 a) Un aspect din secţia canetat de la fabrica „Ţesătura“ din IaşiFoto: V. BOTOŞANI Un nou tip de autobuz românesc Constructorii de autovehicule din Capitală au început să producă un autobuz nou, de capacitate mică — T — V 7 — care poate fi întrebuinţat la transporturi interurbane şi turistice, cu amenajări speciale în acest scop. Lungimea redusă a autobuzului (7,5 m.) permite o manevrabilitate foarte bună chiar și pe cele mai strînse serpentine. Motorul de 140 C. P., cu 8 cilindri dispuși în formă de V, ii asigură o viteză pînă la 100 km. pe oră. Capacitatea autobuzului este de 28 de locuri pe scaune pentru varianta interurbană și 24 locuri pe scaune pentru varianta turism. Proiectat în întregime în uzină, noul autobuz poate fi comparat cu alte autobuze de acest fel produse in ţări cu o industrie dezvoltată. Confortul călătoriei este mult îmbunătăţit datorită folosirii unor sisteme moderne de suspensie a roţilor, completate cu amortizoare telescopice. Primele autobuze de acest fel vor fi date în folosinţă în cursul acestui an, în special pe traseele din zonele de deal şi de munte, cu pante pronunţate. (Agerpres) Plecarea In R. P. Ungară a unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale La invitaţia Adunării de Stat a R. P. Ungare, luni dimineaţa a părăsit Capitala, indreptindu-se spre Budapesta o delegaţie a Marii Adunări Nationale a R.P. Române care va face o vizită de prietenie in R. P. Ungară. Din delegaţie fac parte deputaţi Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., Iosif Uglar, primsecretar al Comitetului regional Maramureş al P.M.R., Gheorghe Stan, preşedintele Sfatului popular al regiunii Ploieşti, Stanciu Stoian, profesor universitar, Elena Grigoriu, preşedinta Comitetului regional al femeilor Bucureşti, Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din regiunea Dobrogea, Ionel Răducanu, marriţer la Uzinele „Electronica“. • La aeroportul Ferihegy din Budapesta, delegaţia parlamentară română a fost întîmpinată de Istvanne Vass, preşedinta Adunării de Stat a R.P. Ungare, Miklos Beresztoczy şi Janos Polyak, vicepreşedinţi ai Adunării de Stat, Erno Mihalyfi, Daniel Blagy, Arpad Szakasits, membri ai Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare, reprezentanţi ai Ministerului afacerilor externe al R.P. Ungare, deputaţi. A fost de faţă Mihail Roşianu, ambasadorul R.P. Romine la Budapesta, precum şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Cu forme sporite la executarea praşilei a ll-a La G. A. S. Muşata Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la gospodăria de stat din Muşata, acordă o deosebită atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor. Zilele trecute, colectivul de aici a terminat praşila I-a pe întreaga suprafaţă de 2.380 hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui. Răritul culturilor s-a efectuat cu multă atenţie realizînduse, atît la porumb, cit şi la floareasoarelui, densitatea optimă de plante la hectar. Totodată, mecanizatorii de aici au executat în mare parte şi reparaţia maşinilor agricole necesare in campania de recoltare. In mod deosebit s-au evidenţiat mecanizatorii Ion Sîrbu, Dumitru I. Mustaţă, Emil Bogdan şi alţii. In prezent mecanizatorii sint In toiul praşilei a Il-a. ŞTEFAN LAZAR coresp. în numai două zile Şi colectiviştii din Unţeşti, ajutaţi de către mecanizatorii de la S M.T. Zorleni, acordă toată atenţia întreţinerii culturilor. Pînă acum ei au terminat praşila I-a pe toate cele 736 hectare cu porumb boabe, 300 hectare cu floareasoarelui, 50 hectare cu porumb siloz şi 20 hectare cu sfeclă de zahăr. De curînd, a început praşila a II-a la aceste culturi. Numai în două zile s-au prăşit mecanic 100 hectare cu floarea-soarelui, iar manual 50 hectare cu porumb şi 20 hectare cu sfeclă de zahăr. Fruntaşe în această acţiune sunt brigăzile conduse de Dumitru Cucu și respectiv Toader Mihoci. PANAINTE OBREJA coresp. În fruntea întrecerii Colectiviştii din Bălţaţi, folosesc cu pricepere fiecare zi bună de lucru şi forţele existente în gospodărie la îngrijirea culturilor. Prima praşilă a fost terminată la floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr, iar la porumb se execută pe ultimele hectare. S-a trecut din plin şi la praşila a II-a. Pînă la 28 mai, de exemplu, colectiviştii au prăşit a doua oară întreaga suprafaţă cu sfeclă de zahăr (190 hectare). In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în gospodărie, fruntaşe la întreţinerea culturilor sunt brigăzile conduse de Nicolaie Niţă, Costache Ichim şi Gheorghe Luca. INFORMAŢIILE ZILEI Rulmenţi peste plan BIRLAD (de la subredacţia ziarului ,„Flacăra Iaşului“). In întrecerea socialistă pe care o desfăşoară în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei, metalurgiştii bîrlădeni, au obţinut şi în cursul lunii mai importante succese in muncă. Astfel, sarcinile de plan au fost îndeplinite la toţi indicii, ,executindu-se peste prevederi 2227 de rulmenţi de diferite tipuri. Cu aceştia, de la începutul anului şi pînă in prezent, constructorii de rulmenţi din Bîrlad au executat, pes- _____ ____ te prevederile planului, 9769 bucăţi de rulmenţi de diferite tipuri. Cele mai bune rezultate în întrecere au fost obţinute de colectivele secţiilor bile-role, forjă şi rectificare. Valorificarea superioară a masei lemnoase La U.I.L. Ciurea a fost introdusă de curind metoda ca după sortarea buştenilor să se facă o nouă sortare, în funcţie de inima roşie a buşteanului de fag. Prin acest procedeu, s-a ajuns să se realizeze cu 2 la sută mai multă cherestea de calitate superioară faţă de perioada cind se făcea o singură sortare, obţinîndu-se în plus, lunar, o cantitate de circa 45 m.c. cherestea O altă măsură pentru valorificarea superioară a masei lemnoase este aceea că, în prezent, capetele buştenilor din depozitul de materii prime se bitumizează. Stratul de bitum protejează buştenii de a nu fi atacaţi de către ciupercile care declasează lemnul. Prin aceasta, s-a ajuns ca la un vagon de buşteni să se economisească 4 metri cubi de material lemnos. Şcoală nouă Zilele acestea, a fost de aici s-au economisit terminată, prin contru circa 10.000 lei prin emuţie voluntară, construcţia noii şcoli din satul Bogeşti, raionul Bîrlad. La înălţarea noului local de şcoală de lucru calificat e efectuarea, cu muncă patriotică, a unor lucrări ce nu necesitau mînă La Strunga Se amenajează un oficiu poştal La staţiunea balneo —climaterică Strunga, raionul Paşcani, au început lucrările pentru înfiinţarea unui oficiu poştal cu serviciile: telefoane, telegraf, poştă, presă. In prezent, se lucrează la amenajarea localului. Noul oficiu P.T.T.R. va intra în funcţiune la începutul lunii iulie. La Consiliul de Stat a avut loc luni la amiază solemnitatea înmînării unor inalte ordine şi titluri ale R. P. Române. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec şi Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost distinşi cu ordinul „Steaua Republicii Populare Romine“, clasa I, general de armată Iacob Teclu, pentru activitate în mişcarea muncitorească şi pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului şi de întărire a Forţelor Armate ale R. P. Române şi tovarăşii Mihai Burcă şi Nicolae Goldberger, pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în opera de construire a socialismului. Pentru activitate îndelungată, contribuţie valoroasă în dezvoltarea ştiinţei şi merite deosebite în învăţămîntul superior, s-a conferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“, clasa I, acad. Raluca Ripan şi „Ordinul Muncii“, clasa I, academicienilor Gheorghe Atanasiu şi Remus Răduleţ. Au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii“, clasa I, tovarăşii: Barbu Solomon, pentru activitate în mişcarea muncitorească şi contribuţia adusă la opera de construire a socialismului, Tudor Teodorescu—Branişte, pentru îndelungată activitate şi merite în domeniul ziaristicii şi creaţiei literare, Constantin Prisnea, pentru merite în opera de construire a socialismului, Maria Banuş, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei literare. A fost distins cu titlul de „Artist Emerit al Republicii Populare Române“, pictorul Andrei Mikola, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei plastice. Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Şcolii medii „Nicolae Bălcescu“ din oraşul Brăila, pentru activitatea deosebită şi contribuţia adusă la dezvoltarea învăţământului, s-a conferit titlul de „Profesor Emerit al Republicii Populare Române“, tovarăşului Vasile Goraş, profesor pensionar de la această şcoală. După ce a înmînat înaltele ordine şi titluri, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a felicitat călduros pe cei distinşi în numele C. C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, urîndu-le sănătate, mulţi ani de viaţă şi succese în activitatea lor de viitor. In numele celor distinşi au răspuns general locotenent Mihai Burcă şi acad. Raluca Ripan. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi conducători de partid s-au, întreţinut cordial cu cei decoraţi, (Agerpres). MOStilul DE STAT A AVUT IOC Solemnitatea înmînării unor înalte ordine și titluri ale R. P. Romíne Încheierea lucrărilor sesiunii ştiinţifice REPUBLICANE DE CHIMIE Duminică la amiază, la Iaşi, s-au încheiat lucrările Sesiunii ştiinţifice republicane de chimie organizată de Academia R.P.R. în colaborare cu ministerele de resort. In timpul celor patru zilecît a durat desfăşurarea lucrărilor) a fost prezentat un număr important de conferinţe, comunicări şi referate din domeniile : chimie şi fizică (anorganică analitică, organică, macromoleculară), chimie pură şi aplicată, medicamente de sinteză şi antibiotice. Bogatul conţinut şi nivelul ridicat al comunicărilor prezentate in cele 8 secţii au dovedit progresele mari ale ştiinţei chimice din R.P.R., progrese ce se datoresc îndrumării date de partid muncii de cercetare, precum şi condiţiilor materiale create pentru desfăşurarea ei. Intr-o atmosferă plină de entuziasm, participanţii la lucrările Sesiunii ştiinţifice republicane de chimie au adresat o telegramă Comitetului Central al P. M. R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, în care îşi exprimă recunoştinţa profundă pentru grija pe care partidul nostru şi guvernul o acordă dezvoltării ştiinţei chimice, cadrelor care activează pe acest tărîm şi se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru traducerea în viaţă, a hotărîrilor partidului şi guvernului de dezvoltare a industriei chimice, pîrghie importantă în industrializarea socialistă a ţării şi în ridicarea nivelului de viață al poporului nostru. Artişti ai Comediei Franceze la Iaşi Ieri dimineaţă a sosit în oraşul Iaşi un colectiv al Comediei Franceze. La sosire, pe aeroportul oraşului, oaspeţii au fost întîmpinaţi de numeroşi oameni de cultură şi artă din Iaşi. Cuvîntul de bun sosit a fost rostit de către prof. univ. Gavril Istrate, preşedintele Comitetului regional pentru cultură şi artă. A fost de faţă Albert. Ruelle, ataşat cultural al Ambasadei franceze In R. P. Romină. In cursul zilei de ieri artiştii francezi au vizitat oraşul Iaşi. * Ieri seara, pe scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" din Iași, colectivul Comediei Franceze a pre- zentat piesa „Tartuffe“ de Moliére. La spectacol a participat un numeros public. Pusă în scenă de regizorul și ac-’ torul Louis Seigner, piesa a avut în distribuție pe Jean Marchat, in ro-f lul Tartuffe, François Chaumette, Bernard Chéran, Louis Eymond, Michel Aumont, Michel Bernardy, Annie Ducaux, Lise Delamare, Denise Gence, Michele Andre. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes. Artiştilor francezi le-au fost oferite flori din partea Comitetului executiv al Sfatului popular regional Iasi. Im sosirea artiştilor francezi pe aeroportul din Iaşi. Foto: G. PAUL Exalmen . — Nici că se putea o vreme mai prielnică studiului, ca aceasta, cu zile umede şi răcoroase, ne-a mărturisit Mioara Latarciuc, studentă în anul al IlI-Iea al Facultăţii de chimie industrială pe care am întîlnit-o într-o sală de curs cu un teanc de caiete în faţă. — Doar n-o să spuneţi că numai din cauza vremii... — Nicidecum. Spuneam numai că şi timpul ne este favorabil. Ştiţi, căldura te moleşeşte, te stinghereşte de la muncă. Pe cind acum. . . Afirmaţia Mioarei a fost pe deplin confirmată de aspectele pe care vizita noastră prin institute, biblioteci şi cămine le-a constatat. Peste tot aceeaşi rivnă, aceeaşi strădanie de a parcurge, şi fundamenta totodată, curs cu curs, de a completa cunoştinţele cu materialul bibliografic. — Dacă nu eşti la ora 7,30 in fata Bibliotecii universitare, s-a zis cu „locul dorit", interveni colega Mioarei, Mariana Heţei. Nu-i vorbă, continuă ea, se poate învăţa şi la cămin, şi în sălile de lectură, în amfiteatre, dar la bibliotecă sporu-i mult mai mare. Se pare că părerea Marianei este împărtăşită de marea majoritate a tineretului studios care, in aceste zile, şi-a intensificat „relaţiile prieteneşti" cu cărţile, cu sălile de lectură ale bibliotecii universitare, regionale, ale bibliotecilor de pe lingă unele facultăţi. In sala de lectură a Bibliotecii universitare, ne-a intimpinat o linişte profundă, o atmosferă de studiu. In faţa multor planşe, schiţe şi planuri de seminarii. Costel Popa, din anul al III-lea al Facultăţii de Chimie industrială, se simţea „ca la el acasă". Lingă el, Nicu Mihai, din aceeaşi grupă. In şoaptă, îşi împărtăşesc reciproc unele impresii desprinse din materialele studiate. Spre a nu-i stingheri din studiu, ne-am îndepărtat, încetişor, îndreptîndu-ne spre Institutul politehnic. Aici, din discuţiile purtate cu alţi colegi, am aflat lucruri din cele mai frumoase. In afară de faptul că toţi aceşti tineri amintiţi deţin funcţii de răspundere în cadrul organizaţiilor de partid şi U.T.M. (Costel Popa este organizator al grupei de partid a anului, Nicu Mihai este secretar al organizaţiei U.T.M. pe an, Mioara Latarciuc este membră supleantă a biroului Comitetului regional U.T.M., Mariana Hetei este membră în comitetul U.T.M. pe facultate), dar sunt şi exemple demne de urmat în ceea ce priveşte munca profesională. Şi Mioara şi Mariana au note numai de 9 şi 10. Note bune au şi ceilalţi. Şi faptul că se străduiesc cu perseverenţă de a-şi însuşi cît mai temeinic cunoştinţele dovedeşte dorinţa lor de a obţine şi în această sesiune rezultate la fel de bune. Exemplul lor este urmat de majoritatea covirşitoare a studenţilor. Principala lor preocupare este studiul şi numai studiul, în vederea susţinerii examenelor cu cele mai bune rezultate. Ei ştiu că condiţiile optime create de conducerile institutelor de învăţămînt superior: săli, material bibliografic, cursuri universitare, consultaţiile — obligă: CORNELIU HUŢANU