Flacăra Iaşului, mai 1965 (Anul 21, nr. 5800-5824)
1965-05-03 / nr. 5800
Pag. 2 Rr. 5800 FLACĂRA IAŞULUI Primăvară Demonstraţia entuziastă din Piaţa Unirii a început cu primăvara, cu revărsarea de voioşie şi bucurie a pionierilor. Primăvara e prezentă mai mult ca oricînd izvorîtă din mii de priviri, din glasurile copilăreşti care işi exprimă dragostea şi recunoştinţa faţă de partid pentru zilele însorite ale vieţii lor. Florile se împletesc cu cravatele roşii, glasurile cristaline cu sunetul trompetelor într-o armonie voioasă. Viitorii Ingineri, medici şi cosmonauţi trec purtînd compuse, machete avîntate de aeromodele. Deasupra capetelor lor răsar pancarte pe care ei au însemnat „Mulţumim din inimă partidului pentru copilăria noastră fericită", cuvinte îmbujorate de dragoste şi bucurie. Nimic nu le umbreşte zîmbetul şi cerul copilăriei lor e plin de porumbei şi visuri. Simţi în ochii lor inundaţi de emoţie, în fluturarea voioasă a cravatelor roşii, în mişcările lor graţioase de copii, dorinţa înflăcărată de a fi viitorii constructori ai socialismului în patria noastră : „Slavă Iţi aducem, scumpa noastră Românie". Trec metalurgiştii şi feroviarii Se apropie coloana orăşenească a oamenilor muncii. Conform unei tradiţii încetăţenite în aceşti ani liberi, de dincoace de acel istoric 23 August 1944, în frunte păşesc, cu paşi sănătoşi, muncitoreşti, fiii vestitei „Nicoline“, redutabilă cetate în trecutul glorios de lupte duse de clasa muncitoare, pion îndrăzneţ în asaltul general de înflorire a ţării. Din piepturi puternice şi sănătoase, răsună chemările atît de cunoscute şi de dragi : „Trăiască Partidul Muncitoresc Român, în frunte cu Comitetul său Central“, „Trăiască harnicul şi talentatul popor român, constructor al socialismului", „Trăiască atotbiruitoarea învăţătură marxist - leninistă". E o adevărată revărsare de bucurie şi de primăvară, sincer şi puternic mod de exprimare a ataşamentului, a unităţii în jurul conducerii înţelepte a partidului nostru. Flatnicul colectiv al „Nicolinei" raportează cu mîndrie însemnatele succese obţinute în cinstea lui 1 Mai. Angajamentele luate în întîmpinarea acestei măreţe zile — o producţie globală peste plan în valoare de aproape 1.500.000 lei şi o producţie marfă suplimentară de peste 1.200.000 lei — au fost mult depăşite. Vasile Stoian, Ion Coţovanu, Mihai Badea (de la montaj-locomotive), Mihai Ignat (de la carangerie), tînărul Radu Benghea (de la montaj-vagoane) şi mulţi, mulţi alţi muncitori evidenţiaţi în întrecerea socialistă trec cu fruntea sus, mindri de victoria în lupta pentru o producţie tot mai mare, de o calitate superioară şi la un preţ de cost tot mai scăzut. In piaţă îşi fac acum intrarea muncitorii, inginerii şi tehnicienii unei tinere întreprinderi ieşene . Uzina metalurgică. Intrarea lor hotărîtă şi tumultoasă, entuziastă, se aseamănă parcă cu apariţia în sfera industrială a laşului - îndrăzneaţă, masivă şi entuziastă. Pentru continua perfecţionare a proceselor de producţie, pentru o calitate superioară a producţiei, vn sinul acestui colectiv se dezvoltă necontenit mişcarea de inovaţii. In vederea intîmpinării celui de al IV-lea Congres al partidului nostru, harnicul colectiv de la Uzina metalurgică şi-a reînnoit angajamentele, pe care le prezintă acum în faţa tribunelor. In mijlocul muncitorilor metalurgişti se vede portretul neuitatului luptător pentru binele clasei muncitoare, al poporului român, Gheorghe Gheorghiu- Dej. Coloana colectivului Direcţiei regionale C.F.R. e impresionantă. Graficele, ca nişte oglinzi fidele, reflectă succesele înregistrate de la începutul anului, în cinstea lui 1 Mai şi a Congresului partidului. Astfel, planul producţiei globale pe primul trimestru a fost depăşit cu peste 300.000 tone convenţionale, sarcina statică cu 2,18 la sută, iar viteza trenurilor de marfă a sporit cu 6,25 la sută. Din rîndurile demonstranţilor izbucnesc, nestăvilite, uralele. Răsună lozinci scandate de glasuri puternice : „Vom munci cu mult succes, pentru al IV-lea Congres“. O fetiţă îmbrăcată în albastru, un albastru de culoarea pură a cerului de primăvară, flutură, de pe umerii părintelui ei, flori albastre, iar alta semnalizează cu două steguleţe : unul roşu, celălalt tricolor. Fiorile textilistelor „Flori, multe flori şi bilanţ rodnic" - sunt cuvintele care se spun despre harnicele muncitoare de la Fabrica „Ţesătura", cu prilejul fiecărei demonstraţii. Intr-adevăr, ochiul e de-a dreptul impresionat de varietatea de culori ce i se oferă şi de valoarea succeselor obţinute în muncă, înscrise pe grafice. Printre textiviste se află numeroase evidenţiate în întrecerea socialistă pentru o producţie sporită şi de bună calitate, cum ar fi filatoarea Elena Jipa, care poate vorbi mult despre preocuparea tuturor pentru obţinerea unei producţii de calitate superioară. „Cele circa 6 tone fire de bună calitate date peste plan pot constitui un argument, iar cei 42.000 m. p. ţesături, rezultat al muncii spornice şi avîntate a prietenelor noastre, ţesătoarele, pentru întîmpinarea cu cinste a acestei măreţe sărbători, de asemenea". Trece acum prin faţa tribunelor colectivul Fabricii de tricotaje „Moldova", care încă nu a împlinit un an de cînd s-a mutat în casă nouă, o impunătoare şi modernă clădire, dovadă a grijii regimului nostru pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de muncă. In faţă, păşeşte un grup de demonstranţi purtînd pancarte pe care sînt înscrise lozincile : „Trăiască Partidul Muncitoresc Român, In frunte cu Comitetul său Central", „Să întîmpinăm cel de al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român cu noi succese în opera de construire a socialismului". Sînt chemări cărora însuşi colectivul fabricii le-a răspuns cu entuziasm. Cu acelaşi entuziasm primăvăratic, născut de marea sărbătoare, raportează succesele înregistrate în întîmpinarea lui 1 Mai şi a apropiatului Congres al partidului şi muncitoarele de la Fabrica de confecţii şi de la „Textila roşie". Reprezentanţii ştiinţei şi culturii In piaţă îşi face apariţia colectivul Filialei Iaşi a Academiei R.P.R. Cercetători ştiinţifici de la institutele filialei manifestează pentru condiţiile deosebite create de partid ştiinţei şi culturii. Ei dau glas hotărîrii de a contribui cu toate forţele la ridicarea pe o treaptă superioară a cercetării ştiinţifice. Trec acum coloanele studenţilor şi cadrelor didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza“. Generaţia entuziaştilor aduce raportul viu al tinereţii şi recunoştinţa pentru condiţiile de viaţă şi învăţătură. Pe un imens panou purtat de braţe viguroase sunt trecute cifre semnificative despre dezvoltarea Universităţii ieşene în anii noştri. Două cămine erau în anul şcolar 1938-1939. Astăzi sunt nouă. Doar 480 de studenţi locuiau în cămine. Astăzi sunt de zece ori mai mult. Cifre grăitoare, care atestă grija partidului şi statului pentru tineretul studios. Drept recunoştinţă, acesta îşi intensifică eforturile pentru a se pregăti cît mai bine. Iată-l, în mijlocul studenţilor pe tînărul M. Dumitrescu. Pînă nu de mult student, astăzi este asistent. „Mă bucură soarele, mă bucură viaţa frumoasă pe care o trăim, mă bucură entuziasmul oamenilor care mă înconjoară în această zi de sărbătoare. Partidul, poporul cer specialişti cu o înaltă calificare. Avem sarcina de răspundere de a contribui la pregătirea lor“. Coloana Institutului politehnic este deschisă de grupuri de studenţi care poartă portretele conducătorilor partidului şi drapele roşii şi tricolore. Viitorii cercetători, ingineri, profesori scandează lozinci în care îşi exprimă hotărîrea de a munci cu perseverenţă pentru a deveni cadre de nădejde ale patriei iubite. Iată-i pe cei care se pregătesc să devină apărătorii sănătăţii oamenilor muncii, studenţii de la Institutul de medicină şi farmacie. Lor le urmează coloana viitorilor ingineri agronomi, hortiviticoli, medici veterinari, cei chemaţi să contribuie, alături de ţărănimea cooperatistă, la sporirea producţiei agricole, la ridicarea pe o treaptă superioară a agriculturii noastre socialiste. In anii noştri, şi învăţămîntul agricol superior a luat o mare dezvoltare. La Institutul agronomic ieşean, de pildă, studiază peste 1.600 de studenţi. In anul şcolar 1937-1938, numărul celor care se pregăteau să devină specialişti în agricultura României era de numai 377. Trec coloane entuziaste de manifestanţi de la Staţiunea experimentală hortiviticolă, de la Institutul pedagogic de 3 ani. Urale, flori, lozinci, portrete. Tinereţe, voie bună. Au demonstrat şi cadrele medicosanitare de la spitalele, policlinicile şi circumscripţiile sanitare, cele a căror muncă este închinată ,apărării sănătăţii celor ce muncesc. Coloanelor de demonstranţi, din tribună le sunt adresate şi aplauzele prof. dr. Vladimir Buţureanu - şeful clinicii I chirurgicale de la Spitalul de adulţi nr. 1. „O demonstraţie a entuziasmului oamenilor muncii, a unităţii lor în juru partidului, a hotărîrii de a întîmpina cel de al IV-lea Congres cu noi succese în muncă - iată la ce asistăm acum. O manifestare a bucuriei pentru viaţa liberă pe care o trăim, a sentimentelor internaţionaliste ce ne însufleţesc - iată esenţa acestei manifestări de 1 Mai“. Trec prin faţa tribunei colectivele Naţionalului ieşean, Operei de stat, Filarmonicii, Teatrului de păpuşi. Ele sunt urmate de salariaţii muzeelor din Palatul Culturii, de cei al întreprinderii cinematografice regionale şi alţii. Corul Gavriil Musicescu“ trece prin piaţă în ritmul cunoscutului cîntec primăvăratic al lui Ciprian Porumbescu, orchestra „Doina Moldovei“ execută o vioaie melodie populară. In fluviul uman, care poartă nesfîrşitele-i valuri, trec tineri a căror principală îndeletnicire este însuşirea comorilor ştiinţei şi culturii. Sute de elevi de la cele 9 şcoli medii din oraş, alături de profesorii lor, poartă flori, simbol al dragostei şi recunoştinţei pentru condiţiile create învăţăturii. In Copou şi Tătăraşi, în centrul oraşului şi în noile cartiere de locuinţe Socola, Nicolina, D. Cantemir au apărut, în ultimii ani, frumoase şi spaţioase clădiri destinate şcolilor, cu numeroase săli de clasă, laboratoare. O mare dezvoltare a luat şi învăţămîntul tehnic şi profesional. Cei care trec acum prin faţa tribunei sunt viitorii muncitori metalurgişti sau ai industriei chimice, viitori constructori şi electricieni. Făuritorii noii zone industriale Către Piaţa Unirii se îndreaptă acum colectivele de muncă ale complexului energetic, constructorii, proiectanţii, tovarăşii din întreprinderile de construcţiimontaj şi alţii care au construit noua zonă industrială a oraşului şi cartierele noi. Harnicii constructori ai Iaşului nou se mîndresc cu rezultatele tot mai bune înregistrate : 556 de apartamente puse la dipoziţia oamenilor muncii de la începutul acestui an, economii însemnate, 40 la sută din apartamentele date în folosinţă notate cu calificativul foarte bine. In cinstea Congresului partidului, 1.068 de apartamente îşi vor primi locatarii, iar valoarea economiilor va trece de 550.000 lei. Cîţiva munci-tr şi marfă : 390.000 lei valoarea economiilor obţinute prin reducerea preţului de cost ; 1,5 la sută procentul creşterii productivităţii muncii, succese care vor fi mult sporite în întîmpinarea Congresului partidului nostru. Cu o lozincă scrisă din flori - „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc de pretutindeni“ - îşi începe defilarea cunoscutul colectiv al Fabricii de antibiotice, ale cărei producţii au devenit de mult cunoscute dincolo de hotarele ţării. Astăzi, întreprinderea ieşeană dă 70 la sută din producţia naţională de antibiotice, iar sîrguinţa pentru ridicarea necontenită din punct de vedere calitativ a acestor produse, pentru lărgirea gamei de sortimente a devenit familiară oricui. Urmează o altă floare a industriei lașului . Fabrica de prelucrare a maselor plastice. Condensate în limbajul laconic, dar grăitor, al unui grafic, rezultatele muncii de la începutul anului şi pînă acum, în ziua marii sărbători, 1.200.000 lei beneficii — 1.800.000 lei. (peste plan). Sînt succese cu care tînărul colectiv se mîndreşte, sînt realizări care reprezintă cea mai nimerită dovadă a ataşamentului faţă de politica partidului. Coloana orăşenească a oamenilor muncii ieşeni a demonstrat ore în şir. A fost o manifestare impresionantă de entuziasm. Un fluviu neîntrerupt de oameni, purtînd mii şi multicolore flori, a unduit în faţa tribunelor, manifestîndu-şi solidaritatea cu oamenii muncii de pretutindeni în lupta pentru pace, progres social, socialism. A fost un sincer şi grăitor- gest de unitate în jurul partidului, al cărui Congres îl vor întîmpina cu noi succese, un angajament în lupta pentru înflorirea viitorului luminos al patriei iubite. Tinereţe, forţă, graţie Melodiei săltăreţe a unei sîrbe, îi ia locul melodia unui marş sportiv. încolonaţi într-o ordine perfectă, se apropie de tribună sportivii de performanţă ai Clubului sportiv muncitorescstudenţesc : fotbaliştii, rugbiştii atleţii... Coloana sportivilor pare că nu se mai sfîrşeşte. Trec mereu tineri viol, radiind vigoare, forţă, bucurie. Voleibalistele de la Penicilina, care au promovat recent în seria I a campionatului categoriei A, evoluează pe un teren marcat de trupuri în mişcare. Şi iată că, la un semnal, pe asfaltul pieţei, sute de tineri înscriu cu corpurile lor iniţialele atît de dragi : P.M.R. Eşarfe, flori, culori vii. O mare de tineri entuziastă. Aproape fiecare grup ce trece prin faţa tribunei aduce ceva din specificul sportului preferat. lată, graţioase fete se avîntă în frumoase figuri de gimnastică artistică , două echipe de băieţi joacă handbal. Pe platoul pieţii îşi face apariţia o coloană de sportivi îmbrăcaţi în echipament roşu, galben şi albastru. Ajunşi în faţa tribunei ei înscriu cu trupurile iniţialele : R.P.R. Vin planoriştii şi paraşutiştii, cei care au adus în ultimii ani numeroase succese sportului ieşean, iată-i, în primele rinduri, pe maeştrii sportului Gheorghe Gîlcă, Ion Alexa, Valentin Ţurcanu... Au cucerit înălţimile, au cucerit admiraţia şi respectul tuturor iubitorilor de sport din Iaşi. Clipele s-au scurs pe nesimţite. Peste 3.500 de sportivi au demonstrat prin faţa tribunei ca semn de adîncă recunoştinţă pentru condiţiile minunate pe care partidul le asigură mişcării sportive. A fost o afirmare a tinereţii şi entuziasmului, a elanului şi încrederii în frumuseţea şi măreţia zilelor noastre. * Se apropie o coloană compactă. Sunt tovarăşii din echipele de ordine. Se opresc în faţa tribunei. Cîteva clipe de tăcere, apoi din piepturilor tuturor celor prezenţi, se revarsă cunoscutul Imn al muncitorilor de pretutindeni, ,,internaţionala“. VASILE FILIP GH. MATEI ALF. NEAGU DEMONSTRAŢIA OAMENILOR MUNCII DIN ORAȘUL IAȘI . ..............................................................................„............,m.imimiTm„,mM,limi^.n„ml,mm„,wli„,m,mffl„iiin„imiMmmmn»n„nmnTnnim„mTnmTinini„ni1llllimmnnm]ţ||||[]ţ|^ niiiiiimimmiiiiiMiiiiiiiiiiiiiffliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiffliiiiiiiiiiiiim^^^^ [lllillllllllll!!lllllll!lllllllll!llllllll!!llllllllllll tori poartă o pancartă pe care stă scris în perspectivă: Şantierul 214 lași. E, simbolică, perspectiva dezvoltării oraşului nostru, care întinereşte din zi în zi, devenind un centru urban modern, socialist. Prin faţa tribunelor îmbrăcate sărbătoreşte trec colectivele altor întreprinderi. După ei se apropie colectivul unei alte petale din floarea nouă a zonei industriale a Iaşului . Fabrica de ulei „Unirea“. Un grafic mare arată tuturor depăşirile înregistrate în cinstea Zilei solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii din lumea întreagă : 1.750.000 lei valoarea producţiei glo- sunt elocvente : producţia globală -bale ; 1.900.000 lei valoarea produc 2.800.000 lei , producţia marfă - Trompetiştii anunţă intrarea în Piaţa Unirii a primelor coloane de pionieri. Trece prin faţa tribunei colectivul Staţiunii experimentale hortiviticole. Un frumos car alegoric al Fabricii „Ţesătura". Coloane nesfirşite de studenţi trec prin Piaţa Unirii, colina". Demonstraţia oamenilor muncii este deschisă de muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Atelierele „Niritmuri populare. In cadrul coloanei oamenilor de artă trece colectivul Teatrului de păpuşi cu eroii spectacolelor sale. Graţie, tinerețe, voioșie. Portativele noilor noastre primăveri După-amiaza zilei de 1 Mai 1965. Un parc, o scenă, un loc de odihnă sint In această zi cînd „toate saltă-n dulce alai, c-a sosit şi 1 Mai", locuri unde oamenii vin dornici sa participe la diverse manifestări cultural-artistice şi sportive. Deci, iatâ-ne la Începutul Itinerariului. Teatrul de vară a găzduit în aceste zile peste 7.000 de ieşeni. Muncitori din zona industrială, de la Atelierele „Nicotină“ sau de la antibiotice, studenţi ce au coborît de sus, de la Copou, din cealaltă zonă, a ştiinţei şi culturii, s-au întilnit aici in jurul cintecului şi poeziei. Şi parcă niciodată n-a răsunat cu mai multă semnificaţie ca in aceste zile versurile ce le recita un tinăr muncitor ieşean: „Să seamăn in cintecul meu / Măreţul urcuş către creste, / Să-i dau o putere mereu / Mai demnă de zilele aceste". Şi din vreme in vreme, cortina se retrăgea uşor, domol, lăsind deschise noi drumuri spre tainele frumosului artistic. Cele 45 de formaţii de artişti amatori ce s-au perindat in aceste zile pe scenele Iaşului au demonstrat Incă odată, cu pregnanţă, faptul că la noi, arta, cultura sunt minuite cu pricepere şi mult talent de cele mai largi mase de oameni ai muncii. Aplauzele dăruite din Inimă de miile de spectatori n-au făcut altceva decit să confirme cu competenţă acest lucru. S-au perindat pe scenă formaţii de prestigiu care au obţinut frumoase succese la diferite concursuri pe plan regional şi republican. Ceferiştii ieşeni s-au prezentat cu formaţia de cor, muncitorii de la antibiotice au fost reprezentaţi de brigada artistică de agitaţie, zona industrială ieşeană şi-a semnat „condica de prezenţă“ prin formaţiile de dansuri de la Fabrica de mase plastice şi brigada şi orchestra de la Uzina metalurgică. Ascultînd cu atenţie aceste programe aveai impresia că priveşti prin nişte ferestre larg deschise spre Inima acestor Întreprinderi, că le asculţi noul puls robust, sănătos. Artiştii amatori de la antibiotice sau „Ţesătura", de la Atelierele „Nicolina“ etc., îi arătau pe aceste noi portative ale primăverii succesele de seamă obţinute in producţie, calitatea produselor pe care le fabrică, viaţa nouă ce o trăiesc astăzi oamenii muncii. Şi parcă la un semn toate vocile se contopeau de pretutindeni intr-un singur glas, încrezător, plin de optimism şi demnitate. Se aducea cel mai preţios omagiu izvorit din inima iubitului conducător al poporului nostru, Partidul Muncitoresc Român. Cit de măreţ şi înălţător au răsunat in aceste zile versurile: „Tot ce areara mai frumos, mil aduce azi un dar prinos“. Reporterul s-a oprit apoi şi prin alte locuri pitoreşti ale laşului nostru drag. La Ciric, Repedea, in dealul Copoului, pe străzi, prin parcuri, pe terenurile de sport, in casele oamenilor. Peste tot şi-a notat noi fapte pline de o adîncă semnificaţie. Să consemnăm faptul că un drum spre Repedea a întilnit familii de ieşeni care călătoreau in maşini personale, că la Giric ar fi trebuit să stea mult timp pentru a număra motocicletele ce erau parcate pretutindeni. Sunt semne concludente de belşug şi bunăstare. Şi cintecele, optimismul, încrederea în viitor erau consemnate vizibil pe acest portativ al primăverii. Şi natura purta o parafă nouă cu iscălitura noilor autori ai vremurilor ce le trăim. ION ARHIP i T