Flacăra Iaşului, ianuarie 1966 (Anul 22, nr. 6008-6031)
1966-01-04 / nr. 6008
FLACĂRA LAȘULUI PAGINA 1 Festivalul filmului la sate: dimensiuni şi sensuri In raionul Birlad se desfăşoară Festivalul filmului pentru sate, acţiune care mobilizează in fata ecranelor un mare număr de ţărani cooperatori. Este semnificativ faptul că numai in ziua deschiderii acestei acţiuni — devenită tradiţională — la unităţile cinematografice din raion s-a înregistrat o cifră record de spectatori: 12.056. Cele mai bune rezultate au fost obţinute la Fălciu, Perieni, Iveşti, Banca etc. Am vizitat cîteva unităţi din ra ion, fapt care ne-a permis constata rea unor frumoase realizări, dar şi existenţa unor deficienţe care stăruie pe alocuri In virtutea obişnuinţei. La Iveşti ne-a impresionat plăcut atlt discuţia cu inginerul cooperativei agricole de producţie, Iftimie Gherman, cit şi cea cu moş I. Vişan, foarte amator de filme. — Cinematograful nostru sătesc desfăşoară o frumoasă activitate. Mai ales acum, in festival. Avem la Iveşti şase spectacole pe săptămină. Principalul lucru pe care vreau să-l subliniez insă este sprijinul pe care îl primim noi, la invăţămtntul agricol de masă. Din timp am încheiat un contract cu secţia de cineficare a raionului pentru filmele de care avem nevoie. Şi aceste filme ne sunt aduse. Zilele trecute după ce au fost predate lecţiile, cursanţii au trecut in sala de spectacole unde au vizionat cîteva scurte documentare agricole despre noi procedee in legumicultura, despre ingrăşămintele naturale şi chimice etc. A devenit aproape un obicei ca miercurea să fie prezentate documentare agricole şi jurnale pentru cursanţi. *“ Am văzut cîteva filme In festival, ne spune moş Vişan. Mi-a plăcut grozav „Neamul Şoimăreştilor Am citit şi cartea. Sadoveanu este un mare scriitor. Am citit şi „Mitrea Gocor" şi am văzut şi filmul. „Neantul Şoimăreştilor“ a avut un deosebit succes la noi. L-am văzut aproape toţi locuitorii satului (cifra exactă de spectatori: 1.127). Dar In general cam puţine filme româneşti au venit ptnă acum, in festival. „ La Iveşti filmul are mulţi prieteni. voi cei care sunt chemaţi să sprijine pătrunderealui în mase o fac cu simţ de răspundere. Directorul căminului cultural, AL Nechita, şi alte cadre didactice 11 ajută pe operator în activitatea lul. Se fac prezentări şi recenzii, rulează filme pentru copil etc.Aşa se explică faptul că In luna decembrie numărul spectatorilor a crescut simţitor, la Dragalina ne aşteptam — În virtutea unor obişnuinţe — să găsim numai lucruri bune. N-a fost Insă tocmai aşa. Intr-adevăr există o bună legătură intre activitatea cu filmul şi celelalte acţiuni culturale, datorită interesului manifestat de directorul căminului cultural, tov. Mihai Colocenco şi de bibliotecara Elena Petcu. Nu există însă acelaşi interes din partea conducerii cooperativei agricole de producţie. Nimeni din conducere nu vine cu cursanţii invăţămintului agricol când aceştia participă la Ulme documentar-agricole. Şi ar fI fost nevoie să vină, intru el. In prezentarea acestora există o anomalie. Vin la Dragalina Ulme zootehnice, dar brigada zootehnică a cooperativei se află la Bălteni. Aici ar fi necesare Urme viticole sau despre cultura mare. Conducerea cooperativei agricole, care are contract cu secţia de cineflcare, ar trebui să intervină. Dar pentru a putea Interveni ar trebui mai Intîi să cunoască situaţia. Unitatea cinematografică din Dragalina are obligaţia să facă marşruturi in satele Ciottolom şi Coroi, dar aceste marşruturi nu se fac. Nici planul nu este îndeplinit. — Filmele care ne vin sunt slabe — se plinge operatorul G. Onorei. La unele pleacă lumea din sală. Ne vin prea puţine filme româneşti. Lucrurile stau şi mai puţin bine la Pogoneşti. Unitatea cinematografică nu e sprijinită de nimeni. Nici directorul căminului cultural, nici alte cadre didactice nu arată vreun interes faţă de această muncă. Iar operatorul D. Iordache, care ni s-a părut a fi stăpin pe meseria de tehnician (o face de 11 ani) nu are prea mari înclinaţii culturale, aşa incit la Pogoneşti munca cu Ulmul nu se Înscrie intr-un cerc mai cuprinzător de activităţi culturaleL-am întrebat pe operator ce sarcini are in cadrul festivalului. — Să-mi fac planul, ne-a răspuns. Nici programarea filmelor nu e prea judicios făcută. Aici nu a rulat În festival nici un film românesc. In schimb au fost prezentate „Veselie la Acapulco“, ,Jocurile olimpice de la Insbruk“, „Samba“ şi altele . Privită In ansamblu, munca secţiei de cineficare Birlad, în timpul Festivalului filmului pentru sate, este un progres. Cîteva bune rezultate confirmă aceasta. S-au făcut cîteva simpozioane cu Ulmul românesc „Neamul Şoimăreşlilor" (care a înregistrat peste tot un deosebit succes), calitatea proiecţiilor este bună (cel puţin in unităţile vizitate de noi), in multe locuri filmul este încadrat intr-un ansamblu de activităţi culturale care-i sporesc eficienţa. Planul de spectatori pe anul 1965 a fost depăşit pînă la 15 decembrie cu 1.500. S-au impus printr-o activitate rodnică unităţi cinematografice ca cele din Perieni, Puieşti, Epureni, Iveşti şi altele. Mai sunt însă de rezolvat o seamă de probleme. Sunt unităţi care merg foarte slab. La Săgeţii, Floreşti, Getăţuia, Bozia, Dodeşti nu există nici un ajutor din partea căminului cultural şi al şcolii. Comitetele executive ale sfaturilor populare din unele comune neglijează total această muncă. La Fioreşti, Voineşti, Avrămeşti, Ţuţcani preşedintele sau secretarul comitetului executiv şi directorul căminului cultural n-au participat nici măcar la festivitatea de deschidere a festivalului. Slaba preocupare care există aici pentru film face ca media de spectatori la un spectacol cinematografic să fie de 40—50, în timp ce pe raion media este de 200—250. Unele conduceri ale cooperativelor agricole ca cele din Găgeşti, Avrămeşti, Mireni, Blăgeşti nu asigură mijloacele de transport pentru marşraturi. Aşa se face că în unele sate componente ale acestor comune nu s-au prezentat turme de 5—6 luni. In alte unităţi ca Lăteşti, Gugeşti nu există mobilier, spectatorii fiind nevoiţi să stea in picioare.Secretarul comitetului raional pentru cultură şi artă ne-a informat că in aceste zile au fost trimise unor unituri culturale din raion 700 de scaune). Şi, In sfirşit, încă o deficienţă ■■ salariaţii secţiei raionale nu sint activişti culturali, ci simpli tehnicieni. Aceasta face ca munca lor să fie adeseori seacă şi limitată la manevrarea aparatelor. In aceste cîteva direcţii va trebui să-şi Îndrepte eforturile viitoare întreprinderea cinematografică regională. Şi Festivalul filmului pentru sate este un bun prilej ca aceste eforturi să fie redimensionate. ST. O. MUGUR • O impresie plăcută • Lumini şi umbre pe ecran • Obiectiv central : planul • Cîteva concluzii Constantin Ţoiu:„Moartea in pădure“ Romanul se subintitulează „Cronica unei zile” adiaptîndu-se adică unei formule reactualizată în tehnica documentarului epic modern. Constantin Ţoiu nu exclude însă ficţiunea, ci o cultivă chiar în perspectiva de a nu obosi pe cititor cu mărturii ale experienţei proprii. Tentaţia de a surprinde un tablou al vieţii social-politice într-un moment important al desfăşurării istorice se bizuie pe o interpretare maturizată a evenimentelor trăite odinioară, pe exerciţiul îndelung în ramura reportajului zilnic, pe cunoştinţele variate ale autorului în domenii specifice ca al medicinei, silviculturii, armatei etc., ca şi pe o notabilă capacitate a sa de a intui manifestările subterane şi contradictorii ale psihicului uman. „Moartea în pădure" nu ne satisface însă integral din punct de vedere estetic, pentru că unităţile de acţiune şi construcţie ale romanului n-au putut fi salvate de numeroasele episoade, „explicative" ce însoţesc conflictul hotărîtor a! "unei zile”, făcînd previzibil însuşi deznodămîntul în datele lui esenţiale. Deficienţa provine, desigur, din încercarea hazardată de a împăca criteriile pretenţioase ale romanului clasic cu acelea ale unui documentar instantaneu şi totuşi vast, cu minuţiile analizei psihologice sau cu spectaculosul exterior al povestirilor de aventuri. Secvenţe, disparate, ale conţinutului de idei şi de fapte au însă ecou şi viabilitate certă — ceea ce nu-i de loc rău în cazul unei „cronici" limitate, iar dintre personaje se impune mai ales cuplul Ion Brega — Constanţa Cheroiu, prezent pe aproape întreg spaţiul de 300 de pagini al cărţii. Momentul ales de autor aparţine perioadei de consolidare a puterii populare în ţara noastră, cînd elemente duşmănoase, conduse de fostul ofiţer nazist Mişu Zotrescu, sînt zdrobite prin forţa ator de către muncitorii unei tunderi forestiere. Conflictul are ţării şi aspecte multiple pe care stantin Ţoiu încearcă să le epumemorialistic, descriptiv, ana- Delimitarea taberelor se produi suchivocuri sau amînări, impresionînd solidaritatea de clasă a muncitorilor gateriști In fata abuzurilor patronului' — director, în fata foametei pustiitoare (este excelentă scena de mase din gară), în faţa morţii eroului Sandu (personaj cam idilic totuşi), în faţa durerii nesfîrşite a văduvei acestuia. Sentimente profund umane ca dragostea pentru semeni, pentru natură, (uneori parcă-l revedem pe Peceneaga lui Sadoveanu în postură evoluată), pentru o idee înălţătoare sau dispreţul pentru, demagogism se întreţes cu dinamismul preponderent al acţiunii. Pentru medicul Ion Brega, părtaş cam romantic şi cam boem la acţiunile muncitorilor, uciderea inginerului Teodorescu, prietenul său al cărui scepticism aparent prcă ascunde de fapt servese dorinţa participării susţinute la un act nobil şi intens, înseamnă nu numai o sete sălbatică de răzbunare, ci şi preluarea activă a unui asemenea ideal, de care cel dinţii fusese capabil. Totodată, dragostea faţă de enigmatica Constanţa Cheroiu, fostă ilegalistă, de o energie plină de farmec, îl duce spre împlinirea deplină a personalităţii şi rostului vieţii sale. Se observă că autorul urmăreşte astfel descoperirea angrenajului cit mai intim ce susţine atitudinile unice ale eroului în anumite momente hotărîtoare, deseori dramatice, operind cu finet© tocmai acolo unde lucrurile par înţelese de la sine, subliniind în text cuvintul ce i se pare edificator, utilizînd analogii neaşteptate şi adesea fericite care-i explicitează gîndirea. Din păcate nu şi celelalte personaje principale: Sandu, Spiridon, Cretan, Păciulete, Pompiliu, Baroana Mary, Aspazia (cu excepţia sugestivei scene cînd plînge din dublul motiv al morţii cu eve şi al dragostei proprii neînţelese) se bucură de aceeaşi atenţie şi individualizare cu adevărat semnificativă. Motivul credem că l-am spus la început, Constantin Ţoiu atenuîndu-şi aptitudinile reale de analist în favoarea unei formule de roman bazate pe aglomerări eterogene şi cu accent pe trepidaţia exterioară a misteriosului. L. DUMBRAVA jwwwwwwuwgw RECENZIE i» A apărut nr. 12/1965 al revistei «Probleme Economice“ Numărul pe luna decembrie 1965 al revistei „Probleme Economice“ cuprinde articolele: „Consideraţii cu privire la structura socială în etapa actuală" de FI. Balaure ; „Veniturile populaţiei din fondurile sociale de consum" de V. Iordache ; „Concentrarea — rezervă însemnată de sporire a producţiei agricole* de Gh. Vlădică şi N. Velicu ; „Probleme privind ridicarea eficienţei economice a irigaţiilor" de V. Baghinschi şi V. Candelă ■ „Reducerea cheltuielilor de circulaţie în comerţul socialist" de C. Florescu ; „întărirea colaborării dintre industrie şi comerţul exterior în realizarea sarcinilor de export" de Al. Crăciun,Gh. Puzderie şi I. Olteanu; „Concepţia lui Pop Marţian despre dezvoltarea industrială a României" de M. Ittozorea şi D. Mureşan ,• „Teorii occidentale moderne despre creşterea economică* de Maurice Dobb (Anglia). Rubrica grebimb de păreri" cuprinde materialul: „Economia politică şi analiza sociologică" de I. Florea. La rubrica „Informaţii ştiinţifice" sunt înserate materialul«: „Comemorarea profesorului Virgil Madgearu de Z. Ornea ; „Sesiunea ştiinţifică a Universităţii «Al. I. Cuza» — Iaşi de Gh. Stoica (Iaşi); „Consfătuirea ştiinţifică privind problema eficienţei economice a investiţiilor în agricultură" de St. Deculescu; „Colocviu privind aplicaţii ale matematicii în agricultură" de S. Sotan. Cercetătorul Gheorghe Călugăru, de la centrul de cercetări fizice al Academiei Republicii Socialiste România, Filiala Iaşi, studiază proprietăţile magnetice ale straturilor subţiri feromagnetice depuse chimic pe cobalt şi nichel. Foto: V. Petrescu Revelion 1966 (Urmare din pag. 1) taţi industriale ale Iaşului care au sărbătorit anul nou cu mult înainte de termen. Miezul nopţii care a bătut melodios în turnul Palatului Culturii i-a ridicat pe toţi în picioare cu paharele pline. Virginia Bîrjoveanu e controlor de calitate la Fabrica „Ţesătura". — C.T.C.-U1 ce spune despre noul an, intrat în probe tehnologice, tovarăşă Bîrjoveanu ? — E bun, dar... să-l vedem în întregime. Pînă atunci „ba mulţi ani!". Sălile cantinelor, complexelor studenţeşti sînt luminate cu generozitate. Aceeaşi nerăbdare freamătă şi aici în aşteptarea Anului Nou. Studenţii Facultăţii de construcţii şi cei ai Facultăţii de chimie sărbătoresc revelionul la cantina complexului studenţesc al Institutului politehnic în jurul pomului de Iarnă. — Ce-mi doresc de Anul Nou ? repetă întrebarea Constantin Ionescu, asistent la Facultatea de construcţii care s-a alăturat , veseliei studenţilor. Cu mai mulţi studenţi foarte bine pregătiţi. La tînărul complex studenţesc de lingă bătrîna Universitate s-au adunat peste 1.400 de studenţi de la facultăţile de istorie, biologie, ştiinţe economice, matematică. Aceeaşi atmosferă domneşte şi aici. In mijlocul sălii, perechi de tineri se rotesc elegant în ritmul muzicii. Are loc un concurs pentru cîştigarea titlului de cel mai bun dansator. Ştefan Ciobanu, membru în consiliul asociaţiei studenţilor, care a recitat şi Pluguşorul, ne încredinţează ! — De mai mulţi ani sărbătoresc revelionul în mijlocul colegilor. Dar parcă acesta e cel mai frumos. De fapt, cred că de fiecare dată am spus la fel. Perspectiva unui an nou, plin de muncă şi de satisfacţii mă ameţeşte mai tare ca vinul. La care bucurie să te opreşti mai mult, ce să-ţi doreşti cu mai multă intensitate ? — Sunt încredinţat că dorinţele din noaptea de Anul Nou se îndeplinesc în întregime, spunea ing. Mihai Bărboi, şeful Centralei electrice de termoficare, care în această noapte a simţit nevoia să ureze un an nou şi spornic tovarăşilor care-şi petrec revelionul supraveghind cazanele de aburi ale centralei. Acum cîteva ceasuri, prima turbină a trecut cu succes prima probă tehnologică, atingînd turaţia de regim de 3.000. Doresc ca această primă turbină de 25 MW să fie cuplată cit mai curînd în următoarele săptămîni cu generatorul, revărsînd astfel curent electric în sistemul energetic naţional. Alături de el, Valeriu Stoica, tehnician termo-energetic adaugă: — E poate o curiozitate, dar mi-am făcut obiceiul să întîmpin Anul Nou lingă turbinele și cazanele care merg din pinn. De şase ani de zile, în noaptea de Anul Nou am fost intr-o centrală electrică, primii patru ani la Borzeşti şi de doi ani la Iaşi. Cei de aici sunt obişnuiţi cu naşterile. Sîntem alături de sala de travaliu, la Spitalul nr. 2, împreună cu medicul de gardă, Maria Munteanui, şi medicul intern, Constantin Pandele. — Pînă acum am avut şase naşteri, şi-a amintit Maria Munteanu. O aşteptăm pe a şaptea. — Care ? — Anul Nou! — Nu încerceţi o anumită părere de rău că petreceţi revelionul în faţa mesei de operaţie ?...— Pînă acum am primit o mulţime de telefoane de la colegi şi nenumărate atenţii, spunea zîmbind Constantin Pandele. In mijlocul veseliei, tovarăşii nu ne-au uitat. Au avut şi pentru noi un gînd şi mă simt emoţionat. Noul restaurant-bar „Cotnari" e parcă luminat cu artificii. Se sărbătoreştii Anul Nou Pentm, prima dată aici. Trupa urării și momente vesele, cei de față privesc un dans interpretat de balerini ai Operei. — Alo, Salvarea! — Da. — Avem aici un caz grav. De cîteva minute, bolnavul a intrat în comă. — Ce vîrstă are ? întreabă de la celălalt capăt al firului, alarmată, telefonista de serviciu, Aurelia Maxim. — 1965. — Tovarăşe... — La mulţi ani ! Aceasta e noaptea urărilor. Ieşenii, într-un fel sau altul, au simţit fiecare bucuria întîmpinării unui nou an pe care şi-l doresc cit mai plin de satisfacţii şi fericire. La răsărit, apare o geană de lumină şi pe umerii Iașului coboară prima dimineață a unui nou an... r—■— IN LIBRARII SPORT Pe marginea turului campionatuli regional de fotbal Dincolo de nota pozitivi a întrecerilor Prima parte a camonatului regional de fotbal s-a incheiat, aşa cum de altfel a şi input, în mijlocul unui interes geral. Este şi normal: el a pasionat înă in ultima etapă şi a ridicat o sie de probleme pe care pasionaţi fotbalului din regiunea noastră nu I vor uita nici în „vacanţă". In cele ce urmează fără a avea intenţia de a face o analiză completă, vom nota unel aspecte principale legate de turu’campionatului regional. Campionatul, si o fotbalistică de interes regial, în care, anual, sute de lători se pregătesc multilatd pentru dobîndirea unei valori sative tot mai bune, necesită o iiredre minuţioasă, precum şi adopţia unor măsuri care să valorife experienţa pozitivă căpătată şi sănlăture treptat deficienţele anterire. Comparativ cu acea perioadă a anului 1964, întreceri din toamna lui 1965, s-au desfăşu, în general, la un nivel superior,teva aspecte pozitive necesită a subliniare şi ne vom opri, In prin rind, asupra preocupării pe care avut-o formaţiile din prima jurare a clasamentului de a-şi da jocul într-o măsură mai mare panticipafie şi intercepţie, pe elastica fiecărui compartiment, pe moftates şi iniţiativa creatoare a bătorului — jocul colectiv devenit tot mai pregnant. In această privire pot fi citate echipele Gloria Bîrlandinţa Î.M.F., Foresta Ciurea, Sidenţistul Iaşi şi Constructorul Vaslui. îmbucurător este şi faptul că prejirea fizică a formaţiilor a fost bun iar la unele chiar foarte bună, tot ce a făcut ca majoritatea partidei să se dispute în viteză, într-un om susţinut. Au fost, în urmă, şi unele jocuri a căro calitate a lăsat de dorit, de rece într-un şir de asociaţii ca Flacăra Murgeni, Victoria Pd. Iliei, Victoria Huşi, Ţesătura Iaşi , Strungul Bîrlad, preocuparea *ntru fotbal, sub toate aspectele, I® foarte redusă. Este yşi explica acest lucrudară, n» gîndira -o* JUculp4ile--ar5 tate mai sus antrenantele desfășurate cu regularitat constituie o raritate, de pregătire abătorilor nu se ocupă în toate caîle un cadru calificat, nu sunt teren corespunzătoare pentru jocuri antrenamente (în primul rînd la ctoria Podu- Iloaiei, Ţesătura Iaşi,Lacăra Murgeni). Nu întîmplător, unele meciuri ale acestor ech am asistat la acte de indiscipli comise de unii jucători (au „exct" cei de la Ţesătura Iaşi, Flacăr Gurgeni şi Victoria Pd. Iloaiei), ei îşi ascund astfel deficienţele teme şi încearcă să schimbe rezultă defavorabil de pe teren imprimat un caracter dur Întrecerii, protest la deciziile arbitrilor etc. In acea ordine de idei trebuie amintit că o bogată activitate a avut subcota de disciplină, care a sanctiot pe diferite termene, un număr d36 de jucători. Toate acestearedese că in unele secții de fotbal munca educativă a jucătorilor nu constituie nici ea o preocupare de seamă. Lipsa de interes manifestată de unele conduceri ale echipelor s-a oglindit şi prin numărul destul de mare de neprezentări înregistrat. Astfel de exemple constituie echipele Gloria Paşcani, Avîntul Huşi (au şi fost excluse pentru acest motiv din campionat), Constructorul Vaslui, Victoria Pd. Iloaiei, Strungul Birlad, Victoria Huşi şi Flacăra Murgeni. Printre aspectele pozitive ale campionatului trebuie relevată şi aceea privitoare la crearea unei întreceri pe plan regional, rezervată echipelor de juniori. Grija faţă de „schimbul de mîine" s-a făcut simţită, în special, la echipele Foresta Giurea, Rulmentul Bîrlad, Constructorul Vaslui, Stejarul Hîrlău şi Ţesătura Iaşi. Dar această măsură n-a fost înţeleasă peste tot. Neglijind complet pregătirea juniorilor, unele echipe (Siderurgistul Iaşi, Victoria Pd. Iloaiei, Strungul Birlad, Victoria Huşi, Flacăra Murgeni) nu dau nici pe departe atenţia cuvenită formaţiilor de juniori. Campionatul de juniori nu şi-a atins scopul, el constituind pentru unele asociaţii mai mult un balast decit o muncă de perspectivă din care să se culeagă roade De altfel, nu se vor putea obţine rezultatele concrete pînă cînd, în mijlocul juniorilor, acolo unde se fac primii paşi pe drumul măiestriei sportive, nu vom întîlni antrenori şi instructori bine pregătiţi, cu dragoste pentru această nobilă misiune. Un important rol în buna desfăşurare a campionatului şi în dezvoltarea fotbalului, în general, îl au şi arbitrii. In acest tur arbitrajele au fost apreciate ca bune. Arbitrii au fost, în general, bine intenţionaţi să asigure prin conducerea jocurilor, în spiritul regulamentului, un fotbal de calitate. In acest sens s-au remarcat arbitrii M. Rotaru, C. Alexandru, N. Rainea, D. Macovei, V. Luca, V.. Popa, M. Brehuescu, P. Mărăşescu, T. Oniga, St. Moldovan şi alţii. Arbitraje slabe au prestat, în schimb, I. Radu, C-tin Daneş, N. Nacu, Gh. Hie, V. Moisa, C. Liţu. Desigur că în materialul de faţă n-am epuizat toate problemele ce ar trebui discutate. Sperăm însă că ele vor fi dezbătute pe larg, temeinic, acolo unde aceasta se cere imperios în secţiile de fotbal ale echipelor din campionatul regional. Pentru a ridica nivelul calitativ al fotbalului este necesar ca factorii de răspundere (Consiliul regional U.C.F.S., Comisia regională de fotbal) să-și sporească eforturile, să sprijine și să controleze mai îndeaproape activitatea din această ramură sportivă. Problema esenţială constă atît în luarea unor măsuri efective, practice şi eficiente, cu caracter imediat, cit şi de perspectivă, care, urmărite cu perseverenţă şi conştiinciozitate, să contribuie la un mal evident salt calitativ în fotbalul din regiunea Iaşi. G. V. BB nm BWBBPB mm HIm DBHPinKa Mvmvm SPICUIRI DIN PROGRAMUL UE RADIO MIHRGURI, 5 IANUARIE 1666 1 PROGRAMUL I, La orele 5. 67, 110 i 12 , 14 i 16 I 18 , 22 , 23.52 , bulletine de ştiri şi radiojurnale I 12.10 I Două orchestre de muzică uşoară: I Horia Moculescu şi Gino Mescoli, I 12.45 Muzică din opera „Mefisterele* de Boii®» 14.08 Piese corale de Ion Morozov, 15 Muzică populară rominească, 15.15 „Scarlattiana — divertisment pentru pian și orchestră de Alfredo Casella, după Scarlatti, 16.20 Din istoria operei: I „Iulius Caesar” de Haendel, 16.50 Melodii celebre în rufi moderne ( 18.03 In jurul globuli 18.40 Cîntece de viață nouă ce de ascultători , 19.20 Sport. Cu patru milioane , 20.30 Orchestra d estradă a Radioteleviziunii vă ezintă ultimele sale înregistrări 10.45 Noapte bună, copii; 21.45 Smizele tonomatului; 22.20 Festiv „Noordzee 1965* — Belgia, Lucră de Bach în aranjament de jazz 12.55 „Viori, voci, melodii* — muza uşoară. PROGRAMUL II. Latele 7.80, 9, II , 13, 15, 17 ,f, 21, 23, 0.52: buletine de ştiişi radiojur nale I 12.20 Arii şi sec din opere, 13.08 Răspunsuri muzic preferinţelor dumneavoastră fizică populară , 14.30 Interpretăr celebre ale personajelor lui Doretti; 15.10 Cîntă corul Filarmofii de stat „Banatul" din Timișos, 16 Din prelucrările de folclor le compozitorilor noştri; 17.30 Crăima Sumac ; 17.45 Muzică polară; 18.10 Scriitori ai secolului XJohn Steinbeck ; 19.03 „Am îndoit o melodie" — muzică uşoar românească , 19.30 Transmitem pentrate, 19.58 Amintindu-ne de Geos Folescu; 20.30 Gaudeamus (emise pentru studenţi); 21.20 Orcitrele Paul Ghenţer şi Sergiu Magamba; 22 Ciclul „Simfonia clasică 22.30 Moment poetic. Sonete şi Mihai Codreanu, 22.35 Progran susţinut de orchestra Ruiz Ortolani RADIO IAŞI pe 285 m, lungime undă MARŢI, 4 IANUAR 1966 17.30 Rubrica de inimaţii utilitare şi muzică uşoară,'S Radio-informaţia: „Din creaţia sferică contemporană"; 18.30 Emitnea: „Pe teme cetăţeneşti"; In încheiere, un mozaic pe portativ. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI”, marţi 4 ianuarie, ora 19.30: „Idolul şi Ion Anapoda”. CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21): „Amintiri din copilărie”; TINERETULUI (orele 9; 11;15; 14.30; 16.45; 19; 21.15): „A fost odată un moş şi o babă". ARTA (orele 9 şi 11): „Căpitanul"; (orele 15; 17; 19; 21); „Cintînd despre Arizona"; TATARASI (orele 16; 18; 20); „Portretul unui necunoscut". IN REGIUNE: la BIRLAD, cinema Victoria: „îndrăzneţul Pardaillan", cinemascop; cinema Bîrladul: „Veselie la Acapulco”; HUŞI: „Drama ciocîrliei; VASLUI: „Daţi-mi condica de reclamaţii". PAŞCANI: „Iubiţi viitorul”. Dezlegarea jocului apârut în nr. 6007 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1) Calendar — D; 2) Aniversare; 3) Răvaşe — Mac; 4) N — Az — Soare; 5) Aldămaş — Em; 6) Viaţa — Ma — B; 7) A.t — Arhivar; 8) Ler — T — U — Ci; 9) Rodit — Ere; 10. Petrecere. TIMPUL PROBABIL Vreme in general închisă şi relativ umedă, cu cerul mai mult acoperit. Temporar se vor semnala precipitaţii slabe. Vînt slab diin sectorul sud-vestic. Temperatura aerului, staţionară, va fi cuprinsă noaptea între minus 4 grade şi 0 grade, iar ziua între 0 grade şi plus 5 grade.