Flacăra Iaşului, august 1967 (Anul 23, nr. 6496-6520)
1967-08-01 / nr. 6496
FLAU ÁRA INSUL IN PAGINA 2 luminci cultural sportivi Cîntec, joc şi voie bună la Mirceşti şi Tataruşi PAŞCANI (de la subredacţiei ziarului „Flacăra Iaşului“) turtea Siretului a prins ccfr® şi« purtai paşii bardo»! de la Mirceşti, şi frumoasa poiană din pădurea Tatăruşenilor au cunoscut in aceste zile de sfirşit de iulie freamătul caracteristic sărbătorilor duminntale. In poiana centrală au fost amenajate scene cu şi ghirlande la brad şi stejar, împodobite cu covoare cu motive naţionale specifice locurilor. In faţa a mii de oameni ai muncii, veniţi să-şi petreacă timpul liber în mod plăcut şi instructiv, formaţii artistice bine cunoscute : corul şi soliştii căminului cultural din Tătăruşi, fluierată din Hirtoape, dansatorii din Lespezi, fanfara din Hălâuceşti ş.a. au prezentat frumoase programe artistice. De la aceste duminici cultural-sportive nu au lipsit nici întrecerile sportive : volei, fotbal și mai cu seamă jocurile distractive ca fuga în sac, alergări cu oul în lingură, cățârări pe stîlpî etc. Sărbătoare la Mironeasa Duminică, la Mironeasa raionul Negreşti, a fost o adevărată sărbătoare. Manifestările cultural-artistice şi sportive organizate în cadrul duminicii cultural-sportive au prilejuit clipe de adevărată încîntare şi destindere, evidenţîindu-se, în mod deosebit, formaţiile de dansuri din Mironeasa şi Drăguşeni, montajul literarmuzical-coregrafic prezentat de artiştii amatori din Şcheia şi solista de muzică populară Argentina Agreoli din Mironeasa. Cei circa 3.000 de participanţi au apreciat, de asemenea, şi modul corespunzător în care s-au achitat de sarcini toţi factorii chemaţi să concure la reuşita manifestărilor duminicale. Demnă de remarcat este şi hărnicia locuitorilor comunei Mironeasa, care, cu acest prilej, au executat însemnate acţiuni de înfrumuseţare a localităţii şi au amenajat un teren de fotbal și altul de volei. Cheile Bistriţei, raionul Horezu, regiunea Argeş. Imagine din Iaşi. Terasa cofetăriei „Amandina". Foto: Agerpres (A. Trandafirescu) Simţul actualităţii în procesul cultural educativ de masă Trăim în „miezul unui ev aprins", cum ne-o spunea cu atîta convingere poetul Labiş, şi omul — martor şi părtaş activ al împlinirilor cotidiene — trebuie să fie pătruns de cadent şi spiritul acestui ev, indiferent unde şi ce lucrează. Inevitabil, realizarea veritabilului climat spiritual pe care instituţiile de cultură, animatorii culturali sunt chemaţi să-l asigure în fiecare aşezare umană presupune, ca o coordonată esenţială, legătura organică şi permanentă cu realitatea înconjurătoare. Plecînd de la pulsul viu al actualităţii, munca culturală adînc ancorată în concretul zilelor noastre îşi subordonează conţinutul, metodica şi formele de activitate acestei cerinţe vitale. Ea are menirea nu numai de a da oamenilor cunoştinţe, informaţii şi cîteva ceasuri de destindere, dar, mai cu seamă, de a le cultiva convingeri trainice, de a le cimenta sentimente de dragoste faţă de patrie şi partid, de a forma personalităţi multilaterale şi armonios dezvoltate, capabile să slujească cu abnegaţia intereselor majore ale statului nostru. De aceea, manifestările desfăşurate nu se pot rezuma doar la repetiţii, concursuri şi cercuri ale diferitelor specialităţi. Vizionarea unui film sau a unui spectacol de teatru reprezintă acuma preocupări devenite zilnice pentru o mare parte a populaţiei. Totuşi, viaţa culturală dintr-un oraş ori sat înseamnă mai mult decit receptarea unui fenomen artistic, înseamnă efort organizat spre extinderea orizontului spiritual al maselor, spre desăvîrşirea concepţiei lor despre lume şi viaţă, totul într-o strînsă corelaţie cu prezentul socialist, cu care tineri şi vîrstnici vin în contact nemijlocit. Concepută astfel, munca cultural-educativă de masă capătă înaltă valoare socială de proces formativ care-l ajută pe adult să simtă, să acţioneze, să dorească. In acest context al înţelegerii actului cultural-educativ de masă, numeroşi cetăţeni sunt oaspeţii casei raionale de cultură şi ai multor cămine culturale din raionul Huşi, unde participă la simpozioane, expuneri, seri de întrebări şi răspunsuri, programe artistice cu un pronunţat caracter educativ, pe marginea datelor cuprinse în cele mai noi documente de partid şi de stat, în scopul de a contribui la sublinierea şi justa înţelegere a laturilor principale şi a consecinţelor pozitive ale întregii politici actuale a statului socialist. „Printr-o scrisoare metodică a noastră, ne mărturiseşte tov. Victor Brănici, directorul casei de cultură, am dat indicaţii precise în sensul ca întreaga activitate să-şi orienteze obiectivele potrivit cerinţelor prezente ale vieţii noi din oraş şi satele raionului”. Intr-adevăr, în Huşi au reţinut atenţia, printre altele, seara culturală pentru tineret „Caracterul, dragostea şi căsnicia", simpozioanele „Copiii — mîndria ţării”, „Timpul meu de lucru, izvor de bogăţie personală şi obştească". La Bohotin, s-a bucurat de succes masa rotundă organizată cu ajutorul intelectualilor din comună, „Cum se influenţează reciproc munca cinstită şi conduita morală”. Pe lingă acţiunile găzduite de căminul cultural, biblioteca din Vetrişoaia întocmeşte regulat liste şi standuri de cărţi şi broşuri care vin în întîmpinarea dorinţei ţăranilor cooperatori de a aprofunda hotărîrile curente de partid şi de stat. Manifestările artistice iniţiate la unele cămine culturale îşi profilează şi împrospătează necontenit conţinutul, în funcţie de cele mai noi probleme economico-sociale din localitatea respectivă. Astfel, la Boţeşti, brigada artistică de agitaţie pune în dezbatere, cu o tentă critică apăsată, aspecte locale ale campaniei agricole de vară, la Grumezoaia şi Văleni, montajele lterar-muzicale au în vedere şi necesitatea cultivării la ţăranii cooperatori a atitudinii comuniste faţă de muncă şi avutul obştesc, printr-o tematică aleasă cu grijă. Cum este şi firesc, asemenea preocupări atrag interesul larg al publicului de toate vîrstele. Unii activişti culturali dau dovadă Insă de impermeabilitate faţă de ceea ce reprezintă noul, de implicaţiile lui de ordin social-cultural. O concepţie rutinieră răpeşte, prin unele părţi, muncii de culturalizare caracterul ei viu, indisolubil legat de realitatea contemporană. Nici vorbă, e mult mai comod să vegetezi în umbra unor acţiuni abstracte şi atemporale, dar „sigure", în orice loc, şi încropite fără mare bătaie de cap, decît să ţii riguros pasul cu dinamica vertiginoasă a vieţii moderne. Acceptabil şi cu adevărat rodnic pentru colectivitate e, dimpotrivă, ceea ce dezbate problemele de maximă importanţă ale devenirii noastre sociale, ceea ce limpezeşte şi înrîureşte răspunderea socială de fiecare zi a cetăţeanului în cadrul societăţii noastre. Căci la întrebarea: ce conţin programele de vară, de exemplu ale căminelor culturale din Rusca, Stroieşti sau Pădureni, de-abia „descoperi" cîte-o conferinţă şi un „jurnal vorbit" pe teme de strictă actualitate. Aşezămîntul cultural, în accepţia bogată în semnificaţii, are menirea de a organiza şi uşura pe plan local circulaţia ideilor şi nu este un prilej şi un mediu mai bun pentru aceasta decît la casa de cultură, la căminul cultural, la club. In consecinţă, trebuie să se aibă în vedere întîi de toate atingerea unor ţeluri de durată, puternic diversificate, şi nu numai activitatea competitivă care desigur şi ea cînd este bine organizată îşi are rolul ei mobilizator. In altă ordine de idei, aşa cum se reflectă din consultarea unor planuri de activitate, unii îndrumători culturali înţeleg unilateral noţiunea de educaţie patriotică, refugiindu-se prea ades în trecut, în dauna perspectivei prezentului. Or, principalul accent trebuie să cadă pe peisajul economic şi social al patriei socialiste, pe marile descătuşări de energie pe care orînduirea noastră le promovează. Aceasta este şi direcţia centrală a educaţiei patriotice. Pornindu-se de la nevoile şi exigenţele actuale ale construcţiei socialiste, se pot inaugura discuţii colective despre concepţiile etice ale noii generaţii, despre familie ca nucleu al societăţii, se pot explica trăsăturile specifice ale economiei socialiste ce au impus acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. O „călătorie pe hartă", bine pregătită politic şi Informaţional, pe urmele unei vizite de lucru a conducătorilor de partid şi de stat într-o regiune a României socialiste, o dezbatere de masă în care să se confrunte păreri şi ipoteze asupra urcuşului omului spre astre ar atrage, nu ne îndoim, calda primire a diferitelor categorii de oameni ai muncii. O adevărată valorificare spirituală a datelor actualităţii e posibilă şi necesară prin răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Neobositele căutări ale omului de ştiinţă, ale Intelectualului specializat trebuie să găsească forme organizatorice suple şi moderne în stare să-i înlesnească accesul la ultimele noutăţi pe tărîmul ştiinţei şi tehnicii. Obişnuitele expuneri se cer transformate în schimburi de opinii şi discuţii creatoare pe sfere de interese şi specialităţi. Un cerc ştiinţifico-economic cuprinzînd ingineri, economişti, profesori de fizicochimice ar urmări dezbaterea feluritelor aspecte ale aplicării ştiinţei în producţie ori chestiuni legate de cele mai noi descoperiri tehnice. Organizarea matematicienilor în subfiliala Societăţii de ştiinţe matematice ar presupune fructuoase discuţii asupra ciberneticii, calculului probabilităţilor, statisticii matematice. întrecerea continuă cu mijloacele moderne de răspîndire a culturii ridică chestiunea unei „culturi" a acestora şi înfiinţarea unui radioteleclub pe lingă casa de cultură ar viza tocmai ridicarea auditoriului la nivelul receptării active şi competente a ceea ce se difuzează pe asemenea canale. In această convieţuire pasionantă cu fenomenul actual, de mare utilitate pentru omul modern devin şi amănuntele tehnice relative la oră, durată, ambiantă ale manifestării (ca act intelectual şi afectiv). Şi aici, fantezia şi inventivitatea vor şti să salveze o manifestare de la plictiseală şi uzură, printr-o programare judicioasă şi atractivă. Dacă o acţiune oarecare e prea lungă ca durată, dacă dezbaterile sunt trenante şi nesemnificative, dacă vorbitorii şi atmosfera propriu-zisă se repetă, eficienţa se anulează treptat. E de-ajuns o dată — de două ori asemenea cusururi să iasă izbitor la iveală ca eşecul următoarelor să fie iminent. Apoi intervine şi o latură de natură pshihică. Participantul la o acţiune cultural-educativă îşi sacrifică, într-un fel zis, timpul liber al său. Pentru o însemnată parte dintre oameni, timpul liber echivalează azi cu a nu mai păstra legătura cu profesia, cu a crea o absenţă în raport cu ea. Un medic e posibil să se plictisească luînd parte la o expunere medicală, un literat simte poate nevoia să se pună la curent cu probleme de ştiinţe exacte, un agronom caută o diversiune într-un sector al artei sau al culturii. Observaţia e citabilă pentru a nu încorseta mecanic oameni şi inteligenţe la forme de activitate fixe şi predestinate, fără o consultare şi o acceptare complet voluntară a „consumatorilor”. Formula reuniunii ştiinţifice şi literare, deschise, cu public ar constitui un experiment fertil. E vorba, în ultimă instanţă, de a poseda „simţul" actualităţii chiar în tehnologia muncii culturale. Actual, în procesul culturaleducativ de masă e ceea ce corespunde stadiului de faţă al dezvoltării vieţii noastre socialeconomice, ceea ce luminează perspectivele de viitor pe care o interpretare a faptelor de viaţă de pe poziţiile etapei prezente le proiectează. De aceea, a fi în pas cu actualitatea — dincolo de o cerinţă şi o condiţie obligatorie — înseamnă să aşezi viaţa spirituală dintr-o localitate pe fundamentul unei angajări totale la existenţa şi progresul ţării, la scara condiţiei umane contemporane. VALERIU CRESTIAN mold IAŞI pe 285 m. lungime de undă Programul de dimineaţă ; 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 Concert de dimineaţă; 6.00 Muzică corală; 6.15 Montaje literare pe teme patriotice; 6.30 Muzică populară; 6.55 Melodii, melodii — muzică uşoară; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Ediţie de prînz (12— 13); Buletin de ştiri; Varietăţi muzicale; Lecturi dramatizate; Continuarea programului de varietăţi muzicale; Revista presei regionale; Program de canţonete. Programul de seară: 16 Convorbiri pe teme economice; 16.15 Al VIII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori; 16.30 Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 17 Viaţa universitară ; 17.20 Mici piese instrumentale în interpretări celebre; 17.35 Muzică de estradă; 18 Opere şi operete în montaj muzical-literar; 18.30 Radiojurnal; 18.40 Dialogul Instrumentelor — muzică uşoară. TftmZIUNf 18.00 In direct... Emisiune economică; 18.30 Pentru copil; Jocuri şi Întreceri pe apă; Pentru tineretul şcolar: 1001 de întrebări; 19.30 Telejurnalul de seară; 19.45 Buletinul meteorologic; 19.50 Aventurile lui Robin Hood; 20.15 Fotbal: Steaua — Dinamo Bucureşti; 21.55 Emisiune de versuri. Din lirica renaşterii Italiene; 22.10 Concurs de muzică uşoară. Transmisiune înregistrată de la Belgrad; 22.45 Telejurnalul de noapte. SPECTACOLE VICTORIA (orele 9; 11.15; 14.80; 16.45; 19; 21.15 şi la Teatrul de vară, ora 20.30): „Şapte băieţi şi o ştrengăriţă”, cinemascop; (completare; Consfătuirea pe ţară a chimiştilor); REPUBLICA (orele 9; 11.05, 15; 17.05; 19.10; 21.15) şi la grădina de vară „Rîpa Galbenă", ora 20.30): „Dragostea mea"; TINERETULUI (orele 8.45; 10.45; 14.45; 16.45; 18.45; 20.45) „Clinele din Baskerville"; NICOLINA (orele 16; 18; 20): „Li nuzina neagră”, cinemascop. IN REGIUNE, la BIRLAD, cinema Victoria: „Maiorul şi moartea"; cinema Bîrladul: „Lenin în Polonia"; HUŞI: „Tudor", ambele serii, cinemascop; VASLUI: „Nume străin"; PAŞCANI: „Călăreţul deasupra oraşului". TIMPUL PROBABIL Vreme în general frumoasă cu cerul senin plnă la noros. Izolat se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab din sectorul nordic Temperatura uşor variabilă, minimele vor oscila între 14 şi 17 grade, iar maximele între 26 și 29 grade. a Stadiul realizării investiţiilor în G. A. S. Semnături formale ■ Şi al doilea termen sub semn de întrebare a Pe de o parte construieşte, pe de alta dărîmă a Unde e răspunderea faţă de obligaţiile asumate? Pentru sporirea continuă a producţiei gospodăriilor agricole de stat s-au prevăzut a se investi şi în acest an însemnate sume băneşti. Tovarăşul inginer Corneliu Mardare, directorul Trustului regional G.A.S., ne spunea că acele obiective a căror realizare a depins în mare parte de lucrătorii gospodăriilor de stat au fost deja înfăptuite sau sunt pe punctul de a fi terminate. Dinsul se referea la înfiinţarea noilor plantaţii viti-pomicole, ridicarea viilor pe spa-neri, construirea unor pătule, spaţii pentru condiţionarea fructelor, pregătirea de noi terenuri pentru viţa de vie şi pomi fructiferi etc. O pondere mare în cadrul investiţiilor din acest an o au însă construcţiile de grajduri, alimentările cu apă, instalaţiile electrice, combinatul vinicol de la Cotnari, lucrări ce se execută de către I.C.M. nr. 4, T.R.C., I.R.E. etc. „La aceste obiective ne spunea inginerul Boiculesei de la serviciul de construcţii al Trustului G.A.S. se înregistrează cele mai mari rămîneri în urmă. La combinatul de vinificaţie de la Cotnari, de exemplu, s-a realizat în primul semestru numai 58 la sută din planul valoric (executant I.C.M. nr. 4). In prezent ar fi trebuit să fie executate lucrări în valoare de 10.220.000 de lei şi nu de circa 6 milioane de lei din totalul de 16 milioane valoarea obiectivului“. Am vizitat şi noi cîteva puncte de lucru ale constructorilor aflate în gospodăriile de stat. La G.A.S. Moara Grecilor s-a început în septembrie anul trecut construirea a două grajduri pentru 107 taurine fiecare şi o creşă pentru 100 de viţei. „Cele trei obiective - preciza tovarăşul Gheorghe Andone, contabilul şef al gospodăriei — trebuiau să ne fie predate la 31 martie a.c. La începutul anului, constructorul a cerut prelungirea termenului la 1 septembrie. Noi am acceptat, deşi n-ar fi trebuit. Gîndindu-se că mai au timp pînă la toamnă, constructorii nu s-au grăbit de loc cu lucrările". Trecem pe la punctul de lucru şi stăm de vorbă cu Gheorghe Gheorghiu, maistru de şantier. Recunoaşte şi dinsul că ritmul de lucru e scăzut. „Nu suntem aprovizionaţi cu materialele necesare, precizează dinsul. La data de 10 iulie trebuia să avem pe şantier stufitul, eternita pentru a termina acoperişul la două adăposturi, dar nu le avem nici acum. N-avem nici ciment“. „ Cînd speraţi să predaţi beneficiarului aceste grajduri? Dacă avem materiale, nn două luni de lucru intens, precizează maistrul de şantier. Nu ştim dacă tovarăşii din conducerea Grupului de şantiere nr. 2 Birlad cunosc că G.A.S. Moara Grecilor are prevăzut un plan să populeze cu vaci aceste obiective în luna septembrie şi că de la animalele respective trebuie să livreze producţie. Le amintim noi. Asemenea construcţii se ridică şi la gospodăria agricolă de stat Galata, la fermele agricole de la Războieni, Hălăuceşti. Termenul de predare a expirat, dar obiectivele nu sunt încă gata. La gospodăria agricolă de stat din Popricani s-a început anul trecut, prin iunie, construcţia unui atelier mecanic. A trecut un an şi încă nu e gata (la 30 iunie trebuia predat beneficiarului). N-am priceput de ce s-au construit grinzile de susţinerea podului rulant şi abia după ce s-au montat, constructorul a spart betonul armat, făcînd găurile necesare fixării unor şuruburi ale traverselor de amorsare a şocurilor. De ce a fost executată pardoseala şi apoi a fost scoasă o parte pentru a fi montată linia decoiii ? De ce în baie pereţii au fost curăţaţi de tencuială (pînă la jumătate) pentru a se aplica apoi plăci de faianţă etc. ? Fiindcă şeful de lot se afla la închisoare pentru, fals în fişele de pontaj, iar alt cadru de răspundere la locul de muncă nu era. Ţinea loc de şef de lot gestionarul şantierului. Tot aici trebuie să se paveze drumuri pe o lungime de 0,5 km. In ziua vizitei noastre (20 iulie) nu se lucra din cauza lipsei nisipului şi pietrei. Rămase in urmă se află şi lucrările la instalaţiile de alimentare cu apă de la gospodăria agricolă de stat Bucium şi ferma agricolă de la Razboieni. „La 10 septembrie, ne spunea tov. I. Gheorghi şi directorul întreprinderii agricole din Tg. Frumos, instalaţia de alimentare cu apă a sectorului zootehnic de la ferma agricolă din Războieni trebuie să fie dată în folosinţă. Dar nu văd să se realizeze aşa ceva. Constructorii spun că nu au ţeava. Motive. Dacă le-ar arde de lucru ar ataca puţurile, rezervorul subteran". Din cele declarate de cei intervievaţi, din cele constatate de noi, rezultă că I.C.M. nr. 4 Iaşi, T.R.C. Iaşi, nu acordă atenţia cuvenită terminării într-un timp cit mai scurt a obiectivelor contractate cu agricultura. Se încheie contracte, se aplică semnăturile cuvenite, care, în ultimă instanţă înseamnă obligaţii, dar aceste semnături se dovedesc formale din moment ce nu se respectă termenele stabilite de a fi date în folosinţă obiectivele respective, termene şi aşa exagerat de îndepărtate. Unde-i răspunderea constructorilor faţă de obligaţiile asumate ? GH. STEJARU Dezlegarea jocului apărut în nr. 6487 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1 Grotă — l’escar; 2. Rădulescu — Le; 3. Aţipită — Scut; 4. Şah — Melc — Rae; 5. A — Noe — Mofetă; 6. Faună — Simu; 7. Sq — Ştim — Şerb; 8. Iago — Suri — Iu; 9. R — Rac —• Ţîri — N; 10. Eterogenă — Ai; 11. Tăcere — Știre; 12. îşi — Bănească. In livezile cooperativei agricole din Dumești, raionul Negrești, se aplică tratamente împotriva dăunătorilor. FOTBAL SPORT Noutăţi la C. F. R. Paşcani... PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). După un turneu de trei jocuri in R.S.S. Moldovenească (două infrîngeri la limită şi un meci egal), fotbaliştii de la C.F.R. Paşcani au luat o scurtă vacanţă. Acum o săptămină, ei au reînceput pregătirile, sub conducerea antrenorului Virgil Rizea. In lotul feroviarilor s-au produs mai multe modificări. Au primit dezlegare Blrgăuanu, Brinduşescu şi Dadeş. Au fost introduşi Boroş şi Marinescu, de la Dinamo Bacău, Baicu, de la Flacăra Moreni, Drăgan, de la Dinamo Victoria Bucureşti, şi Perju, de la Tractorul Braşov. In prima formaţie au fost promovaţi şi juniorii Blejuşcă, Marţolea şi Suciu. Antrenamentele se desfăşoară zilnic. Până la Începerea campionatului, sunt programate partide de verificare cu Forests Fălticeni, Victoria Roman, Ceahlăul P. Neamţ ş.a. C. ENEA ...şi la Gloria Bîrlad BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Fotbaliştii de la Gloria şi-au propus ca obiectiv pentru noul campionat ocuparea Iogului I în serie. Din lotul folosit în campionatul trecut au rămas doar şapte jucători: Argheşanu, Kukla, Angheluţă, Căpuşan, Iancu, Podină şi Pârvu. Actualul lot cuprinde, în afara celor amintiţi, pe următorii jucători noi: Diaconu (Siderurgistul Galaţi), Pascu, Albu (Locomotiva Iaşi), Şişcă (C Celuloza Zărneşti), Zaharia (Chimia Mărăşeşti), Bencovschi (Ştiinţa Tg. Mureş), Vasilache (Ancora Galaţi), Naghi (A.S.A. Tg. Mureş), Tocaci (Lemn Odorhei), Trăznea (Tractorul Braşov). Fotbaliştii din Bîrlad şi-au propus susţinerea unor jocuri de verificare cu echipe din regiunea Suceava: Minobrad V. Dornei, Chimia Suceava, Metalul Rădăuţi. S. ELIADE „Cupa oraşului Bucureşti“ Stadionul Republicii va găzdui astăzi la lumina reflectoarelor meciurile finale ale competiţiei de fotbal pentru „Cupa oraşului Bucureşti". De la ora 18.30, se va disputa meciul dintre echipele Rapid şi Progresul, urmînd ca în continuare să se desfăşoare partida Dinamo-Steaua, care va desemna pe învingătoarea competiţiei. (Agerpres) Rezultatele concursului Pronosport nr. 30 din 38 iulie 1967 Mureşul Deva—Met. Huned. 2 G.F.R. Tim. — C.F.R. Arad 2 Vagonul — C.S.M. Reşiţa 1 St. R. Salonta— Olimpia Or. 1 Minerul Bihor — Crişul 2 Met. Aiud •— Ind. sîrmei 2 Medicina Cj. — Clujeana 2 Unirea Dej—Chimia Tîrnăveni x Arieşul — Soda O. Mureş x Gaz metan—CSM Sib. anulat ASA Sibiu — Metalul C. M. 1 Chimia Făgăraş — Tractorul 1 Faianţa Sigh. — Metrom 2 pond de premii lei 201,140 De peste hotare ROMA 31 (Agerpres) Jucătorii români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase s-au comportat remarcabil în cadrul concursului internaţional de tenis de la Senigallia (Italia). Ion Ţiriac a cîştigat proba de simplu, învingîndu-l in finală cu 4—6, 6—4, 1—6, 6—2, 6—4 pe cunoscutul jucător italian Pietrangeli. Pentru frumoasa sa comportare, Ion Ţiriac a fost recompensat cu cupa de argint a orașului Senigallia. In finala probei de dublu masculin, perechea Ţiriac, Năstase a întrecut cu 6—4, 7—5 pe italienii Tacchini, Mattioli. Proba de dublu mixt a revenit lui Ţiriac (România), Guarlai (Austria). Ei au învins în finală cu 6—1, 6—0 pe Anderson, Pevel (Suedia). Celelalte două probe ale concursului au fost cîștigate de Guarlai (Austria) la simplu feminin și Guarlai (Austria) — Gobbo (Italia) la dublu feminin. PRAGA 31 (Agerpres) La Harrachev s-a încheiat turneul final al campionatului mondial universitar de şah pe echipe. Echipa României s-a clasat pe locul cinci cu 19,5 puncte. In partida întreruptă din ultima rundă cu echipa Angliei, şahiştii români au obţinut victoria, astfel că întîlnirea România-Anglia s-a încheiat cu 2,5—1,5 în favoarea României. Campionatul a fost cîștigat de echipa U.R.S.S., care a totalizat 24 de puncte. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine: S.U.A. 22 puncte, Anglia 21 puncte, Cehoslovacia 19.5 puncte (7 v.), România 19.5 puncte (6 v.), R.D. Germană 19,5 puncte (5 v.), Iugoslavia 15,5 puncte, Bulgaria 15,5 puncte etc. ROMA 3 (Agerpres) In cadrul turneului internaţional de baschet feminin de la Porto San Giorgio, echipa României a întîlnit reprezentativa Iugoslaviei. Baschetbalistele iugoslave au obţinut victoria cu scorul de 68—45 (39—251 . y