Flacăra Iaşului, august 1967 (Anul 23, nr. 6496-6520)

1967-08-01 / nr. 6496

FLAU ÁRA INSUL IN­ PAGINA 2 luminci cultural sportivi Cîntec, joc şi voie bună la Mirceşti şi Tataruşi PAŞCANI (de la sub­­redacţiei ziarului „Fla­căra Iaşului“) turtea Siretului a prins ccfr® şi­« purtai paşii bardo»! de la Mirceşti, şi frumoasa poiană din pădurea Tatăruşenilor au cunoscut in aceste zile de sf­irşit de iulie freamătul caracteristic sărbătorilor duminntale. In poiana centrală au fost amenajate scene cu şi ghirlande la brad şi stejar, împodobite cu covoare cu motive naţi­onale specifice locurilor. In faţa a mii de oameni ai muncii, veniţi să-şi petreacă timpul liber în mod plăcut şi instructiv, formaţii artistice bine cunoscute : corul şi so­liştii căminului cultural din Tătăruşi, fluierată din Hirtoape, dansatorii din Lespezi, fanfara din Hă­­lâuceşti ş.a. au prezen­tat frumoase programe artistice. De la aceste duminici cultural-sportive nu au lipsit nici între­cerile sportive : volei, fotbal și mai cu seamă jocurile distractive ca fuga în sac, alergări cu oul în lingură, cățârări pe stîlpî etc. Sărbătoare la Mironeasa Duminică, la Mironea­sa­ raionul Negreşti, a fost o adevărată sărbă­toare. Manifestările cul­­tural-artistice şi sportive organizate în cadrul du­minicii cultural-sportive au prilejuit clipe de a­­devărată încîntare şi destindere, evidenţîin­­du-se, în mod deosebit, formaţiile de dansuri din Mironeasa şi Dră­­guşeni, montajul literar­­muzical-coregrafic pre­zentat de artiştii ama­tori din Şcheia şi solista de muzică populară Ar­gentina Agreoli din Mi­roneasa. Cei circa 3.000 de participanţi au apreciat, de asemenea, şi modul corespunzător în care s-au achitat de sarcini toţi factorii chemaţi să concure la reuşita ma­nifestărilor duminicale. Demnă de remarcat este şi hărnicia locuitorilor comunei Mironeasa, ca­re, cu acest prilej, au executat însemnate acţi­uni de înfrumuseţare a localităţii şi au amena­jat un teren de fotbal și altul de volei. Cheile Bistriţei, raionul Horezu, regiunea Argeş. Imagine din Iaşi. Terasa cofetăriei „Amandina". Foto: Agerpres (A. Trandafirescu) Simţul actualităţii în procesul cultural educativ de masă Trăim în „miezul unui ev aprins", cum ne-o spunea cu atîta convingere poetul Labiş, şi omul — martor şi părtaş ac­tiv al împlinirilor cotidiene — trebuie să fie pătruns de ca­dent­ şi spiritul acestui ev, indiferent unde şi ce lucrează. Inevitabil, realizarea veritabi­lului climat spiritual pe care instituţiile de cultură, anima­torii culturali sunt chemaţi să-l asigure în fiecare aşezare u­­mană presupune, ca o coordo­nată esenţială, legătura orga­nică şi permanentă cu reali­tatea înconjurătoare. Plecînd de la pulsul viu al actualită­ţii, munca culturală adînc an­corată în concretul zilelor noastre îşi subordonează con­ţinutul, metodica şi formele de activitate acestei cerinţe vitale. Ea are menirea nu numai de a da oamenilor cunoş­tinţe, informaţii şi cîteva cea­suri de destindere, dar, mai cu seamă, de a le cultiva con­vingeri trainice, de a le ci­menta sentimente de dragoste faţă de patrie şi partid, de a forma personalităţi multilate­rale şi armonios dezvoltate, capabile să slujească cu ab­negaţia intereselor majore a­­le statului nostru. De aceea, manifestările desfăşurate nu se pot rezuma doar la repe­tiţii, concursuri şi cercuri ale diferitelor specialităţi. Vizio­narea unui film sau a unui spectacol de teatru reprezintă acuma preocupări devenite zil­nice pentru o mare parte a populaţiei. Totuşi, viaţa cultu­rală dintr-un oraş ori sat în­seamnă mai mult decit recep­tarea unui fenomen artistic, înseamnă efort organizat spre extinderea orizontului spiri­tual al maselor, spre desă­­vîrşirea concepţiei lor despre lume şi viaţă, totul într-o strîn­­să corelaţie cu prezentul so­cialist, cu care tineri şi vîr­­stnici vin în contact nemij­locit. Concepută astfel, munca cultural-educativă de masă ca­pătă înaltă valoare socială de proces formativ care-l ajută pe adult să simtă, să acţio­neze, să dorească. In acest context al înţele­gerii actului cultural-educativ de masă, numeroşi cetăţeni sunt oaspeţii casei raionale de cultură şi ai multor cămine culturale din raionul Huşi, un­de participă la simpozioane, expuneri, seri de întrebări şi răspunsuri, programe artistice cu un pronunţat caracter e­­ducativ, pe marginea datelor cuprinse în cele mai noi do­cumente de partid şi de stat, în scopul de a contribui la sublinierea şi justa înţelegere a laturilor principale şi a consecinţelor pozitive ale în­tregii politici actuale a statu­lui socialist. „Printr-o scrisoa­re metodică a noastră, ne măr­turiseşte tov. Victor Brănici, directorul casei de cultură, am dat indicaţii precise în sensul ca întreaga activitate să-şi o­­rienteze obiectivele potrivit cerinţelor prezente ale vieţii noi din oraş şi satele raionu­lui”. Intr-adevăr, în Huşi au reţinut atenţia, printre altele, seara culturală pentru tine­ret „Caracterul, dragostea şi căsnicia", simpozioanele „Co­piii — mîndria ţării”, „Timpul meu de lucru, izvor de bogă­ţie personală şi obştească". La Bohotin, s-a bucurat de succes masa rotundă organizată cu ajutorul intelectualilor din co­mună, „Cum se influenţează reciproc munca cinstită şi con­duita morală”. Pe lingă acţiu­nile găzduite de căminul cul­tural, biblioteca din Vetrişoa­­ia întocmeşte regulat liste şi standuri de cărţi şi broşuri care vin în întîmpinarea do­rinţei ţăranilor cooperatori de a aprofunda hotărîrile curente de partid şi de stat. Manifes­tările artistice iniţiate la u­­nele cămine culturale îşi pro­filează şi împrospătează ne­contenit conţinutul, în funcţie de cele mai noi probleme e­­conomico-sociale din locali­tatea respectivă. Astfel, la Bo­ţeşti, brigada artistică de agi­taţie pune în dezbatere, cu o tentă critică apăsată, aspecte locale ale campaniei agricole de vară, la Grumezoaia şi Văleni, montajele lterar-mu­­zicale au în vedere şi nece­sitatea cultivării la ţăranii co­operatori a atitudinii comu­niste faţă de muncă şi avutul obştesc, printr-o tematică a­­leasă cu grijă. Cum este şi firesc, asemenea preocupări a­­trag interesul larg al publicu­lui de toate vîrstele. Unii activişti culturali dau dovadă Insă de impermeabili­tate faţă de ceea ce repre­zintă noul, de implicaţiile lui de ordin social-cultural. O concepţie rutinieră răpeşte, prin unele părţi, muncii de culturalizare caracterul ei viu­, indisolubil legat de realita­tea contemporană. Nici vorbă, e mult mai comod să vege­tezi în umbra unor acţiuni abstracte şi atemporale, dar „sigure", în orice loc, şi în­cropite fără mare bătaie de cap, decît să ţii riguros pasul cu dinamica vertiginoasă a vieţii moderne. Acceptabil şi cu adevărat rodnic pentru co­lectivitate e, dimpotrivă, ceea ce dezbate problemele de ma­ximă importanţă ale devenirii noastre sociale, ceea ce lim­pezeşte şi înrîureşte răspun­derea socială de fiecare zi a cetăţeanului în cadrul societă­ţii noastre. Căci la întreba­rea: ce conţin programele de vară, de exemplu ale cămi­nelor culturale din Rusca, Stroieşti sau Pădureni, de-abia „descoperi" cîte-o conferinţă şi un „jurnal vorbit" pe teme de strictă actualitate. Aşezămîntul cultural, în ac­cepţia bogată în semnificaţii, are menirea de a organiza şi uşura pe plan local circulaţia ideilor şi nu este un prilej şi un mediu mai bun pentru aceasta decît la casa de cul­tură, la căminul cultural, la club. In consecinţă, trebuie să se aibă în vedere întîi de toa­te atingerea unor ţeluri de durată, puternic diversificate, şi nu numai activitatea com­­petitivă care desigur şi ea cînd este bine organizată îşi are rolul ei mobilizator. In altă ordine de idei, aşa cum se reflectă din consul­tarea unor planuri de acti­vitate, unii îndrumători cul­turali înţeleg unilateral no­ţiunea de educaţie patriotică, refugiindu-se prea ades în tre­cut, în dauna perspectivei pre­zentului. Or, principalul accent trebuie să cadă pe peisajul e­­conomic şi social al patriei socialiste, pe marile descătu­şări de energie pe care orîn­­duirea noastră le promovează. Aceasta este şi direcţia cen­trală a educaţiei patriotice. Pornindu-se de la nevoile şi exigenţele actuale ale con­strucţiei socialiste, se pot inau­gura discuţii colective despre concepţiile etice ale noii ge­neraţii, despre familie ca nu­cleu al societăţii, se pot expli­ca trăsăturile specifice ale e­­conomiei socialiste ce­ au im­pus acţiunea de organizare şti­inţifică a producţiei şi a mun­cii. O „călătorie pe hartă", bine pregătită politic şi Infor­maţional, pe urmele unei vi­zite de lucru a conducătorilor de partid şi de stat într-o re­giune a României socialiste, o dezbatere de masă în care să se confrunte păreri şi ipo­­teze asupra urcuşului omului spre astre ar atrage, nu ne îndoim, calda primire a dife­ritelor categorii de oameni ai muncii. O adevărată valorificare spi­rituală a datelor actualităţii e posibilă şi necesară prin răs­­pîndirea cunoştinţelor cultu­­ral-ştiinţifice. Neobositele cău­tări ale omului de ştiinţă, ale Intelectualului specializat tre­buie să găsească forme orga­nizatorice suple şi moderne în stare să-i înlesnească accesul la ultimele noutăţi pe tărî­­mul ştiinţei şi tehnicii. Obiş­nuitele expuneri se cer trans­formate în schimburi de opi­nii şi discuţii creatoare pe sfere de interese şi speciali­tăţi. Un cerc ştiinţifico-econo­­mic cuprinzînd ingineri, eco­nomişti, profesori de fizico­­chimice ar urmări dezbaterea feluritelor aspecte ale aplică­rii ştiinţei în producţie ori chestiuni legate de cele mai noi descoperiri tehnice. Orga­nizarea matematicienilor în subfiliala Societăţii de ştiinţe matematice ar presupune fruc­tuoase discuţii asupra ciber­neticii, calculului probabilită­ţilor, statisticii matematice. în­trecerea continuă cu mijloacele moderne de răspîndire a cul­turii ridică chestiunea unei „culturi" a acestora şi înfiin­ţarea unui radioteleclub pe lingă casa de cultură ar viza tocmai ridicarea auditoriului la nivelul receptării active şi competente a ceea ce se di­fuzează pe asemenea canale. In această convieţuire pasio­nantă cu fenomenul actual, de mare utilitate pentru omul modern devin şi amănuntele tehnice relative la oră, du­rată, ambiantă ale manifestării (ca act intelectual şi afectiv). Şi aici, fantezia şi inventivi­tatea vor şti să salveze o manifestare de la plictiseală şi uzură, printr-o programare ju­dicioasă şi atractivă. Dacă o acţiune oarecare e prea lungă ca durată, dacă dezbaterile sunt trenante şi nesemnifica­tive, dacă vorbitorii şi atmos­fera propriu-zisă se repetă, e­­ficienţa se anulează treptat. E de-ajuns o dată — de două ori asemenea cusururi să iasă izbitor la iveală ca eşecul ur­mătoarelor să fie iminent. A­­poi intervine şi o latură de natură pshihică. Participantul la o­ acţiune cultural-educa­tivă îşi sacrifică, într-un fel zis, timpul liber al său. Pentru o însemnată parte dintre oa­meni, timpul liber echivalează azi cu a nu mai păstra le­gătura cu profesia, cu a crea o absenţă în raport cu ea. Un medic e posibil să se plicti­sească luînd parte la o ex­punere medicală, un literat simte poate nevoia să se pună la curent cu probleme de şti­inţe exacte, un agronom cau­tă o diversiune într-un sector al artei sau al culturii. Ob­­servaţia e citabilă pentru a nu încorseta mecanic oameni şi inteligenţe la forme de ac­tivitate fixe şi predestinate, fără o consultare şi o accep­tare complet voluntară a „con­sumatorilor”. Formula reuniu­nii ştiinţifice şi literare, des­chise, cu public ar constitui un experiment fertil. E vorba, în ultimă instanţă, de a po­seda „simţul" actualităţii chiar în tehnologia muncii culturale. Actual, în procesul cultural­­educativ de masă e ceea ce corespunde stadiului de faţă al dezvoltării vieţii noastre social­­economice, ceea ce luminează perspectivele de viitor pe care o interpretare a faptelor de viaţă de pe poziţiile etapei prezente le proiectează. De a­­ceea, a fi în pas cu actualita­tea — dincolo de o cerinţă şi o condiţie obligatorie — în­seamnă­­ să aşezi viaţa spiri­tuală dintr-o localitate pe fun­damentul unei angajări to­tale la existenţa şi progresul ţării, la scara condiţiei umane contemporane. VALERIU C­RESTIAN mold IAŞI pe 285 m. lungime de undă Programul de dimineaţă ; 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 Concert de dimineaţă;­ 6.00 Muzică corală; 6.15 Mon­taje literare pe teme pa­triotice; 6.30 Muzică popu­lară; 6.55 Melodii, melodii — muzică uşoară; 7.20 Vă invităm să notaţi în agen­da dv. Ediţie de prînz (12— 13); Buletin de ştiri; Varietăţi muzicale; Lecturi dramati­zate; Continuarea progra­mului de varietăţi muzicale; Revista presei regionale; Program de canţonete. Programul de seară: 16 Convorbiri pe teme econo­mice; 16.15 Al VIII-lea con­curs al formaţiilor artistice de amatori; 16.30 Solişti şi orchestre de muzică uşoa­ră; 17 Viaţa universitară ; 17.20 Mici piese instru­mentale în interpretări ce­lebre; 17.35 Muzică de es­tradă; 18 Opere şi operete în montaj muzical-literar; 18.30 Radiojurnal; 18.40 Dialogul Instrumentelor — muzică uşoară. TftmZIUNf 18.00 In direct... Emisiune economică; 18.30 Pentru co­pil; Jocuri şi Întreceri pe apă; Pentru tineretul şcolar: 1001 de întrebări; 19.30 Te­lejurnalul de seară; 19.45 Buletinul meteorologic; 19.50 Aventurile lui Robin Hood; 20.15 Fotbal: Steaua — Di­namo Bucureşti; 21.55 Emi­siune de versuri. Din lirica renaşterii Italiene; 22.10 Concurs de muzică uşoară. Transmisiune înregistrată de la Belgrad; 22.45 Tele­jurnalul de noapte. SPECTACOLE VICTORIA (orele 9; 11.15; 14.80; 16.45; 19; 21.15 şi la Teatrul de vară, ora 20.30): „Şapte băieţi şi o ştrengăriţă”, cinemascop; (completare; Consfătuirea pe ţară a chimiştilor); RE­PUBLICA (orele 9; 11.05, 15; 17.05; 19.10; 21.15) şi la grădina de vară „Rîpa Galbenă", ora 20.30): „Dra­gostea mea"; TINERETULUI (orele 8.45; 10.45; 14.45; 16.45; 18.45; 20.45) „Clinele din Baskerville"; NICOLI­­NA (orele 16; 18; 20): „Li­ nuzina neagră”, cinema­scop. IN REGIUNE, la BIRLAD, cinema Victoria: „Maiorul şi moartea"; cinema Bîrla­­dul: „Lenin în Polonia"; HUŞI: „Tudor", ambele se­rii, cinemascop; VASLUI: „Nume străin"; PAŞCANI: „Călăreţul deasupra oraşu­lui". TIMPUL PROBABIL Vreme în general fru­moasă cu cerul senin plnă la noros. Izolat se vor sem­nala averse de ploaie înso­ţite de descărcări electri­ce. Vîntul va sufla slab din sectorul nordic Tempera­tura uşor variabilă, mini­mele vor oscila între 14 şi 17 grade, iar maximele în­tre 26 și 29 grade. a Stadiul realizării investiţiilor în G. A. S. Semnături formale ■ Şi al doilea termen sub semn de întrebare a Pe de o parte construieşte, pe de alta dărîmă a Unde e răspunderea faţă de obligaţiile asumate? Pentru sporirea continuă a producţiei gospodăriilor agrico­le de stat s-au prevăzut a se investi şi în acest an însem­nate sume băneşti. Tovarăşul inginer Corneliu Mardare, di­rectorul Trustului regional G.A.S., ne spunea că acele o­­biective a căror realizare a depins în mare parte de lu­crătorii gospodăriilor de stat au fost deja înfăptuite sau sunt pe punctul de a fi terminate. Dinsul se referea la înfiinţa­rea noilor plantaţii viti-pomi­­cole, ridicarea viilor pe spa-n­eri, construirea unor pătule, spaţii pentru condiţionarea fruc­telor, pregătirea de noi tere­nuri pentru viţa de vie şi pomi fructiferi etc. O pondere mare în cadrul investiţiilor din acest an o au însă construcţiile de grajduri, alimentările cu apă, instalaţiile electrice, combina­tul vinicol de la Cotnari, lu­crări ce se execută de către I.C.M. nr. 4, T.R.C., I.R.E. etc. „La aceste obiective­­ ne spunea inginerul Boiculesei de la serviciul de construcţii al Trustului G.A.S.­­ se înregis­trează cele mai mari rămî­­neri în urmă. La combinatul de vinificaţie de la Cotnari, de exemplu, s-a realizat în primul semestru numai 58 la sută din planul valoric (exe­cutant I.C.M. nr. 4). In pre­zent ar fi trebuit să fie exe­cutate lucrări în valoare de 10.220.000 de lei şi nu de circa 6 milioane de lei din to­talul de 16 milioane valoarea obiectivului“. Am vizitat şi noi cîteva puncte de lucru ale construc­torilor aflate în gospodăriile de stat. La G.A.S. Moara Gre­cilor s-a început în septembrie anul trecut construirea a două grajduri pentru 107 taurine fi­ecare şi o creşă pentru 100 de viţei. „Cele trei obiective - preciza tovarăşul Gheorghe Andone, contabilul şef al gos­podăriei — trebuiau să ne fie predate la 31 martie a.c. La începutul anului, constructorul a cerut prelungirea termenu­lui la 1 septembrie. Noi am acceptat, deşi n-ar fi trebuit. Gîndindu-se că mai au timp pînă la toamnă, constructorii nu s-au grăbit de loc cu lu­cră­rile". Trecem pe la punctul de lu­cru şi stăm de vorbă cu Gheorghe Gheorghiu, maistru de şantier. Recunoaşte şi din­sul că ritmul de lucru e scă­zut. „Nu suntem­ aprovizionaţi cu materialele necesare, preci­zează dinsul. La data de 10 iulie trebuia să avem pe şan­tier stufitul, eternita pentru a termina acoperişul la două a­­dăposturi, dar nu le avem nici acum. N-avem nici ciment“. „ Cînd speraţi să predaţi beneficiarului aceste grajduri?­­ Dacă avem materiale, nn două luni de lucru intens, pre­cizează maistrul de şantier. Nu ştim dacă tovarăşii din conducerea Grupului de şan­tiere nr. 2 Birlad cunosc că G.A.S. Moara Grecilor are pre­văzut un plan să populeze cu vaci aceste obiective în luna septembrie şi că de la anima­lele respective trebuie să livre­ze producţie. Le amintim noi. Asemenea construcţii se ri­dică şi la gospodăria agrico­lă de stat Galata, la fermele agricole de la Războieni, Hă­­lăuceşti. Termenul de predare a expirat, dar obiectivele nu sunt încă gata. La gospodăria agricolă de stat din Popricani s-a început anul trecut, prin iunie, construcţia unui atelier mecanic. A trecut un an şi în­că nu e gata (la 30 iunie tre­buia predat beneficiarului). N-am priceput de ce s-au construit grinzile de susţinerea podului rulant şi abia după ce s-au montat, constructorul a spart betonul armat, făcînd găurile necesare fixării unor şuruburi ale traverselor de a­­morsare a şocurilor. De ce a fost executată pardoseala şi apoi a fost scoasă o parte pentru a fi montată linia de­­coiii ? De ce în baie pereţii au fost curăţaţi de tencuială (pînă la jumătate) pentru a se aplica apoi plăci de faianţă etc. ? Fiindcă şeful de lot se afla la închisoare pentru, fals în fişele de pontaj, iar alt cadru de răspundere la locul de muncă nu era. Ţinea loc de şef de lot gestionarul şan­tierului. Tot aici trebuie să se paveze drumuri pe o lungi­me de 0,5 km. In ziua vizitei noastre (20 iulie) nu se lucra din cauza lipsei nisipului şi pietrei. Rămase in urmă se află şi lucrările la instalaţiile de ali­mentare cu apă de la gospo­dăria agricolă de stat Bucium şi ferma agricolă de la Raz­­boieni. „La 10 septembrie, ne spunea tov. I. Gheorghi şi direc­torul întreprinderii agricole din Tg. Frumos, instalaţia de ali­mentare cu apă a sectorului zootehnic de la ferma agricolă din Războieni trebuie să fie dată în folosinţă. Dar nu văd să se realizeze aşa ceva. Con­structorii spun că nu au ţea­va. Motive. Dacă le-ar arde de lucru ar ataca puţurile, rezervo­rul subteran". Din cele declarate de cei intervievaţi, din cele constatate de noi, rezultă că I.C.M. nr. 4 Iaşi, T.R.C. Iaşi, nu acordă a­­tenţia cuvenită terminării în­­tr-un timp cit mai scurt a o­­biectivelor contractate cu a­­gricultura. Se încheie contrac­te, se aplică semnăturile cu­venite, care, în ultimă instanţă înseamnă obligaţii, dar aceste semnături se dovedesc forma­le din moment ce nu se res­pectă termenele stabilite de a fi date în folosinţă obiective­le respective, termene şi aşa exagerat de îndepărtate. Unde-i răspunderea construc­torilor faţă de obligaţiile a­­sumate ? GH. STEJARU Dezlegarea jocului apărut în nr. 6487 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1 Grotă — l’escar; 2. Rădulescu — Le; 3. Aţipită — Scut; 4. Şah — Melc — Rae; 5. A — Noe — Mofetă; 6. Faună — Simu; 7. Sq — Ştim — Şerb; 8. Iago — Sur­i — Iu; 9. R — Rac —• Ţîri —­ N; 10. Etero­genă — Ai; 11. Tăcere — Știre; 12. îşi — Bănească. In livezile cooperativei agricole din Dumești, raionul Negrești, se aplică tratamente împotriva dăunătorilor. FOTBAL SPORT Noutăţi la C. F. R. Paşcani... PAŞCANI (de la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşului"). După un turneu de trei jocuri in R.S.S. Moldovenească (două infrîngeri la limită şi un meci egal), fotbaliştii de la C.F.R. Paşcani au luat o scurtă va­canţă. Acum o săptămină, ei au reînceput pregătirile, sub conducerea antrenorului Virgil Rizea. In lotul feroviarilor s-au pro­dus mai multe modificări. Au primit dezlegare Blrgăuanu, Brinduşescu şi Dadeş. Au fost introduşi Boroş şi Marinescu, de la Dinamo Bacău, Baicu, de la Flacăra Moreni, Drăgan, de la Dinamo Victoria Bucureşti, şi Perju, de la Tractorul Bra­şov. In prima formaţie au fost promovaţi şi juniorii Blejuşcă, Marţolea şi Suciu. Antrenamentele se desfăşoară zilnic. Până la Începerea cam­pionatului, sunt programate partide de verificare cu Fo­rests Fălticeni, Victoria Ro­man, Ceahlăul P. Neamţ ş.a. C. ENEA ...şi la Gloria Bîrlad BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Fotbaliştii de la Gloria şi-au propus ca obiectiv pentru noul campionat ocuparea Iogului I în serie. Din lotul folosit în campio­natul trecut au rămas doar şapte jucători: Argheşanu, Kukla, Angheluţă, Căpuşan, Iancu, Podină şi Pârvu. Actua­lul lot cuprinde, în afara ce­lor amintiţi, pe următorii ju­cători noi: Diaconu (Siderur­­gistul Galaţi), Pascu, Albu (Locomotiva Iaşi), Şişcă (C Ce­­luloza Zărneşti), Zaharia (Chi­mia Mărăşeşti), Bencovschi (Şti­inţa Tg. Mureş), Vasilache (Ancora Galaţi), Naghi (A.S.A. Tg. Mureş), Tocaci (Lemn O­­dorhei), Trăznea (Tractorul Braşov). Fotbaliştii din Bîrlad şi-au propus susţinerea unor jocuri de verificare cu echipe din regiunea Suceava: Minobrad V. Dornei, Chimia Suceava, Metalul Rădăuţi. S. ELIADE „Cupa oraşului Bucureşti“ Stadionul Republicii va găz­dui astăzi la lumina reflec­toarelor meciurile finale ale competiţiei de fotbal pentru „Cupa oraşului Bucureşti". De la ora 18.30, se va disputa meciul dintre echipele Rapid şi Progresul, urmînd ca în continuare să se desfăşoare partida Dinamo-Steaua, care va desemna pe învingătoarea competiţiei. (Agerpres) Rezultatele concursului Pronosport nr. 30 din 38 iulie 1967 Mureşul Deva—Met. Huned. 2 G.F.R. Tim. — C.F.R. Arad 2 Vagonul — C.S.M. Reşiţa 1 St. R. Salonta— Olimpia Or. 1 Minerul Bihor — Crişul 2 Met. Aiud •— Ind. sîrmei 2 Medicina Cj. — Clujeana 2 Unirea Dej—Chimia Tîrnăveni x Arieşul — Soda O. Mureş x Gaz metan—CSM Sib. anulat ASA Sibiu — Metalul C. M. 1 Chimia Făgăraş — Tractorul 1 Faianţa Sigh. — Metrom 2 pond de premii lei 201,140 De peste hotare ROMA 31 (Agerpres) Jucătorii români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase s-au compor­tat remarcabil în cadrul concursului internaţional de tenis de la Senigallia (Italia). Ion Ţiriac a cîştigat proba de simplu, învingîndu-l in finală cu 4—6, 6—4, 1—6, 6—2, 6—4 pe cunoscutul jucător italian Pietrangeli. Pentru frumoasa sa comportare, Ion Ţiriac a fost recompensat cu cupa de argint a orașului Senigallia. In finala probei de dublu mascu­lin, perechea Ţiriac, Năstase a întrecut cu 6—4, 7—5 pe i­­talienii Tacchini, Mattioli. Pro­ba de dublu mixt a revenit lui Ţiriac (România), Guarlai (Austria). Ei au învins în fina­lă cu 6—1, 6—0 pe Anderson, Pevel (Suedia). Celelalte două probe ale concurs­ului au fost cîștigate de Guarlai (Austria) la simplu feminin și Guarlai (Austria) — Gobbo (Italia) la dublu feminin. PRAGA 31 (Agerpres) La Harrachev s-a încheiat turneul final al campionatului mondial universitar de şah pe echipe. Echipa României s-a clasat pe locul cinci cu 19,5 puncte. In partida întreruptă din ultima rundă cu echipa Angliei, şahiştii români au obţinut victoria, astfel că în­­tîlnirea România-Anglia s-a în­cheiat cu 2,5—1,5 în favoarea României. Campionatul a fost cîștigat de echipa U.R.S.S., care a to­talizat 24 de puncte. Pe locu­rile următoare s-au clasat în ordine: S.U.A. 22 puncte, An­glia 21 puncte, Cehoslovacia 19.5 puncte (7 v.), România 19.5 puncte (6 v.), R.D. Ger­mană 19,5 puncte (5 v.), Iu­goslavia 15,5 puncte, Bulgaria 15,5 puncte etc. ROMA 3­ (Agerpres) In cadrul turneului interna­ţional de baschet feminin de la Porto San Giorgio, echipa României a întîlnit reprezen­tativa Iugoslaviei. Baschetba­listele iugoslave au obţinut victoria cu scorul de 68—45 (39—251 . y

Next