Flacăra Iaşului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6521-6546)

1967-09-27 / nr. 6543

V 1 A­NiI XXIII. Nr. 6543 MlJRCU­RI 27 SEPTEMBRIE 1961 4 PAGINI 25 DANI Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional E­levii unei clase a VllI-a au făcut o compunere cu tema : „Prietenul meu cel mai bun“. Una dintre lucrări­l­a ado­lescentei M. N.­­ atrăgea in mod deosebit atenţia. Autoarea acestei compuneri scria : „Ma­ma îmi este cea mai bună pri­etenă. Nu am secrete faţă de ea, căci mă înţelege întotdea­una just şi mă îndrumă cu dragoste pe calea cea bună, fără să-mi impună cu forţa punctul ei de vedere. Ea mă susţine moraficeş­te in cele mai dificile ţi neplăcute momente ale vieţii fi te bucură din su­flet de succesele mele. Prin­cipalul este că nu-mi impune cu­­ brutalitate voinţa sa, nu-mi ordonă, nu-mi strigă. Noi două analizăm orice situaţie raţio­nal şi calm, apoi hotărim ce este de făcut. Numai mama - omul cel mai apropiat de la natură - mă poate înţelege şi-mi poate arăta cu sinceri­tate greşelile". Adevărata prietenie cu fetiţa ta îţi dă posibilitate, ca ma­mă, să te apropii mai mult de ea şi deci să o cunoşti mai bine. Dar, vor spune unii cititori, care mamă nu-şi cu­noaşte fiica ? Şi totuşi, chiar în cazurile unor familii temei­nic organizate, trainice, apar,­­nu rareori, cazuri cinei mama, descoperă la fetiţa sa un as­­­pect nou, o atitudine, o faptă care o uimeşte, o contrariază sau o bucură. A­urica A. avea multă În­credere in fiica ei, ştia că aceasta nu-i ascun­de niciodată nimic. Aşa şi fusese. Elena o socotise pe mama sa cea mai apropiată şi bună prietenă. Ei ii povestea, de fiecare dată, şi bucuriile şi necazurile. De la o vreme însă, Elena, care îm­plinise 18 ani, şi-a schimbat felul de a fi. A devenit mai rece şi mai reţinută faţă de mama sa. Aurica a observat, încercat, In cîteva rinduri, să 0 descoase. Elena, tresărind de flecare dată In asemenea îm­prejurări, răspundea : „N-am nimic mamă. Sint obosită doar !“. De la o vreme, fata venea la ore tirzii acasă. „Mi-am găsit o prietenă ado­rabilă, mamă. E o tînără câsî­ torită, tare drăguţă şi ama­bilă. îmi petrec serile în com­pania ei şi a soţului acesteia". Şi Elena începu să pomeneas­că din ce în ce mai des nu­mele ,­,prietenei“ ei. i,Am fost la Irina“; „Merg la Irinat'.­­ De ce nu o inviţi fi la tine într-o zi ? a Intrebat-o în clteve rînduri mama. De fleca­re dată însă Elena găsea alte scuze. Printr-o Intîmplare fericită, mama află curînd însă cine era „prietena" cu care își pe­trece de fapt serile Elena. Pusă In faţa realităţii, fata mărtu­risi totul : - E adevărat, mamă, se petrece ceva cu mine. Sint in­tr-un mare impas, nu ştiu ce să fac... Prietena de care-ţi vorbeam In ultimele săptămîni era pur şi simplu o născocire. Am făcut-o doar pentru a-ţi ascunde intîlnirile cu Fidel, un om care are soţie şi copii. Mă iubeşte însă mult şi sincer, ma­mă. A şi înaintat cerere de divorţ... Ce să fac ?­­ Elena se zbuciuma ; de a­­ceea era tristă, nervoasă şi mereu mai tăcută în ultimul timp. Avea şi momente de re­­muşcări cînd se gîndea să re­nunţe la Fidel,­­dar nu găsea încă în ea tăria de a o face. Aflînd, mama i-a venit în a­­jutor. - De ce mi-ai ascuns acest lucru, Elena ? - Mi-a fost ruşine, tare ru­şine, mamă. - Vezi, fetiţa mea, ţi-e ru­şine. Ţi-e ruşine pentru că iu­birea ce-o porţi bărbatului de care-mi vorbeşti nu are ceva curat în ea, e o iubire ce-ţi dă durere şi remuşcări. Şi a­ceasta pentru că primeşti dra­gostea unui om insurat, care-şi minte soţia, făcînd-o să sufe­re. Ţi-e ruşine pentru că ştii că faci o faptă ream­urită. Da­că mi-ai fi spus din prima cli­pă despre această fulgerătoa­re dragoste, n-ai fi ajuns aici... Cu sprijinul plin de tact al mamei sale, în scurt timp, Ele­na l-a uitat pe Fidel, recăpă­­tîndu-şi voioşia şi seninătatea de altă dată. Acest deznodă­­mînt dorit a fost facilitat, în ultimă instanţă, de prietenia dintre mamă şi fiică, care s-a dovedit a fi mai puternică de­cit dragostea Elenei izbucnită subit pentru Fidel.­rietenia dintre mamă şi fiică şi răspunderea în pregătirea propriei fiice pentru viaţă a constituit dintotdeauna o datorie umană, morală a părintelui. Cum trebuie înţeleasă insă prietenia dintre mamă şi fiică ? Am adresat această întrebare unui număr de tovarăşe , ca­dre didactice, medici, judecă­tori, gospodine, cu o bogată experienţă de viaţă. Familia constituie mediul cu cea mai puternică forţă de in­­rîurire asupra caracterului co­piilor. Din cadrul colectivului familial, opinează prof. de pe­dagogie VERONICA BILBIJE, mama reprezintă factorul de bază al educaţiei, deosebit de al tatălui, în oarecare măsură datorită ataşamentului copiilor, de obicei mai puternic faţă de mamă decât faţă de tată şi datorită influenţei permanente pe care mama are posibilita­tea să o exercite asupra co­piilor. Izvorita dintr-un instinct puternic, dragostea maternă poate influenţa pozitiv drumul vieţii copilului, dacă este doza­tă cu înţelepciune, căci lăsată să se manifeste orbeşte, ace- ALICE OUATU (continuare In pag. a 3-a) ORIZONTUL FAMILIEI Mama-prietenă şi model propriei fiice ■ Mărturisirile unei preadolescente ■ Scenă de viaţă * Sensibilitatea fiicei la greşeala mamei este maximă . Munca — principal mijloc de educaţie . „O fi îndrăgostită", și-a zis. A O linie de mare viteză Parcurgerea cu trenul e- jj lectric a distanţei dintre Capitală şi Braşov In mai puţin de două ore va de­veni In curind un fapt din domeniul realităţii. Mai precis, constructorii prevăd terminarea electrificării In Întregime a acestei magis­trale pentru mijlocul anu­lui viitor. Călătoria cu trenul elec­tric are deocamdată punc­tul terminus in staţia Plo­­ieşti-Vest. Pe ultimul tron­son al acestei lunii — Plo­ieşti — Bucureşti se lu­crează la sistematizarea staţiilor, montarea unui nou tip de şină care permite mărirea vitezei de circula­ţie pină la ISO km pe oră, precum şi la darea in func­ţiune a staţiilor de conec­tare a reţelei feroviare e­­lectrice la sistemul ener­­getic naţional. Mai mult chiar, pe unele sectoare, printre care Periş­u— Buftea şi Crivina — Prahova se amplasează stilpi metalici şi de beton, de o înălţime de 20 de metri şi o gre­utate de 7 tone fiecare, se întind cablurile aeriene de contact. Ministerul Căilor Ferate a Început, după cum se Ştie, şi electrificarea liniei Craiova — Caransebeş — Clinic, şi întreprinde studii pentru introducerea aces­tui modern sistem de trac­ţiune şi pe alte trasee fe­roviare din țară. fAgeIures) TRALA UNIVERSITARA I Eminescu- iași SESIUNE ŞTIINŢIFICA FESTIVA In zilele de 7 si 8 octombrie, Staţiunea de cercetări biolo­­gice-geografice-geo­­logice „Stejarul" de la Pîngăraţi işi va sărbători, in cadrul unei sesiuni ştiinţi­fice festive cu te­ma „Studiul com­plex al lacului Bicaz şi al împrejurimi­lor", 10 ani de ac­tivitate. la sesiune vor prezenta comunicări ştiinţifice cadrele de cercetări de la staţiune, de la U­­niversitatea „Al. I. Cuza", cercetători, biologi, geografi şi geologi din alte centre universitare şi staţiuni de cer­cetare ştiinţifică. După şedinţa de comunicări, va a­­vea loc o aplicaţie practică pe lacul Bicaz, cu vaporul staţiunii, „Emil Ra­­coviţă". Cu acest prilej, se va lansa în adine un labora­tor subacvatic (sis­tem batiscal) reali­zat pentru prima oară în ţara noastră. Fabrica de antibiotice Iaşi. Imagine din secţia a II-a fermentaţie, secţie evi­denţiată în întrecerea socialistă. Acţiunea de rentabilizare în întreprinderile ieşene Măsurile adoptate au devenit pe alocuri „documente de justificare “i Să fi fost oare o simplă greşeală de calcul ? “ Cheltuielile neeconomicoase — tribut al neglijenţei In întreprinderile ieşene au fost adoptate — pe baza stu­diilor făcute încă la începutul anului — măsuri concrete în vederea creşterii rentabilită­ţii producţiei şi sporirii efici­enţei activităţii economice. Comisiile constituite în acest scop au ajuns la concluzia că în unităţile respective sunt încă serioase rezerve care, valorificate cu grijă, pot con­tribui la obţinerea în acest an a unor însemnate succese: reducerea cheltuielilor cu 15.197.000 de lei la cele 61 de produse cuprinse în plan cu pierderi în întreprinderile ce per total activitate au fost planificate cu beneficii, iar la I.C.I.L. — unitate care lu­crează cu pierderi planificate — să se obţină pină la finele acestui an un beneficiu de 779.000 de lei. Cum s-a acţionat şi ce re­zultate au fost înregistrate pină acum ? La Fabrica „Ţesă­tura", de pildă, se constată o mai raţională folosire a mate­riei prime în amestec, fără a se diminua calitatea produse­lor, o grijă permanentă pen­tru revizuirea şi aşezarea nor­melor pe faze de producţie, precum şi pentru reducerea cheltuielilor neeconomicoase; la Fabrica de tricotaje „Mol­dova" s-a acţionat, de aseme­nea, cu multă răspundere în vederea reducerii consumuri­lor specifice la secţiile de tri­cotaje şi croit, îmbunătăţirii normelor de lucru şi reducerii cheltuielilor printr-o aprovizi­onare mai raţională de la furnizori apropiaţi. Acţionind astfel, colectivele acestor în­treprinderi, ca şi altele din oraşul nostru, au înscris în bilanţul activităţii lor succe­se de seamă în creşterea ren­tabilităţii producţiei. Dar lucrurile nu se prezintă astfel peste tot. Sunt încă în­treprinderi în care măsurile adoptate nu sunt traduse ope­rativ în viaţă, ele constituind pentru conducerile administra­tive respective doar „docu­mente de justificare". Numai aşa se explică de ce cele 14 întreprinderi industriale din oraşul Iaşi, cuprinse în acţiu­nea de rentabilizare, la sorti­mentele planificate cu pier­deri, au realizat în primul se­mestru numai rezerve de 6.521.000 de lei, faţă de 5.250.000 de lei, cit ar fi tre­buit să obţină în perioada a­­mintită. Din analizele efectuate asu­pra realizării rentabilităţii principalelor sortimente, au fost reţinute şi situaţii la une­le întreprinderi în care, deşi unele produse sunt planificate cu beneficii, se raportează neîncadrarea in rentabilitatea planificată, sau chiar se ra­portează pierderi. Astfel, la Uzina de prelu­crare a maselor plastice, sor­timentele tub Bergman şi tub Pantzer, deşi planificate pe anul 1967 cu beneficii, pe se­mestrul I ele sunt cuprinse în plan cu pierderi de 78 mii de lei. La 30 iunie a.c., la aceste sortimente se înregistrează pierderi peste plan de 292 mii de lei şi respectiv 34 mii de lei, iar la 31 august pierde­rile cresc la 449 mii de lei la tub Bergman şi la 195 mii de lei la tub Pantzer. Această situaţie este consecinţa utili­zării incomplete a capacităţii de producţie, datorită staţio­nărilor la utilaje (extrudere), depăşirii preţului­­de cost pe seama materiei prime reali­zate din măcinătură P.C.V. De asemenea, depăşirea consu­mului specific a materiei pri­me la tub Bergman în tri­mestrul II cu 11 kg.Ih­onă şi depăşirea coeficientului admis S MAIER directorul Direcţiei orăşeneşti Iaşi a Băncii Naţionale (continuare in pag a 2-a) .( Dante Ma­rie din lemn. 1 Lucrările Adunării Generale a O. N. U. NIGERIA Trupele federale continuă înaintarea Problema Arabiei de sud Acord între F.L.O.S.Y. și I.N.L. TOVARĂŞUL nicolae CEAUŞESCU A PRIMIT PE PROF. DR. ANGHEL N. RUGINA Marţi, la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a primit pe prof. dr. Anghel N. Rugină, originar din România, în prezent pro­fesor de ştiinţe economice şi financiare la Universitatea din Boston — S.U.A., preşedintele Comitetului de consilieri eco­nomici ai guvernatorului sta­tului Massachusets, care se a­­flă într-o vizită in România. La primire, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă de cor­dialitate, a participat tovară­şul Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al G.G. al P.C.R. Prima Conferinţă republicană In problema motoarelor cu ardere Internă Sub auspiciile Academiei Republicii Socialiste România şi în colaborare cu o serie de ministere şi instituţii centrale, marţi după-amiază s-au des­chis la Bucureşti lucrările primei Conferinţe republicane de motoare cu ardere internă. La lucrările conferinţei par­ticipă: Roman Moldovan, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedinte al Con­siliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Miron Nico­­lescu, preşedintele Acade­miei, Ion Baicu, ministrul transporturilor auto, navale şi aeriene, Mihai Marinescu, mi­nistrul industriei construcţii­lor de maşini, academicieni, cadre didactice din institutele tehnice din întreaga ţară, cer­cetători, ingineri, tehnicieni şi alţi specialişti. Participă, de asemenea, oameni de ştiinţă de renume din Anglia, Aus­tria, Belgia, Canada, Ceho­slovacia, Danemarca, Franţa, R.D. Germană, R. F. a Germa­niei, Italia, Iugoslavia, Norve­gia, Polonia, Suedia, Ungaria şi U­niunea Sovietică. Timp de 5 zile, oamenii de ştiinţă românii şi străini vor prezenta în cadrul conferinţei peste 70 de referate şi comu­nicări de specialitate, în care se vor analiza rezultatele ob­ţinute în cercetarea, proiecta­rea, fabricarea şi exploatarea motoarelor cu ardere internă din ţara noastră şi de peste hotare, precum şi căile de in­tensificare a aplicării în prac­tică a studiilor efectuate. O serie de oaspeţi de peşte, hotare au adus un salut căl­duros conferinţei. Participanţii la conferinţă au adoptat textul unei telegrame, adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă adînca recunoştinţă pentru grija cal­dă şi permanentă pe care partidul şi guvernul ţării o poartă dezvoltării cercetărilor ştiinţifice şi tehnice în dome­niul motoarelor cu ardere in­ternă, întăririi continue a bar­zei materiale şi creării condi­­ţiilor optime de activitate co­­­lectivelor care lucrează în a­­cest domeniu. Vom munci cu devotament, cu abnegaţie pentru dezvolta­rea industriei de motoare cu ardere internă, pentru înflo­­rirea cercetărilor ştiinţifice din patria noastră — se spu­ne în telegramă. Dorim să re­zolvăm la un nivel tehnic cît mai înalt problemele majore ale producţiei, să folosim în­treaga noastră capacitate de muncă pentru împlinirea cît mai cuprinzătoare a sarcini­lor de cinste ce ne-au fost încredinţate de partid. Lucrările conferinţei conti­nuă. (Agerpres) Centenarul Bibliotecii Academiei Marţi după-amiază, o dată cu încheierea sesiunii de co­municări şi referate, au luat sfîrşit manifestările prilejuite de sărbătorirea Centenarului Bibliotecii Academiei Republi­cii Socialiste România. In cele două zile de lucru, în cadrul sesiunii au fost sus­ţinute aproximativ 30 de co­municări şi referate, care au tratat probleme privind contri­buţia bibliotecii la dezvoltarea ştiinţei şi culturii în ţara noas­tră şi funcţia ei ca bibliotecă naţională, relaţiile externe ale acesteia. Specialiştii români— profesori universitari, direc­tori de biblioteci, cercetători ştiinţifici — au înfăţişat, tot­odată, o serie de documente inedite şi piese de mare va­loare existente în patrimoniul bibliotecii, rolul unor cărturari din trecut în formarea fondu­lui bibliotecii şi în activitatea ei. In comunicările prezentate de oaspeţii de peste hotare la sesiune au fost abordate as­pecte ale relaţiilor biblioteci­lor respective cu biblioteca din România, probleme actua­le specifice activităţii proprii. Una dintre aceste comunicări a prezentat o serie de docu­mente originale din vremea lui Cuza Vodă — donate de prof. dr. Anghel Rugină, de la Universitatea din Boston, Bibliotecii Academiei, cu oca­zia acestei aniversări. (Agerpres). NIH HUI III III INU1 miil Noi laboratoare şi spaţii de studiu Peste 74 la sută dintre studenţii ieşeni vor fi anul acesta cămunizaţi Ca şi in anii precedenţi, cei ce răs­pund de asigurarea Condiţiilor de viaţă şi Învăţătură ale studenţilor au luat o serie de măsuri din timp, astfel ca noul an universitar să poată începe în mod corespunzător. Pentru a cunoaşte măsu­rile luate, ne-am adresat tovarăşilor pro­rectori Elena Jeanrenaud (Universitatea „Al. I. Cuza"), Aurel Marches (institutul politehnic), Gheorghe Timariu (institutul agronomic). „ Trebuie să precizăm de la început, ne-a spus iov. cont.­ Elena Jeanrenaud, că în acest an, la Universitate, ciica de şcolarizare a crescut cu 500 de studenţi faţă de anul trecut. Acest lucru ne-a determinat să trecem la o cit mai judi­cioasă utilizare a spaţiului de şcolari­zare. Pentru buna pregătire profesională a studenţilor, a continuat şi continuă dezvoltarea tematică a serelor de la Gră­dina botanică, s au finisat şi do­tat cu noi aparate laboratorul de fonetică (magnetofoane, diascoape, discofonoteci, televizoare etc.), s au a­­menajat două săli noi de lectură la bi­bliotecile facultăţilor de ştiinţe econo­mice şi fizică, cu peste 80 de locuri fie­care. Studenţii de la biologie şi ştiinţe economice vor putea face experienţe şi studia­ţn laboratoarele de chimie şi, respectiv, de maşini de calcul, care 11 se vor pune anul acesta la dispoziţie. Totodată ne-am străduit să asigurăm cazarea în condiţii bune a studenţilor. Reparaţiile şi zugrăvitul căminelor s-au terminat în cursul verii. De asemenea, s-a făcut dotarea lor, acolo unde a fost cazul, cu mobilier, veselă, cazarmament etc. Serviciile administrative de la can­tine au tăcut şi continuă să facă apro­vizionarea cu produse alimentare pentru iarnă. — In atenţia noastră a stat în mod deosebit, ne-a spus eonf. ing. Aurel Marcheş, accelerarea lucrărilor la Com­plexul studenţesc din T. Vladimirescu. Anul acesta, spaţiul de cazare va creşte cu încă 3 noi blocuri, însumind circa 1.200 locuri. In căminele şi cantinele e­­xistente, reparaţiile s-au făcut din timp. Acolo unde a fost nevoie, am înlocuit mobilierul şi cazarmamentul, astfel ca studenţii să aibă condiţii optime de locuit. S-au luat toate măsurile pentru fo­losirea cît mai judicioasă a spaţiului de învăţămînt existent prin planificarea orelor de curs şi seminarii în aşa fel, incit studenti să nu fie supraîncărcaţi in unele zile aie săptâminii. Halele de maşini agricole şi termice au fost înzes­trate cu utilaje moderne, ceea ce asi­gură o bună pregătire glitgrilgi, ingineri. Anul acesta, laboratoarele­ institutului politehnic au primit mașini-unelte, apa­rate, materiale electrice, termice, chi­mice etc., asemănătoare cu cete existente în întreprinderile economice, ceea ce va înlesni însușirea mai bună de către stu­denţi a meseriei alese. — Institutul nostru, ne-a informat conf. dr. Gheorghe Timariu, şi-a lărgit substanţial spaţiul de învăţămînt. Din a­­cest an, fiecare facultate va trece în clădirile proprii. Adică: Facultatea de horticultură îşi va desfăşura procesul de învăţămînt în spaţiile fostei şcoli nor­male, cea de agricultură în sediul Insti­tutului agronomic, iar cea de medicină veterinară în pavilioanele nou construite destinate ei. Cu încă circa 150 de hectare teren a fost înzestrată staţiunea didactico­­experimentală a institutului, din care 30 de hectare vie. In felul acesta, lucrările practice ale studenţilor se vor putea desfăşura în condiţii bune. Reparaţia căminelor a fost pusă la punct din timp, iar aprovizionarea cantinei se face in­tr-un ritm susţinut. Circa 74 la sută dintre studenţii ieşeni vor locui anul acesta în cămine. Acesta este cel mai ridicat procent de căminizare din istoria Iașului universitar. Interviu realizat la ST. COMSA 1

Next