Flacăra Iaşului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6521-6546)
1967-09-27 / nr. 6543
V 1 ANiI XXIII. Nr. 6543 MlJRCURI 27 SEPTEMBRIE 1961 4 PAGINI 25 DANI Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Elevii unei clase a VllI-a au făcut o compunere cu tema : „Prietenul meu cel mai bun“. Una dintre lucrărila adolescentei M. N. atrăgea in mod deosebit atenţia. Autoarea acestei compuneri scria : „Mama îmi este cea mai bună prietenă. Nu am secrete faţă de ea, căci mă înţelege întotdeauna just şi mă îndrumă cu dragoste pe calea cea bună, fără să-mi impună cu forţa punctul ei de vedere. Ea mă susţine moraficeşte in cele mai dificile ţi neplăcute momente ale vieţii fi te bucură din suflet de succesele mele. Principalul este că nu-mi impune cu brutalitate voinţa sa, nu-mi ordonă, nu-mi strigă. Noi două analizăm orice situaţie raţional şi calm, apoi hotărim ce este de făcut. Numai mama - omul cel mai apropiat de la natură - mă poate înţelege şi-mi poate arăta cu sinceritate greşelile". Adevărata prietenie cu fetiţa ta îţi dă posibilitate, ca mamă, să te apropii mai mult de ea şi deci să o cunoşti mai bine. Dar, vor spune unii cititori, care mamă nu-şi cunoaşte fiica ? Şi totuşi, chiar în cazurile unor familii temeinic organizate, trainice, apar,nu rareori, cazuri cinei mama, descoperă la fetiţa sa un aspect nou, o atitudine, o faptă care o uimeşte, o contrariază sau o bucură. Aurica A. avea multă Încredere in fiica ei, ştia că aceasta nu-i ascunde niciodată nimic. Aşa şi fusese. Elena o socotise pe mama sa cea mai apropiată şi bună prietenă. Ei ii povestea, de fiecare dată, şi bucuriile şi necazurile. De la o vreme însă, Elena, care împlinise 18 ani, şi-a schimbat felul de a fi. A devenit mai rece şi mai reţinută faţă de mama sa. Aurica a observat, încercat, In cîteva rinduri, să 0 descoase. Elena, tresărind de flecare dată In asemenea împrejurări, răspundea : „N-am nimic mamă. Sint obosită doar !“. De la o vreme, fata venea la ore tirzii acasă. „Mi-am găsit o prietenă adorabilă, mamă. E o tînără câsî torită, tare drăguţă şi amabilă. îmi petrec serile în compania ei şi a soţului acesteia". Şi Elena începu să pomenească din ce în ce mai des numele ,,prietenei“ ei. i,Am fost la Irina“; „Merg la Irinat'. De ce nu o inviţi fi la tine într-o zi ? a Intrebat-o în clteve rînduri mama. De flecare dată însă Elena găsea alte scuze. Printr-o Intîmplare fericită, mama află curînd însă cine era „prietena" cu care își petrece de fapt serile Elena. Pusă In faţa realităţii, fata mărturisi totul : - E adevărat, mamă, se petrece ceva cu mine. Sint intr-un mare impas, nu ştiu ce să fac... Prietena de care-ţi vorbeam In ultimele săptămîni era pur şi simplu o născocire. Am făcut-o doar pentru a-ţi ascunde intîlnirile cu Fidel, un om care are soţie şi copii. Mă iubeşte însă mult şi sincer, mamă. A şi înaintat cerere de divorţ... Ce să fac ? Elena se zbuciuma ; de aceea era tristă, nervoasă şi mereu mai tăcută în ultimul timp. Avea şi momente de remuşcări cînd se gîndea să renunţe la Fidel,dar nu găsea încă în ea tăria de a o face. Aflînd, mama i-a venit în ajutor. - De ce mi-ai ascuns acest lucru, Elena ? - Mi-a fost ruşine, tare ruşine, mamă. - Vezi, fetiţa mea, ţi-e ruşine. Ţi-e ruşine pentru că iubirea ce-o porţi bărbatului de care-mi vorbeşti nu are ceva curat în ea, e o iubire ce-ţi dă durere şi remuşcări. Şi aceasta pentru că primeşti dragostea unui om insurat, care-şi minte soţia, făcînd-o să sufere. Ţi-e ruşine pentru că ştii că faci o faptă reamurită. Dacă mi-ai fi spus din prima clipă despre această fulgerătoare dragoste, n-ai fi ajuns aici... Cu sprijinul plin de tact al mamei sale, în scurt timp, Elena l-a uitat pe Fidel, recăpătîndu-şi voioşia şi seninătatea de altă dată. Acest deznodămînt dorit a fost facilitat, în ultimă instanţă, de prietenia dintre mamă şi fiică, care s-a dovedit a fi mai puternică decit dragostea Elenei izbucnită subit pentru Fidel.rietenia dintre mamă şi fiică şi răspunderea în pregătirea propriei fiice pentru viaţă a constituit dintotdeauna o datorie umană, morală a părintelui. Cum trebuie înţeleasă insă prietenia dintre mamă şi fiică ? Am adresat această întrebare unui număr de tovarăşe , cadre didactice, medici, judecători, gospodine, cu o bogată experienţă de viaţă. Familia constituie mediul cu cea mai puternică forţă de inrîurire asupra caracterului copiilor. Din cadrul colectivului familial, opinează prof. de pedagogie VERONICA BILBIJE, mama reprezintă factorul de bază al educaţiei, deosebit de al tatălui, în oarecare măsură datorită ataşamentului copiilor, de obicei mai puternic faţă de mamă decât faţă de tată şi datorită influenţei permanente pe care mama are posibilitatea să o exercite asupra copiilor. Izvorita dintr-un instinct puternic, dragostea maternă poate influenţa pozitiv drumul vieţii copilului, dacă este dozată cu înţelepciune, căci lăsată să se manifeste orbeşte, ace- ALICE OUATU (continuare In pag. a 3-a) ORIZONTUL FAMILIEI Mama-prietenă şi model propriei fiice ■ Mărturisirile unei preadolescente ■ Scenă de viaţă * Sensibilitatea fiicei la greşeala mamei este maximă . Munca — principal mijloc de educaţie . „O fi îndrăgostită", și-a zis. A O linie de mare viteză Parcurgerea cu trenul e- jj lectric a distanţei dintre Capitală şi Braşov In mai puţin de două ore va deveni In curind un fapt din domeniul realităţii. Mai precis, constructorii prevăd terminarea electrificării In Întregime a acestei magistrale pentru mijlocul anului viitor. Călătoria cu trenul electric are deocamdată punctul terminus in staţia Ploieşti-Vest. Pe ultimul tronson al acestei lunii — Ploieşti — Bucureşti se lucrează la sistematizarea staţiilor, montarea unui nou tip de şină care permite mărirea vitezei de circulaţie pină la ISO km pe oră, precum şi la darea in funcţiune a staţiilor de conectare a reţelei feroviare electrice la sistemul energetic naţional. Mai mult chiar, pe unele sectoare, printre care Perişu— Buftea şi Crivina — Prahova se amplasează stilpi metalici şi de beton, de o înălţime de 20 de metri şi o greutate de 7 tone fiecare, se întind cablurile aeriene de contact. Ministerul Căilor Ferate a Început, după cum se Ştie, şi electrificarea liniei Craiova — Caransebeş — Clinic, şi întreprinde studii pentru introducerea acestui modern sistem de tracţiune şi pe alte trasee feroviare din țară. fAgeIures) TRALA UNIVERSITARA I Eminescu- iași SESIUNE ŞTIINŢIFICA FESTIVA In zilele de 7 si 8 octombrie, Staţiunea de cercetări biologice-geografice-geologice „Stejarul" de la Pîngăraţi işi va sărbători, in cadrul unei sesiuni ştiinţifice festive cu tema „Studiul complex al lacului Bicaz şi al împrejurimilor", 10 ani de activitate. la sesiune vor prezenta comunicări ştiinţifice cadrele de cercetări de la staţiune, de la Universitatea „Al. I. Cuza", cercetători, biologi, geografi şi geologi din alte centre universitare şi staţiuni de cercetare ştiinţifică. După şedinţa de comunicări, va avea loc o aplicaţie practică pe lacul Bicaz, cu vaporul staţiunii, „Emil Racoviţă". Cu acest prilej, se va lansa în adine un laborator subacvatic (sistem batiscal) realizat pentru prima oară în ţara noastră. Fabrica de antibiotice Iaşi. Imagine din secţia a II-a fermentaţie, secţie evidenţiată în întrecerea socialistă. Acţiunea de rentabilizare în întreprinderile ieşene Măsurile adoptate au devenit pe alocuri „documente de justificare “i Să fi fost oare o simplă greşeală de calcul ? “ Cheltuielile neeconomicoase — tribut al neglijenţei In întreprinderile ieşene au fost adoptate — pe baza studiilor făcute încă la începutul anului — măsuri concrete în vederea creşterii rentabilităţii producţiei şi sporirii eficienţei activităţii economice. Comisiile constituite în acest scop au ajuns la concluzia că în unităţile respective sunt încă serioase rezerve care, valorificate cu grijă, pot contribui la obţinerea în acest an a unor însemnate succese: reducerea cheltuielilor cu 15.197.000 de lei la cele 61 de produse cuprinse în plan cu pierderi în întreprinderile ce per total activitate au fost planificate cu beneficii, iar la I.C.I.L. — unitate care lucrează cu pierderi planificate — să se obţină pină la finele acestui an un beneficiu de 779.000 de lei. Cum s-a acţionat şi ce rezultate au fost înregistrate pină acum ? La Fabrica „Ţesătura", de pildă, se constată o mai raţională folosire a materiei prime în amestec, fără a se diminua calitatea produselor, o grijă permanentă pentru revizuirea şi aşezarea normelor pe faze de producţie, precum şi pentru reducerea cheltuielilor neeconomicoase; la Fabrica de tricotaje „Moldova" s-a acţionat, de asemenea, cu multă răspundere în vederea reducerii consumurilor specifice la secţiile de tricotaje şi croit, îmbunătăţirii normelor de lucru şi reducerii cheltuielilor printr-o aprovizionare mai raţională de la furnizori apropiaţi. Acţionind astfel, colectivele acestor întreprinderi, ca şi altele din oraşul nostru, au înscris în bilanţul activităţii lor succese de seamă în creşterea rentabilităţii producţiei. Dar lucrurile nu se prezintă astfel peste tot. Sunt încă întreprinderi în care măsurile adoptate nu sunt traduse operativ în viaţă, ele constituind pentru conducerile administrative respective doar „documente de justificare". Numai aşa se explică de ce cele 14 întreprinderi industriale din oraşul Iaşi, cuprinse în acţiunea de rentabilizare, la sortimentele planificate cu pierderi, au realizat în primul semestru numai rezerve de 6.521.000 de lei, faţă de 5.250.000 de lei, cit ar fi trebuit să obţină în perioada amintită. Din analizele efectuate asupra realizării rentabilităţii principalelor sortimente, au fost reţinute şi situaţii la unele întreprinderi în care, deşi unele produse sunt planificate cu beneficii, se raportează neîncadrarea in rentabilitatea planificată, sau chiar se raportează pierderi. Astfel, la Uzina de prelucrare a maselor plastice, sortimentele tub Bergman şi tub Pantzer, deşi planificate pe anul 1967 cu beneficii, pe semestrul I ele sunt cuprinse în plan cu pierderi de 78 mii de lei. La 30 iunie a.c., la aceste sortimente se înregistrează pierderi peste plan de 292 mii de lei şi respectiv 34 mii de lei, iar la 31 august pierderile cresc la 449 mii de lei la tub Bergman şi la 195 mii de lei la tub Pantzer. Această situaţie este consecinţa utilizării incomplete a capacităţii de producţie, datorită staţionărilor la utilaje (extrudere), depăşirii preţuluide cost pe seama materiei prime realizate din măcinătură P.C.V. De asemenea, depăşirea consumului specific a materiei prime la tub Bergman în trimestrul II cu 11 kg.Ihonă şi depăşirea coeficientului admis S MAIER directorul Direcţiei orăşeneşti Iaşi a Băncii Naţionale (continuare in pag a 2-a) .( Dante Marie din lemn. 1 Lucrările Adunării Generale a O. N. U. NIGERIA Trupele federale continuă înaintarea Problema Arabiei de sud Acord între F.L.O.S.Y. și I.N.L. TOVARĂŞUL nicolae CEAUŞESCU A PRIMIT PE PROF. DR. ANGHEL N. RUGINA Marţi, la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit pe prof. dr. Anghel N. Rugină, originar din România, în prezent profesor de ştiinţe economice şi financiare la Universitatea din Boston — S.U.A., preşedintele Comitetului de consilieri economici ai guvernatorului statului Massachusets, care se află într-o vizită in România. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarăşul Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al G.G. al P.C.R. Prima Conferinţă republicană In problema motoarelor cu ardere Internă Sub auspiciile Academiei Republicii Socialiste România şi în colaborare cu o serie de ministere şi instituţii centrale, marţi după-amiază s-au deschis la Bucureşti lucrările primei Conferinţe republicane de motoare cu ardere internă. La lucrările conferinţei participă: Roman Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, Ion Baicu, ministrul transporturilor auto, navale şi aeriene, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, academicieni, cadre didactice din institutele tehnice din întreaga ţară, cercetători, ingineri, tehnicieni şi alţi specialişti. Participă, de asemenea, oameni de ştiinţă de renume din Anglia, Austria, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Danemarca, Franţa, R.D. Germană, R. F. a Germaniei, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Polonia, Suedia, Ungaria şi Uniunea Sovietică. Timp de 5 zile, oamenii de ştiinţă românii şi străini vor prezenta în cadrul conferinţei peste 70 de referate şi comunicări de specialitate, în care se vor analiza rezultatele obţinute în cercetarea, proiectarea, fabricarea şi exploatarea motoarelor cu ardere internă din ţara noastră şi de peste hotare, precum şi căile de intensificare a aplicării în practică a studiilor efectuate. O serie de oaspeţi de peşte, hotare au adus un salut călduros conferinţei. Participanţii la conferinţă au adoptat textul unei telegrame, adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă adînca recunoştinţă pentru grija caldă şi permanentă pe care partidul şi guvernul ţării o poartă dezvoltării cercetărilor ştiinţifice şi tehnice în domeniul motoarelor cu ardere internă, întăririi continue a barzei materiale şi creării condiţiilor optime de activitate colectivelor care lucrează în acest domeniu. Vom munci cu devotament, cu abnegaţie pentru dezvoltarea industriei de motoare cu ardere internă, pentru înflorirea cercetărilor ştiinţifice din patria noastră — se spune în telegramă. Dorim să rezolvăm la un nivel tehnic cît mai înalt problemele majore ale producţiei, să folosim întreaga noastră capacitate de muncă pentru împlinirea cît mai cuprinzătoare a sarcinilor de cinste ce ne-au fost încredinţate de partid. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) Centenarul Bibliotecii Academiei Marţi după-amiază, o dată cu încheierea sesiunii de comunicări şi referate, au luat sfîrşit manifestările prilejuite de sărbătorirea Centenarului Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste România. In cele două zile de lucru, în cadrul sesiunii au fost susţinute aproximativ 30 de comunicări şi referate, care au tratat probleme privind contribuţia bibliotecii la dezvoltarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră şi funcţia ei ca bibliotecă naţională, relaţiile externe ale acesteia. Specialiştii români— profesori universitari, directori de biblioteci, cercetători ştiinţifici — au înfăţişat, totodată, o serie de documente inedite şi piese de mare valoare existente în patrimoniul bibliotecii, rolul unor cărturari din trecut în formarea fondului bibliotecii şi în activitatea ei. In comunicările prezentate de oaspeţii de peste hotare la sesiune au fost abordate aspecte ale relaţiilor bibliotecilor respective cu biblioteca din România, probleme actuale specifice activităţii proprii. Una dintre aceste comunicări a prezentat o serie de documente originale din vremea lui Cuza Vodă — donate de prof. dr. Anghel Rugină, de la Universitatea din Boston, Bibliotecii Academiei, cu ocazia acestei aniversări. (Agerpres). NIH HUI III III INU1 miil Noi laboratoare şi spaţii de studiu Peste 74 la sută dintre studenţii ieşeni vor fi anul acesta cămunizaţi Ca şi in anii precedenţi, cei ce răspund de asigurarea Condiţiilor de viaţă şi Învăţătură ale studenţilor au luat o serie de măsuri din timp, astfel ca noul an universitar să poată începe în mod corespunzător. Pentru a cunoaşte măsurile luate, ne-am adresat tovarăşilor prorectori Elena Jeanrenaud (Universitatea „Al. I. Cuza"), Aurel Marches (institutul politehnic), Gheorghe Timariu (institutul agronomic). „ Trebuie să precizăm de la început, ne-a spus iov. cont. Elena Jeanrenaud, că în acest an, la Universitate, ciica de şcolarizare a crescut cu 500 de studenţi faţă de anul trecut. Acest lucru ne-a determinat să trecem la o cit mai judicioasă utilizare a spaţiului de şcolarizare. Pentru buna pregătire profesională a studenţilor, a continuat şi continuă dezvoltarea tematică a serelor de la Grădina botanică, s au finisat şi dotat cu noi aparate laboratorul de fonetică (magnetofoane, diascoape, discofonoteci, televizoare etc.), s au amenajat două săli noi de lectură la bibliotecile facultăţilor de ştiinţe economice şi fizică, cu peste 80 de locuri fiecare. Studenţii de la biologie şi ştiinţe economice vor putea face experienţe şi studiaţn laboratoarele de chimie şi, respectiv, de maşini de calcul, care 11 se vor pune anul acesta la dispoziţie. Totodată ne-am străduit să asigurăm cazarea în condiţii bune a studenţilor. Reparaţiile şi zugrăvitul căminelor s-au terminat în cursul verii. De asemenea, s-a făcut dotarea lor, acolo unde a fost cazul, cu mobilier, veselă, cazarmament etc. Serviciile administrative de la cantine au tăcut şi continuă să facă aprovizionarea cu produse alimentare pentru iarnă. — In atenţia noastră a stat în mod deosebit, ne-a spus eonf. ing. Aurel Marcheş, accelerarea lucrărilor la Complexul studenţesc din T. Vladimirescu. Anul acesta, spaţiul de cazare va creşte cu încă 3 noi blocuri, însumind circa 1.200 locuri. In căminele şi cantinele existente, reparaţiile s-au făcut din timp. Acolo unde a fost nevoie, am înlocuit mobilierul şi cazarmamentul, astfel ca studenţii să aibă condiţii optime de locuit. S-au luat toate măsurile pentru folosirea cît mai judicioasă a spaţiului de învăţămînt existent prin planificarea orelor de curs şi seminarii în aşa fel, incit studenti să nu fie supraîncărcaţi in unele zile aie săptâminii. Halele de maşini agricole şi termice au fost înzestrate cu utilaje moderne, ceea ce asigură o bună pregătire glitgrilgi, ingineri. Anul acesta, laboratoarele institutului politehnic au primit mașini-unelte, aparate, materiale electrice, termice, chimice etc., asemănătoare cu cete existente în întreprinderile economice, ceea ce va înlesni însușirea mai bună de către studenţi a meseriei alese. — Institutul nostru, ne-a informat conf. dr. Gheorghe Timariu, şi-a lărgit substanţial spaţiul de învăţămînt. Din acest an, fiecare facultate va trece în clădirile proprii. Adică: Facultatea de horticultură îşi va desfăşura procesul de învăţămînt în spaţiile fostei şcoli normale, cea de agricultură în sediul Institutului agronomic, iar cea de medicină veterinară în pavilioanele nou construite destinate ei. Cu încă circa 150 de hectare teren a fost înzestrată staţiunea didacticoexperimentală a institutului, din care 30 de hectare vie. In felul acesta, lucrările practice ale studenţilor se vor putea desfăşura în condiţii bune. Reparaţia căminelor a fost pusă la punct din timp, iar aprovizionarea cantinei se face intr-un ritm susţinut. Circa 74 la sută dintre studenţii ieşeni vor locui anul acesta în cămine. Acesta este cel mai ridicat procent de căminizare din istoria Iașului universitar. Interviu realizat la ST. COMSA 1