Flacăra Iaşului, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6573-6598)

1967-11-01 / nr. 6573

N FLACĂRA SASULUI PAGINA 2 * VIATA CULTURALA Oaspete francez la Iaşi Oaspete al oraşului Iaşi, profesorul Ernest Kahane, de la catedra de biochimie a U­­niversităţii­­ din Montpellier (Franţa), va susţine astăzi, în sala de festivităţi a Casei u­­niversitarilor, în faţa cadrelor didactice din centrul nostru u­­niversitar şi a specialiştilor în materie, două conferinţe. Pri­me,­­ intitulată „Raţionalismul francez", va fi expusă la ora 10,­ cea de a doua — „Origi­nea vieţii” — la ora 18. filarmonica ieşeană. In turneu la Bucureşti In cursul acestei săptămîni, Filarmonica ieşeană întreprin­de un turneu în Capitală, prezentînd, cu acest prilej, trei concerte. Primul concert, dirijat de George Vintilă, va a­­vea loc astăzi în sala Ateneului, şi va cuprinde în program „Re­­quiem-pr" de G. Verdi. Cel de al doilea concert, susţinut de orchestra simfonică, dirijată de George Vintilă, va avea loc joi, 2 noiembrie, tot în sala Ateneului. La acest con­cert îşi va da concursul şi violonistul Ion Voicu. Ulti­ma manifestare a Filarmonicii ieşene in Capitală va consta dintr-un concert prezentat (în Sala mică a Palatului) de că­tre corul „Gavriil Musicescu”. Concertul, dirijat de Ion Pa­­valache, va avea loc vineri, 3 noiembrie. ------­ UN FILM ROMÂNESC AMPRENTA Invingînd de fiecare dată prejudecata unora că genul poliţist e un gen minor, filmele din această categorie atrag un public numeros, avîndu-şi succesul de casă asigurat­­ chiar şi atunci cînd stigmatul modestiei planează inexorabil deasupra lor. Studiourile „Bucu­reşti“ sau mai exact regizo­rul Vladimir Popescu - Do­­reanu se prezintă din nou in faţa publicului cu un film po­liţist, după relativ puţină vre­me de la „Runda 6“. Cum e şi firesc, se observă în „Amprenta“ o mai sigură stăpînire a tehnicii genului, o înţelegere ceva mai marcată a relaţiei dintre cele trei grupe de personaje angajate în con­flict, o mai riguroasă compo­ziţie a unor scene specifice, ca urmăririle, suprapunerile de ele­mente misterioase etc. Adică se observă — mai ales din a doua parte a filmului care se prezintă mai unitară, mai bi­ne sudată, mai palpitantă - că cineaştii noştri au mai în­văţat cite ceva între timp. Se observă însă în acelaşi timp, şi chiar cu foarte mare uşu­rinţă, că n-au învăţat de-ajuns. Nici în privinţa elaborării unui scenariu (Dimos Rendis plus regizorul) nici în privinţa teh­nicii cinematografice­ cerute de gen. Spectatorului îi place, în filmul poliţist, jocul subtil al inteligenţei ; participă la el nu numai ca să se distreze, ci şi pentru a-şi verifica propria-i subtilitate şi putere de inven­ţie. Şi simte o mare bucurie cînd el singur descoperă ceea ce regizorul vrea să-i ascundă pînă la un punct. „Descoperiri­le“ însă se fac foarte greu, iar în filmele bune aproape că nu se fac decît în momentul cînd vrea regizorul. Spectatorul îl caută, pe asasin sau pe spion sau pe infractor, îl bănuiește, uneori e aproape sigur că l-a descoperit, îndată însă îşi dă seama că s-a înşelat şi-şi mu­tă bănuielile deasupra capului altui personaj. Jocul acesta es­te, într-un fel, distractiv, dar mai ales pasionant ; inteligen­ţei îi place să se verifice pe ea însăşi, tot aşa cum se ve­rifică în rezolvarea unei difi­cile ecuaţii algebrice. Filmul lui Vladimir Popescu— Doreanu însă nu oferă ase­menea posibilităţi. Ne sunt a­­rătaţi de la început infractorii, intermediarii lor, asasinul, bor­­faşii-aventurieri, precum şi grupul de lucrători ai miliţiei care îi urmăresc. Ce mai ră­­mîne să descoperim ? Absolut nimic. Faptul că asistăm la ur­mărire — o urmărire clară ca bună-ziua care ştim dinainte cum se va sfîrşi­­ nu e de na­tură să antreneze spectatorul la o participare cit de cît pa­sionantă. Iar a asista cu pa­sivitate la rezolvarea conflic­tului unui film poliţist este pe undeva egal cu ratarea aces­tui film. Tema aleasă de cineaştii noştri a fost bătută şi răzbă­tută : furtul tablourilor de va­loare şi încercarea de a le transporta peste graniţă. Chiar studiourile „Bucureşti“ au mai folosit-o nu de mult. Asta în­să s-ar trece uşor cu vederea dacă filmul ar avea alte cali­tăţi mai evidente. Dar scenariş­­tii şi regizorii noştri de filme poliţiste continuă să-i conside­re pe infractori nişte găgăuţi care lasă urme peste tot, care se dau de gol la orice miş­care (aici chiar infractorul ur­mărit cu toate mijloacele teh­nicii moderne opreşte pe şo­sea maşina urmăritorului şi se roagă să-l ia cu el. Şi culmea că nu este arestat, ci lăsat să plece ca să fie prins, după aceea, mai spectaculos­. De aici vine şi lipsa de conflicte acide şi tratarea infantilă a relaţiei dintre personaje. Un singur lucru meritoriu a făcut în acest film V. Popescu- Doreanu : cuplul de borfaşi porniţi pe aventuri de anver­gură internaţională. Pe unde­va însă acest cuplu este­ ex­terior conflictului principal, dar excelent realizat de Paul Sava şi Mişu Fotino. Dintre ceilalţi interpreţi re­marcăm prezenţa Margăi Bar­bu, agreabilă şi expresivă, a lui Constantin Brezeanu, mar­­cînd o siguranţă rece, a lui Emanoil Petruţ, Val. Săndulescu şi Ion Niciu. Insuficient iden­tificaţi cu rolul - Emrich Schăffer, Ion Dichiseanu şi Mi­­hai Berechet. Debutul artistic al operato­rului Willi Goldgräber - fost documentarist - este promiţă­tor. Autenticitatea peisajului citadin, ritmul alert al mişcării aparatului, capacitatea de a surprinde amănuntul cotidian semnificativ şi a-l desprinde de balastul faptelor diverse - sînt calităţi care, la un­­debut, se cuvin a fi remarcate. „Amprenta“ rămîne un film modest, revelaţia atît de aştep­tată şi în genul poliţist - ca şi în celelalte genuri - întîr­­zie încă. ŞT. O. MUGUR AGENDA r* . ^ ________H Consfătuire medicală 's PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului”). La Sanatoriul de reumatologie din comuna Mirceşti a avut loc o consfătuire medicală organizată de către Filiala Iaşi a U.S.S.M. şi Sfatul popular al regiunii Iaşi pe tema „Probleme actuale in tratamentul curativo-profilactic al reumatismului poliarticular la copii şi problemele orien­tării adolescentului reumatocardiac“. Au fost prezentate 21 de refe­rate şi comunicări de specialitate de mare interes in rindul auditoriului. Referatele şi comunicările au fost susţinute pe bază de grafice, uimind discuţii in care şi-au adus contribuţia mediei specialişti din unele clinici, spitale şi circumscripţii sanitare din Moldova şi din oraşele Cluj, Timişoara, Craiova, Braşov şi Tg. Mureş. Expoziţie de artă plastică "Astăzi, la ora 18, in sala „Victoria“ se va deschide, sub auspiciile Comitetului regional pentru cultură şi artă şi Filialei Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici, expoziţia pic­torului ieşean Adrian Podoleanu. Vor fi expuse 50 de lucrări in ulei reprezentind: peisaje, portrete, naturi sta­tice, compoziţii inspirate din realitatea contemporană. Invitaţie * Agenţia Iaşi a O.N.T. adresează o invitaţie tuturor acelora care participă la diversele excursii peste hotare organizate de ea. Constituirea va avea loc astăzi, la ora 18, la sediul Agenţiei din Piaţa Unirii. Organizatorii şi-au pregătit caietele de notiţe spre a însemna toate sugestiile turiştilor. Cu trenul pînă... în casă ! După cite ştim cu toţii, trenurile opresc in gări şi, uneori, la semnale. Unii călători, insă, au pretenţia ca trenul să oprească în dreptul casei lor! Şi pentru că nu opresc unde vor ei, au găsit un procedeu: cînd ajung in dreptul casei, trag semnalul de alarmă. Asemenea cazuri se intimplă uneori pe distanţa durea — Birnova. Un călător care mergea pe distanţa Sirca — Tg. frumos a avut o altă idee de a opri trenul în apropierea casei lui: a izolat robinetul conductei generale de la un vagon din capul trenului. Cetăţeanul se numeşte Ion Zanocea, locuieşte in Tg. Frumos şi (culmea!) era ceferist ! Pentru fapta sa el a fost înlăturat din serviciu. Pe drojdie... La magazinul alimentar din Valea Lupului, gestio­narul Gheorghe Timofte vindea drojdie. Vindea la un gemuleţ, ca să fie ordine... Şi, la o asemenea „ordine“, pachetul de drojdie costa 3 lei şi nu 2,70. Vorba aia : dacă-i „Valea Lupului", să fie şi-un lup! Dar cu drojdia s-a pus. .. pe drojdie, tot după un gemuleţ, cu gratii de astă dată... Iarna se amînă ? Intr-adevăr, in prezent se studiază cererea conducerii I.R.C. Iași, care solicită aminarea sosirii iernii. Motivul e foarte simplu : nu au fost efectuate toate lucrările de reparaţii la imobile, deşi unele lucrări ar fi trebuit ter­minate de mult. Imobilul din strada Cişmeaua Păcurari nr. 2, in care locuiesc 7 familii, se află in stare avansată de degra­dare, in beci fiind improvizat un veritabil bazin de înot. Dacă nu se vor termina destul de repede, se va putea a­­menaja in curînd, tot în beci, un patinoar!* Promitem și noi conducerii I.R.C.-ului că iarna se a­­mină pînă la terminarea reparaţiilor, şi ne vom ţine de cuvint la fei ca şi cei de la I.R.C. Dacă totuşi vor ter­mina lucrările mai înainte, rugăm să ne anunţe ca să putem da drumul iernii... Af­işa­jul... Dimineaţă de toam­nă, cu o burniţă u­­şoară. Şi cu obiş­nuita îngrămădeală în staţiile de au­tobuze şi tram­vaie. Ţinti călători, a căror răbdare nu mai e de. , faţşi­, re­nunţă la serviciile întreprinderii de transporturi ieşene pornind voiniceşte, „per pedis”. Prin­tre ei şi un oaspete al laşului, căruia, din întîmplare, îi devin tovarăş de drum şi ghid oca­zional. Este inginer constructor pe un mare şantier din Banat. Ii place la­şul. I-a devenit fa­miliar, deşi îl vi­zitează pentru pri­ma oară. îmi vor­beşte cu lux de a­­mănunte despre pu­ternica rezonanţă istorică a oraşului nostru, de aspectul său actual care-i o­­feră un caracter Inedit, o personali­tate distinctă în peisajul socialist al ţării. — Mă impresio­nează efervescenţa culturală a Iaşului — îmi spune el. Este o notă bună pentru cei care se ocupă de asigura­rea hranei spiritua­le a oamenilor. Imi displace profund Insă sistemul de Informare folosit pentru populariza­rea acţiunilor cul­­tural-artistice. Ob­servaţi, bunăoară, a­­fişajul, ca una din­tre modalităţile o­­bişnuite de infor­mare a cetăţenilor. Cu mici excepţii, este anacronic, de­păşit, dezordonat, neatractiv... Ii dau perfectă dreptate. In plin centru al oraşului, pe strada Ştefan cel Mare, colt cu­ str. Max Wexler, instantanee toneta destinată a­­fişajului anunţă spectacolele An­samblului de estra­dă estonian, care a avut loc în zilele de 22 şi 23 octom­brie, sau manifestă­rile sportive din 29 octombrie, deşi as­tăzi suntem­ in 1 noiembrie. Un afiş expus in una dintre vitrine­le de pe aceeaşi stradă (între unita­tea de croitorie nr. 8 a cooperativei „Tehnica confec­ţiei" şi magazinul „Favorit") Teatrul National aduce la cunoştinţa cetăţeni­lor că abonamente­le pentru stagiunea 1967/ —­ 1968 se fac pînă la... 15 septem­brie. Intr-o altă vi­trină alăturată, O­­pera de stat anun­ţă spectacolele cu opereta „Silvia" şi baletul Giselle fără să specifice locul unde se prezintă şi nici ora începerii reprezentaţiilor, a­­mănunte care nu­ se cade să fie ne­­glijate. In sfîrşit o altă vitrină este goala. Să fie oare inutilă ? Iată doar citeva aspecte obişnuite de pe o singură stra­dă. Dar Iaşul are zeci de puncte de afişat, unde situa­ţia este cel puţin asemănătoare. Mai mult, in ultimul timp, zidurile clă­dirilor din centrul oraşului — şi nu numai din centru—, stîlpii de susţinere a cablurilor electri­ce sînt peticite cu tot felul de bileţele — schimburi de lo­cuinţă, vînzări o­­cazionale, anunţuri mortuare etc., etc. Amănuntele aces­tea fac notă dis­cordantă cu stră­daniile depuse pen­tru înfrumuseţarea oraşului, şochează bunul simţ al oas­peţilor, şi nu nu­mai al lor. Să nu existe posibilitatea asigurării unui afi­­şaj corespunzător, civilizat, în oraşul Iaşi ? De ce nu-s chemaţi în ordine cei care răspund de aceste treburi? Comitetul execu­tiv al Sfatului popular al orașului Iași are cuvîntul... C. CRISTIAN Astăzi, la 19, în sala festivităţi­a sei Armatei Iaşi, va avea conferinţa: Semicentenarul 5Q/ Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Conferinţă ora de Ca­din loc „Ora­şul lui Lenin — leagăn al revolu­ţiei proletare", or­ganizată de Casa prieteniei româ­­no-sovietice, în cadrul manifestă­rilor închinate Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie. Va lua cuvîntul conf. u­­niv. dr. Aurel Lo­­ghin. In continua­re, va rula un film artistic so­vietic. 1 iu 11 - 1967 In holul cinema­­tografului „Victo­ria“ din Iaşi, a fost amenajată expoziţia: „Fil­mul sovietic la a 50-a aniversare a expoziţie Marelui Octom­brie", organizată de întreprinderea cinematografică re­gională. Sunt ex­puse fotografii re­prezentînd secven­ţe din filmele u­­nor mari regizori sovietici: Eisen­stein, Pudovkin, Romm etc. Vitrine cu cărţi In întîmplarea sărbătoririi semi­centenarului Marii Revoluţii Socia­liste din Octom­brie, Centrul de librării şi difu­zare a cărţii, a organizat amena­jarea unor vitrine festive la Librăria centrală din Iaşi şi la principalele librării din regiu­ne. Aceste vitrine cuprind lucrări în limba rusă, tradu­ceri în limba ro­mână ale operelor unor scriitori ruși și sovietici etc. La Medeleni — 1967 (urmare din pag. 1) in interpretarea elevilor Ane­­ta Pintilie şi Olguţa Chelaru, privighetorile din Medeleni. Medeleni. E un făcut ca orice obicei de aici să-ţi in­cinte sufletul şi privirea. Căci in orice găseşti un fapt ine­dit. In casele oamenilor co­voarele şi ţesăturile au un specific aparte. Teracota ce se lucrează aici are o frumu­­seţe rară, fiindcă, aşa cum iţi spun localnicii, motivele au fost luate „din gindul nos­tru". Duminica Ia horă oame­nii aceştia blinzi şi cu sutle­rul ca plinea caldă joacă cu patimă strbca şi invirtila, insoţindu-le de strigături a­­prige : „Unde joacă medele­nii I Dedesubt pămintul geme. Sau: Dragostea mi-o spui ori­cui I Că n-am teama nimănui /. Fetele de pe la noi I Toate-s ca nişte bujori / Să le placă la ficiori". întrebaţi de unde au fost adunate aceste comori, de la cine le-au auzit şi fata sau flăcăul iţi vor răspunde cu modestie: „Iaca aşa, pe unele Ie ştim din gindul nostru, pe altele ni le-au spus părinţii şi bunicii noştri“. Şi parcă-l auzi de undeva şoptind pe moş Gheorghe: „Tare mai sunt frumoase, dragii moşului, să le spuneţi mereu ca să nu se piardă“. Deşi cinteceie şi strigături­le acestea sunt vechi ca şi a­­cest pământ, reluarea lor are ceva inedit, care reîntregeşte sentimentul, fiind, o nobilă consecinţă a procesului de re­naştere spirituală a moldovea­nului din Medeleni. Cîntecul, jocul şi-au mărit raza de ac­ţiune stabilind anumite etaloa­ne de sensibilitate, de frumu­seţe şi nobleţe. Dacă te-ai opri la intimpla­­re la orice poartă şi ai schim­ba citeva vorbe cu gazda, ai să-l vezi pe gospodar că-şi ridică pălăria, o priveşte ca pe un lucru rar, o netezeşte cu nişte mişcări aparte, apoi ridică semnificativ ochii şi iţi spune : — Da, mă rog matale, n-ai fi bun să ne calci pragul ? Poate serveşti o dulceaţă de cireşe amare sau om ciocni o ulcică de vin, că doar n-o fi foc. Că este de unde. Cel ce intră in casa gospo­darului din Medeleni cu ini­ma curată, cu gindul bun n-are să uite niciodată. La o ulcică cu vin oamenii îşi dez­leagă repede băietele sufle­tului, vinul fiind doar un pre­text pentru stat lung, către elevaţie şi adincă cugetare. Toamna e aici anotimpul îm­plinirilor, urările de sănătate, spor, belşug, devin o lege a vieţii. Şi toate astea au un parfum aparte, aici, la Mede­leni. Mustul e dulce ca mie­rea, nucile au coajă subţire ca o foiţă de ţigară, puiul cu smintină e delicios, nopţile au un farmec deosebit, iar florile sunt mai atrăgătoare, fiindcă toate sunt de la Me­deleni. Şi după ce ai plecat din acest loc, amintirile iţi umplu mereu mai inedite şi proaspete sufletul. Şi iară să vrei, ca un făcut, rosteşti me­reu acest cuvint: Medeleni ... Medeleni... Medeleni... ! SPORT II? Dinamo Bucureşti a cucerit „Cupa laşului“ HI Patru recorduri republicane 11) Georgeta Şerban a cîştigat două probe­­Hi Zece trăgători ieşeni şi-au îmbunătăţit recordurile personale Ediţia din acest an a „Cu­pei laşului" la tir s-a bucurat de un frumos succes: o par­ticipare selectă (peste 50 de trăgători fruntaşi din cluburi cu tradiţie în acest sport) şi rezultate foarte bune (s-au stabilit 4 recorduri republi­cane, precum şi numeroase recorduri, personale). Concursul a cuprins 8 pro­be. Trăgătorii, beneficiind de un timp splendid şi de in­stalaţiile moderne­ ale­ poligo­nului „Medicina“, au avut, în general, o comportare fru­moasă, contribuind la reuşita acestei competiţii. Viorel Sa­vin, Petre Şandor, Marin Ma­rin şi Mariana Borcea au rea­lizat noi recorduri republi­cane. Iată-i pe cîştigăto­­rii probelor: juniori, armă standard, 60 focuri : Vio­rel Savin (Dinamo Buc.) 593 pct. — record republican, 3X20 focuri: Marin Marin . (Metalul. Buc..) 558 pct.­­—­ re-­­cord republican; armă sport, 3X20 focuri: Gh. Pastea (Di­namo Buc.) 517 pct.­­ Maria­na Borcea (Dinamo Buc.) 541 pct. — record republican ; se­niori, armă standard, 60 focuri: Bela Czeghezi (C.S.M. Cluj) 580 pct. ; Georgeta Şerban (Medicina Iaşi) 586 pct. — re­cord personal; 3X20 focuri: Petre Şandor (Steaua) 579 pct. — record republican; Georgeta Şerban 563 pct. — record personal. Ediţia a fost cîştigată de echipa Dinamo Bucureşti. Ea a fost urmată în clasament de­ echipele Metalul, Steaua, Activistul Braşov, Medicina I Iaşi, C.S.M. Cluj, Medicina II Iaşi. Organizarea a fost exce­lentă. C-TIN ADUMITRESEI—coresp. Baschet, divizia B Universitatea Iaşi cu o victorie Duminică, formaţia masculi­nă de baschet Universitatea Iaşi a debutat in divizia B. Acest prim joc, susţinut la Iaşi în compania echipei I.C.F. II Bucureşti, a reliefat posi­bilităţile de creştere valorică ale baschetbaliştilor ieşeni. Ei nu pornit furtunos, au con­dus detaşat, dar, apoi, lipsa experienţei multora dintre ei şi, se pare, şi a unei condiţii fizice suficiente, i-a dus la un pas de înfrîngere. Scor final: 59 — 58 (33 — 28) în favoa­rea Universităţii. Principalii realizatori: Todiraşcu (15), Pavelescu (16), Bologa (13) —• Universitatea: Lungulescu (18), Barta (13), Pîrsu (13) — I.C.F. N­. Arbitrajul asigurat de P. Marin (Buc.) şi M. Vodă (Ga­laţi) —­ slab. La sfîrşitul partidei, am so­licitat citeva cuvinte antreno­rului formaţiei ieşene, prof. Gh. Luca: „In afară de To­diraşcu, toţi baschetbaliştii ie­şeni sunt debutanţi. Colecti­vul, tînăr (media 22 ani), este omogen. Avem ca obiectiv menţinerea în serie. Lotul: Dan Pavelescu, Vasile Todi­raşcu, Emil Bordeianu, Ma­rius Bologa, Gheorghe Oltea­­nu, Virgil Petrescu, Nicolae Canamela, Gheorghe Stredie, Ioan Anuşcă, Gheorghe Stoi­ca, Alexandru Charcovski, Ni­colae Brandiş, Mihai Prescor­­niţă, Ionel Dascălu, Gheorghe Felea“. SERGIU BANU — coresp. Handbal Politehnica Bucureşti — Agronomia Iaşi 21-9 (11-2) (Prin telefon, de la cores­pondentul nostru permanent). Handbaliştii ieșeni au jucat foarte frumos, în primele cinci minute, perioadă in care au condus cu 2 - 0. In continu­are însă, ei au „dispărut“ de pe teren, fiind întrecuţi la un scor categoric. De menţionat că Agronomia a ratat nu mai puţin de 6 lovituri de la 7 m.­ C. VALEANU a debutat Em TOAMNA ORIZONTAL'!' 1. Poezie în­chinată de George Topîrceanu toamnei — Septembrie, oc­tombrie şi noiembrie; 2. Au­torul poeziilor „Sfîrşit de toamnă“ şi „Toamna ţesătoa­re“ — Din toamnă în toam­nă ; 3. Interpretul melodiei de muzică uşoară „Am strîns toamnă după toamnă" de A. Giroveanu — Belşug; 4. A­cel — Interjecţie — Stă pe foc; 5. Drumuri — Urmează toamnei; 6. Autorul poeziei „Toamna" — Sora cea căldu­roasă a toamnei — Fortăreaţă în apropiere de Batna ; 7. In nori! — Ceas — Numele popular al lui noiembrie; 8. A pune în circulaţie — La toamnă ! — 1 septembrie ! ; 9. Lună de toamnă — Argint; 10. Poveste — A­­pare toamna; 11. A adormi — Lu­crare de toamnă ; 12. Cu barbă (in­terj.) — A fost bătut de vintul și ploile toamnei pe malul Tomisului — Pictor român; 13. Unealtă casni­că •— A scris poe­ziile „Noapte de toamnă“, „Fante­zie , de toamnă", „Octombrie", „No­iembrie" etc. VERTICAL: 1. Numele popular al lunii septembrie —Cu multe toam­ne ; 2. Drum De toamnă , poeziei „Cîntecul nei"...—... şi al în 3. parc — Autorul toam­­versurilor „Se-ntoarce toamna rar, cu aiureli / De vînt pe la fereşti,/ Tu, suflet plin de griji şi de-ndoieli, / Te-nfiorezi de tris­­tele-i poveşti..." („Toamna“); 4. O scrisoare mică — Toam­na ; 5. A separa — Lac în Irlanda — Mică planetă; 6. Nume feminin slav — Auxi­liar al viitorului — Marin Flo­­rea — Ape!; 7. A pune la­cătul — Nărăvaşi; 8. Fotba­list brazilian — Toamna se dezgoleşte de frunze (pt.) — Sau; 9. Program de lucru — Interjecţie; 10. Mal — Ploua­te — Istm în Canada; 11 Alertă—Cadru pentru „Toam­na de aur" de Levitan; 12. Naşă — Betelie (reg.) — Di­nastie chineză; 13. Diminu­tiv feminin —■ Autoarea poe­ziei „Noiembrie“ — Negaţie. S. COLOŞENCO DE PESTE HOTARE ISTANBUL 31 (Agerpres) Au luat sfîrşit întrecerile din cadrul grupelor prelimi­nare ale campionatului mascu­lin de volei. Pentru turneul fi­nal de opt echipe, care va de­semna pe noua campioană e­uropeană, s-au calificat urmă­toarele formaţii : Cehoslovacia R. D. Germană, Iugoslavia, I­talia, Polonia, România, Unga­ria şi U.R.S.S. Primele jocuri ale acestui turneu se vor des­făşura joi la Istanbul. In ultimul meci din grupa preliminară de la Istanbul, se­lecţionata României a jucat cu echipa Poloniei. Victoria a re­venit sportivilor polonezi cu 3—1 (15—8, 14—16, 17—15, 15 —11). Alte rezultate : U.R.S.S. Austria 3—0 ; Izrael — Turcia 3—0 ; Belgia — Grecia 3—0 ; Cehoslovacia — Italia 3—1 ; R. D. Germană — Suedia 3—0 ; Ungaria — Franţa 3—1. Astăzi încep la Izmir între­cerile turneului final feminin. Titlul de campioană a Europei şi-l vor disputa următoarele formaţii: Bulgaria, Cehoslova­cia, R. D. Germană, Izrael, O­­landa, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. Celelalte echipe femi­nine, printre care şi selecţio­nata României, vor juca în­tr-un turneu ce se va desfă­şura la Ankara. MOSCOVA 31 (Agerpres). In cadrul turneului pe care il întreprinde in U.R.S.S., e­­chipa de fotbal Dinamo Bacău a întîlnit la Chișinău formația locală Moldova. Meciul s-a în­cheiat la egalitate : 0-0. „Cu lacrimi în ochi...“ (urmare din pag. 1) trage atenţia că soţii sunt da­tori să-şi acorde de-a lungul întregii vieţi sprijin material şi moral ? E greu de imaginat a­­cest lucru. Cine-i dă dreptul lui Toader Ciobanu să se poarte cu atita neomenie faţă de un alt om ? El îşi închi­puie că certificatul de căsăto­rie.C­u autoritatea certificatu­lui de căsătorie îşi mal­tratează soţia şi Aurel Petroiu, str. 23 August nr. 32, instalator la In­stitutul politehnic. După 18 ani de căsătorie, timp în care a devenit tată a doi copii, un băiat acum de 17 ani şi o fată de 11 ani, Aurel Petroiu a ajuns la concluzia tardivă că nu-şi iubeşte nevasta. Ne­­mulţumindu-se să-şi distrugă căminul familial, capul famili­ei a trecut la represalii. De ce îşi bate soţia, de ce o a­­meninţă cu moartea ? Ca s-o intimideze, s-o facă să nu-i ceară pensie alimentară pen­tru cei doi copii, destul de mari ca să-şi judece tatăl. O bate ca să-i şteargă orice urmă de sentiment, de respect din suflet. Ura lui nu s-a o­­prit aici, ci s-a vărsat iraţio­nală şi asupra aragazului, te­levizorului şi a altor lucruri din casă. Aşa incit numai dimen­siunea acestui dezastru fami­lial te împiedică să rîzi cînd citeşti în declaraţia lui Aurel Petroiu ca „datorită amenin­ţărilor soţiei am fost nevoit să plec de-acasă“. (Şi lupul tot pe oaia mîncată dă vina). La dosarul său, Aurel Petroiu are anexată o fotografie ca­re infirmă toate spusele sale : el, zîmbitor şi tandru, şi ea (să nu cumva să vă închipuiţi că e vorba de soţie, ci de altcine­va) zîmbitoare şi tandră, stau pe iarbă, la gara Nicolina, cu o sticlă de vermut lingă ei, din care probabil beau lao­laltă, şi cu două valize. Poza pare să spună: „călătorului îi şade bine cu drumul“. Numai că Aurel Petroiu nu e un sim­plu călător, ci un fugar, unul care şi-a abandonat familia, ca şi ceilalţi dinainte şi care-şi închipuie că fericirea se poa­te clădi pe suferinţa altora. Revenim la întrebarea pe care ne-am pus-o : un certifi­cat de căsătorie investeşte pe cineva cu dreptul de a-şi te­roriza şi maltrata membrii fa­miliei ? Legea se opreşte în pragul casei în care Vasile Lă­­zărescu, Toader Ciobanu sau Aurel Petroiu, se poartă neo­­meneşte, îşi bat soţiile, pro­voacă scandaluri nesfîrşite ?­­ Nu, categoric nu. Renun­ţăm să amintim numeroasele paragrafe, puncte şi subpuncte din legile ţării care sprijină întărirea familiei, liniştea ei. Un certificat de căsătorie nu constituie un paravan, la adă­postul căruia neomenia şi bru­talitatea să se dezvăluie în toată josnicia. Vasile Lăzărescu, Aurel Petroiu, Toader Cioba­nu, sunt în anchetă. Sperăm că neomenia își va primi răspla­ta cuvenită. Oraşul Galaţi şi hotelul „Libertatea" văzute de pe Dunăre. Foto: A­gerpr

Next