Flacăra Iaşului, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6573-6598)
1967-11-01 / nr. 6573
N FLACĂRA SASULUI PAGINA 2 * VIATA CULTURALA Oaspete francez la Iaşi Oaspete al oraşului Iaşi, profesorul Ernest Kahane, de la catedra de biochimie a Universităţii din Montpellier (Franţa), va susţine astăzi, în sala de festivităţi a Casei universitarilor, în faţa cadrelor didactice din centrul nostru universitar şi a specialiştilor în materie, două conferinţe. Prime, intitulată „Raţionalismul francez", va fi expusă la ora 10, cea de a doua — „Originea vieţii” — la ora 18. filarmonica ieşeană. In turneu la Bucureşti In cursul acestei săptămîni, Filarmonica ieşeană întreprinde un turneu în Capitală, prezentînd, cu acest prilej, trei concerte. Primul concert, dirijat de George Vintilă, va avea loc astăzi în sala Ateneului, şi va cuprinde în program „Requiem-pr" de G. Verdi. Cel de al doilea concert, susţinut de orchestra simfonică, dirijată de George Vintilă, va avea loc joi, 2 noiembrie, tot în sala Ateneului. La acest concert îşi va da concursul şi violonistul Ion Voicu. Ultima manifestare a Filarmonicii ieşene in Capitală va consta dintr-un concert prezentat (în Sala mică a Palatului) de către corul „Gavriil Musicescu”. Concertul, dirijat de Ion Pavalache, va avea loc vineri, 3 noiembrie. ------ UN FILM ROMÂNESC AMPRENTA Invingînd de fiecare dată prejudecata unora că genul poliţist e un gen minor, filmele din această categorie atrag un public numeros, avîndu-şi succesul de casă asigurat chiar şi atunci cînd stigmatul modestiei planează inexorabil deasupra lor. Studiourile „Bucureşti“ sau mai exact regizorul Vladimir Popescu - Doreanu se prezintă din nou in faţa publicului cu un film poliţist, după relativ puţină vreme de la „Runda 6“. Cum e şi firesc, se observă în „Amprenta“ o mai sigură stăpînire a tehnicii genului, o înţelegere ceva mai marcată a relaţiei dintre cele trei grupe de personaje angajate în conflict, o mai riguroasă compoziţie a unor scene specifice, ca urmăririle, suprapunerile de elemente misterioase etc. Adică se observă — mai ales din a doua parte a filmului care se prezintă mai unitară, mai bine sudată, mai palpitantă - că cineaştii noştri au mai învăţat cite ceva între timp. Se observă însă în acelaşi timp, şi chiar cu foarte mare uşurinţă, că n-au învăţat de-ajuns. Nici în privinţa elaborării unui scenariu (Dimos Rendis plus regizorul) nici în privinţa tehnicii cinematografice cerute de gen. Spectatorului îi place, în filmul poliţist, jocul subtil al inteligenţei ; participă la el nu numai ca să se distreze, ci şi pentru a-şi verifica propria-i subtilitate şi putere de invenţie. Şi simte o mare bucurie cînd el singur descoperă ceea ce regizorul vrea să-i ascundă pînă la un punct. „Descoperirile“ însă se fac foarte greu, iar în filmele bune aproape că nu se fac decît în momentul cînd vrea regizorul. Spectatorul îl caută, pe asasin sau pe spion sau pe infractor, îl bănuiește, uneori e aproape sigur că l-a descoperit, îndată însă îşi dă seama că s-a înşelat şi-şi mută bănuielile deasupra capului altui personaj. Jocul acesta este, într-un fel, distractiv, dar mai ales pasionant ; inteligenţei îi place să se verifice pe ea însăşi, tot aşa cum se verifică în rezolvarea unei dificile ecuaţii algebrice. Filmul lui Vladimir Popescu— Doreanu însă nu oferă asemenea posibilităţi. Ne sunt arătaţi de la început infractorii, intermediarii lor, asasinul, borfaşii-aventurieri, precum şi grupul de lucrători ai miliţiei care îi urmăresc. Ce mai rămîne să descoperim ? Absolut nimic. Faptul că asistăm la urmărire — o urmărire clară ca bună-ziua care ştim dinainte cum se va sfîrşi nu e de natură să antreneze spectatorul la o participare cit de cît pasionantă. Iar a asista cu pasivitate la rezolvarea conflictului unui film poliţist este pe undeva egal cu ratarea acestui film. Tema aleasă de cineaştii noştri a fost bătută şi răzbătută : furtul tablourilor de valoare şi încercarea de a le transporta peste graniţă. Chiar studiourile „Bucureşti“ au mai folosit-o nu de mult. Asta însă s-ar trece uşor cu vederea dacă filmul ar avea alte calităţi mai evidente. Dar scenariştii şi regizorii noştri de filme poliţiste continuă să-i considere pe infractori nişte găgăuţi care lasă urme peste tot, care se dau de gol la orice mişcare (aici chiar infractorul urmărit cu toate mijloacele tehnicii moderne opreşte pe şosea maşina urmăritorului şi se roagă să-l ia cu el. Şi culmea că nu este arestat, ci lăsat să plece ca să fie prins, după aceea, mai spectaculos. De aici vine şi lipsa de conflicte acide şi tratarea infantilă a relaţiei dintre personaje. Un singur lucru meritoriu a făcut în acest film V. Popescu- Doreanu : cuplul de borfaşi porniţi pe aventuri de anvergură internaţională. Pe undeva însă acest cuplu este exterior conflictului principal, dar excelent realizat de Paul Sava şi Mişu Fotino. Dintre ceilalţi interpreţi remarcăm prezenţa Margăi Barbu, agreabilă şi expresivă, a lui Constantin Brezeanu, marcînd o siguranţă rece, a lui Emanoil Petruţ, Val. Săndulescu şi Ion Niciu. Insuficient identificaţi cu rolul - Emrich Schăffer, Ion Dichiseanu şi Mihai Berechet. Debutul artistic al operatorului Willi Goldgräber - fost documentarist - este promiţător. Autenticitatea peisajului citadin, ritmul alert al mişcării aparatului, capacitatea de a surprinde amănuntul cotidian semnificativ şi a-l desprinde de balastul faptelor diverse - sînt calităţi care, la undebut, se cuvin a fi remarcate. „Amprenta“ rămîne un film modest, revelaţia atît de aşteptată şi în genul poliţist - ca şi în celelalte genuri - întîrzie încă. ŞT. O. MUGUR AGENDA r* . ^ ________H Consfătuire medicală 's PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului”). La Sanatoriul de reumatologie din comuna Mirceşti a avut loc o consfătuire medicală organizată de către Filiala Iaşi a U.S.S.M. şi Sfatul popular al regiunii Iaşi pe tema „Probleme actuale in tratamentul curativo-profilactic al reumatismului poliarticular la copii şi problemele orientării adolescentului reumatocardiac“. Au fost prezentate 21 de referate şi comunicări de specialitate de mare interes in rindul auditoriului. Referatele şi comunicările au fost susţinute pe bază de grafice, uimind discuţii in care şi-au adus contribuţia mediei specialişti din unele clinici, spitale şi circumscripţii sanitare din Moldova şi din oraşele Cluj, Timişoara, Craiova, Braşov şi Tg. Mureş. Expoziţie de artă plastică "Astăzi, la ora 18, in sala „Victoria“ se va deschide, sub auspiciile Comitetului regional pentru cultură şi artă şi Filialei Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici, expoziţia pictorului ieşean Adrian Podoleanu. Vor fi expuse 50 de lucrări in ulei reprezentind: peisaje, portrete, naturi statice, compoziţii inspirate din realitatea contemporană. Invitaţie * Agenţia Iaşi a O.N.T. adresează o invitaţie tuturor acelora care participă la diversele excursii peste hotare organizate de ea. Constituirea va avea loc astăzi, la ora 18, la sediul Agenţiei din Piaţa Unirii. Organizatorii şi-au pregătit caietele de notiţe spre a însemna toate sugestiile turiştilor. Cu trenul pînă... în casă ! După cite ştim cu toţii, trenurile opresc in gări şi, uneori, la semnale. Unii călători, insă, au pretenţia ca trenul să oprească în dreptul casei lor! Şi pentru că nu opresc unde vor ei, au găsit un procedeu: cînd ajung in dreptul casei, trag semnalul de alarmă. Asemenea cazuri se intimplă uneori pe distanţa durea — Birnova. Un călător care mergea pe distanţa Sirca — Tg. frumos a avut o altă idee de a opri trenul în apropierea casei lui: a izolat robinetul conductei generale de la un vagon din capul trenului. Cetăţeanul se numeşte Ion Zanocea, locuieşte in Tg. Frumos şi (culmea!) era ceferist ! Pentru fapta sa el a fost înlăturat din serviciu. Pe drojdie... La magazinul alimentar din Valea Lupului, gestionarul Gheorghe Timofte vindea drojdie. Vindea la un gemuleţ, ca să fie ordine... Şi, la o asemenea „ordine“, pachetul de drojdie costa 3 lei şi nu 2,70. Vorba aia : dacă-i „Valea Lupului", să fie şi-un lup! Dar cu drojdia s-a pus. .. pe drojdie, tot după un gemuleţ, cu gratii de astă dată... Iarna se amînă ? Intr-adevăr, in prezent se studiază cererea conducerii I.R.C. Iași, care solicită aminarea sosirii iernii. Motivul e foarte simplu : nu au fost efectuate toate lucrările de reparaţii la imobile, deşi unele lucrări ar fi trebuit terminate de mult. Imobilul din strada Cişmeaua Păcurari nr. 2, in care locuiesc 7 familii, se află in stare avansată de degradare, in beci fiind improvizat un veritabil bazin de înot. Dacă nu se vor termina destul de repede, se va putea amenaja in curînd, tot în beci, un patinoar!* Promitem și noi conducerii I.R.C.-ului că iarna se amină pînă la terminarea reparaţiilor, şi ne vom ţine de cuvint la fei ca şi cei de la I.R.C. Dacă totuşi vor termina lucrările mai înainte, rugăm să ne anunţe ca să putem da drumul iernii... Afişajul... Dimineaţă de toamnă, cu o burniţă uşoară. Şi cu obişnuita îngrămădeală în staţiile de autobuze şi tramvaie. Ţinti călători, a căror răbdare nu mai e de. , faţşi, renunţă la serviciile întreprinderii de transporturi ieşene pornind voiniceşte, „per pedis”. Printre ei şi un oaspete al laşului, căruia, din întîmplare, îi devin tovarăş de drum şi ghid ocazional. Este inginer constructor pe un mare şantier din Banat. Ii place laşul. I-a devenit familiar, deşi îl vizitează pentru prima oară. îmi vorbeşte cu lux de amănunte despre puternica rezonanţă istorică a oraşului nostru, de aspectul său actual care-i oferă un caracter Inedit, o personalitate distinctă în peisajul socialist al ţării. — Mă impresionează efervescenţa culturală a Iaşului — îmi spune el. Este o notă bună pentru cei care se ocupă de asigurarea hranei spirituale a oamenilor. Imi displace profund Insă sistemul de Informare folosit pentru popularizarea acţiunilor cultural-artistice. Observaţi, bunăoară, afişajul, ca una dintre modalităţile obişnuite de informare a cetăţenilor. Cu mici excepţii, este anacronic, depăşit, dezordonat, neatractiv... Ii dau perfectă dreptate. In plin centru al oraşului, pe strada Ştefan cel Mare, colt cu str. Max Wexler, instantanee toneta destinată afişajului anunţă spectacolele Ansamblului de estradă estonian, care a avut loc în zilele de 22 şi 23 octombrie, sau manifestările sportive din 29 octombrie, deşi astăzi suntem in 1 noiembrie. Un afiş expus in una dintre vitrinele de pe aceeaşi stradă (între unitatea de croitorie nr. 8 a cooperativei „Tehnica confecţiei" şi magazinul „Favorit") Teatrul National aduce la cunoştinţa cetăţenilor că abonamentele pentru stagiunea 1967/ — 1968 se fac pînă la... 15 septembrie. Intr-o altă vitrină alăturată, Opera de stat anunţă spectacolele cu opereta „Silvia" şi baletul Giselle fără să specifice locul unde se prezintă şi nici ora începerii reprezentaţiilor, amănunte care nu se cade să fie neglijate. In sfîrşit o altă vitrină este goala. Să fie oare inutilă ? Iată doar citeva aspecte obişnuite de pe o singură stradă. Dar Iaşul are zeci de puncte de afişat, unde situaţia este cel puţin asemănătoare. Mai mult, in ultimul timp, zidurile clădirilor din centrul oraşului — şi nu numai din centru—, stîlpii de susţinere a cablurilor electrice sînt peticite cu tot felul de bileţele — schimburi de locuinţă, vînzări ocazionale, anunţuri mortuare etc., etc. Amănuntele acestea fac notă discordantă cu strădaniile depuse pentru înfrumuseţarea oraşului, şochează bunul simţ al oaspeţilor, şi nu numai al lor. Să nu existe posibilitatea asigurării unui afişaj corespunzător, civilizat, în oraşul Iaşi ? De ce nu-s chemaţi în ordine cei care răspund de aceste treburi? Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Iași are cuvîntul... C. CRISTIAN Astăzi, la 19, în sala festivităţia sei Armatei Iaşi, va avea conferinţa: Semicentenarul 5Q/ Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Conferinţă ora de Cadin loc „Oraşul lui Lenin — leagăn al revoluţiei proletare", organizată de Casa prieteniei româno-sovietice, în cadrul manifestărilor închinate Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Va lua cuvîntul conf. univ. dr. Aurel Loghin. In continuare, va rula un film artistic sovietic. 1 iu 11 - 1967 In holul cinematografului „Victoria“ din Iaşi, a fost amenajată expoziţia: „Filmul sovietic la a 50-a aniversare a expoziţie Marelui Octombrie", organizată de întreprinderea cinematografică regională. Sunt expuse fotografii reprezentînd secvenţe din filmele unor mari regizori sovietici: Eisenstein, Pudovkin, Romm etc. Vitrine cu cărţi In întîmplarea sărbătoririi semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Centrul de librării şi difuzare a cărţii, a organizat amenajarea unor vitrine festive la Librăria centrală din Iaşi şi la principalele librării din regiune. Aceste vitrine cuprind lucrări în limba rusă, traduceri în limba română ale operelor unor scriitori ruși și sovietici etc. La Medeleni — 1967 (urmare din pag. 1) in interpretarea elevilor Aneta Pintilie şi Olguţa Chelaru, privighetorile din Medeleni. Medeleni. E un făcut ca orice obicei de aici să-ţi incinte sufletul şi privirea. Căci in orice găseşti un fapt inedit. In casele oamenilor covoarele şi ţesăturile au un specific aparte. Teracota ce se lucrează aici are o frumuseţe rară, fiindcă, aşa cum iţi spun localnicii, motivele au fost luate „din gindul nostru". Duminica Ia horă oamenii aceştia blinzi şi cu sutlerul ca plinea caldă joacă cu patimă strbca şi invirtila, insoţindu-le de strigături aprige : „Unde joacă medelenii I Dedesubt pămintul geme. Sau: Dragostea mi-o spui oricui I Că n-am teama nimănui /. Fetele de pe la noi I Toate-s ca nişte bujori / Să le placă la ficiori". întrebaţi de unde au fost adunate aceste comori, de la cine le-au auzit şi fata sau flăcăul iţi vor răspunde cu modestie: „Iaca aşa, pe unele Ie ştim din gindul nostru, pe altele ni le-au spus părinţii şi bunicii noştri“. Şi parcă-l auzi de undeva şoptind pe moş Gheorghe: „Tare mai sunt frumoase, dragii moşului, să le spuneţi mereu ca să nu se piardă“. Deşi cinteceie şi strigăturile acestea sunt vechi ca şi acest pământ, reluarea lor are ceva inedit, care reîntregeşte sentimentul, fiind, o nobilă consecinţă a procesului de renaştere spirituală a moldoveanului din Medeleni. Cîntecul, jocul şi-au mărit raza de acţiune stabilind anumite etaloane de sensibilitate, de frumuseţe şi nobleţe. Dacă te-ai opri la intimplare la orice poartă şi ai schimba citeva vorbe cu gazda, ai să-l vezi pe gospodar că-şi ridică pălăria, o priveşte ca pe un lucru rar, o netezeşte cu nişte mişcări aparte, apoi ridică semnificativ ochii şi iţi spune : — Da, mă rog matale, n-ai fi bun să ne calci pragul ? Poate serveşti o dulceaţă de cireşe amare sau om ciocni o ulcică de vin, că doar n-o fi foc. Că este de unde. Cel ce intră in casa gospodarului din Medeleni cu inima curată, cu gindul bun n-are să uite niciodată. La o ulcică cu vin oamenii îşi dezleagă repede băietele sufletului, vinul fiind doar un pretext pentru stat lung, către elevaţie şi adincă cugetare. Toamna e aici anotimpul împlinirilor, urările de sănătate, spor, belşug, devin o lege a vieţii. Şi toate astea au un parfum aparte, aici, la Medeleni. Mustul e dulce ca mierea, nucile au coajă subţire ca o foiţă de ţigară, puiul cu smintină e delicios, nopţile au un farmec deosebit, iar florile sunt mai atrăgătoare, fiindcă toate sunt de la Medeleni. Şi după ce ai plecat din acest loc, amintirile iţi umplu mereu mai inedite şi proaspete sufletul. Şi iară să vrei, ca un făcut, rosteşti mereu acest cuvint: Medeleni ... Medeleni... Medeleni... ! SPORT II? Dinamo Bucureşti a cucerit „Cupa laşului“ HI Patru recorduri republicane 11) Georgeta Şerban a cîştigat două probeHi Zece trăgători ieşeni şi-au îmbunătăţit recordurile personale Ediţia din acest an a „Cupei laşului" la tir s-a bucurat de un frumos succes: o participare selectă (peste 50 de trăgători fruntaşi din cluburi cu tradiţie în acest sport) şi rezultate foarte bune (s-au stabilit 4 recorduri republicane, precum şi numeroase recorduri, personale). Concursul a cuprins 8 probe. Trăgătorii, beneficiind de un timp splendid şi de instalaţiile moderne ale poligonului „Medicina“, au avut, în general, o comportare frumoasă, contribuind la reuşita acestei competiţii. Viorel Savin, Petre Şandor, Marin Marin şi Mariana Borcea au realizat noi recorduri republicane. Iată-i pe cîştigătorii probelor: juniori, armă standard, 60 focuri : Viorel Savin (Dinamo Buc.) 593 pct. — record republican, 3X20 focuri: Marin Marin . (Metalul. Buc..) 558 pct.— re-cord republican; armă sport, 3X20 focuri: Gh. Pastea (Dinamo Buc.) 517 pct. Mariana Borcea (Dinamo Buc.) 541 pct. — record republican ; seniori, armă standard, 60 focuri: Bela Czeghezi (C.S.M. Cluj) 580 pct. ; Georgeta Şerban (Medicina Iaşi) 586 pct. — record personal; 3X20 focuri: Petre Şandor (Steaua) 579 pct. — record republican; Georgeta Şerban 563 pct. — record personal. Ediţia a fost cîştigată de echipa Dinamo Bucureşti. Ea a fost urmată în clasament de echipele Metalul, Steaua, Activistul Braşov, Medicina I Iaşi, C.S.M. Cluj, Medicina II Iaşi. Organizarea a fost excelentă. C-TIN ADUMITRESEI—coresp. Baschet, divizia B Universitatea Iaşi cu o victorie Duminică, formaţia masculină de baschet Universitatea Iaşi a debutat in divizia B. Acest prim joc, susţinut la Iaşi în compania echipei I.C.F. II Bucureşti, a reliefat posibilităţile de creştere valorică ale baschetbaliştilor ieşeni. Ei nu pornit furtunos, au condus detaşat, dar, apoi, lipsa experienţei multora dintre ei şi, se pare, şi a unei condiţii fizice suficiente, i-a dus la un pas de înfrîngere. Scor final: 59 — 58 (33 — 28) în favoarea Universităţii. Principalii realizatori: Todiraşcu (15), Pavelescu (16), Bologa (13) —• Universitatea: Lungulescu (18), Barta (13), Pîrsu (13) — I.C.F. N. Arbitrajul asigurat de P. Marin (Buc.) şi M. Vodă (Galaţi) — slab. La sfîrşitul partidei, am solicitat citeva cuvinte antrenorului formaţiei ieşene, prof. Gh. Luca: „In afară de Todiraşcu, toţi baschetbaliştii ieşeni sunt debutanţi. Colectivul, tînăr (media 22 ani), este omogen. Avem ca obiectiv menţinerea în serie. Lotul: Dan Pavelescu, Vasile Todiraşcu, Emil Bordeianu, Marius Bologa, Gheorghe Olteanu, Virgil Petrescu, Nicolae Canamela, Gheorghe Stredie, Ioan Anuşcă, Gheorghe Stoica, Alexandru Charcovski, Nicolae Brandiş, Mihai Prescorniţă, Ionel Dascălu, Gheorghe Felea“. SERGIU BANU — coresp. Handbal Politehnica Bucureşti — Agronomia Iaşi 21-9 (11-2) (Prin telefon, de la corespondentul nostru permanent). Handbaliştii ieșeni au jucat foarte frumos, în primele cinci minute, perioadă in care au condus cu 2 - 0. In continuare însă, ei au „dispărut“ de pe teren, fiind întrecuţi la un scor categoric. De menţionat că Agronomia a ratat nu mai puţin de 6 lovituri de la 7 m. C. VALEANU a debutat Em TOAMNA ORIZONTAL'!' 1. Poezie închinată de George Topîrceanu toamnei — Septembrie, octombrie şi noiembrie; 2. Autorul poeziilor „Sfîrşit de toamnă“ şi „Toamna ţesătoare“ — Din toamnă în toamnă ; 3. Interpretul melodiei de muzică uşoară „Am strîns toamnă după toamnă" de A. Giroveanu — Belşug; 4. Acel — Interjecţie — Stă pe foc; 5. Drumuri — Urmează toamnei; 6. Autorul poeziei „Toamna" — Sora cea călduroasă a toamnei — Fortăreaţă în apropiere de Batna ; 7. In nori! — Ceas — Numele popular al lui noiembrie; 8. A pune în circulaţie — La toamnă ! — 1 septembrie ! ; 9. Lună de toamnă — Argint; 10. Poveste — Apare toamna; 11. A adormi — Lucrare de toamnă ; 12. Cu barbă (interj.) — A fost bătut de vintul și ploile toamnei pe malul Tomisului — Pictor român; 13. Unealtă casnică •— A scris poeziile „Noapte de toamnă“, „Fantezie , de toamnă", „Octombrie", „Noiembrie" etc. VERTICAL: 1. Numele popular al lunii septembrie —Cu multe toamne ; 2. Drum De toamnă , poeziei „Cîntecul nei"...—... şi al în 3. parc — Autorul toamversurilor „Se-ntoarce toamna rar, cu aiureli / De vînt pe la fereşti,/ Tu, suflet plin de griji şi de-ndoieli, / Te-nfiorezi de tristele-i poveşti..." („Toamna“); 4. O scrisoare mică — Toamna ; 5. A separa — Lac în Irlanda — Mică planetă; 6. Nume feminin slav — Auxiliar al viitorului — Marin Florea — Ape!; 7. A pune lacătul — Nărăvaşi; 8. Fotbalist brazilian — Toamna se dezgoleşte de frunze (pt.) — Sau; 9. Program de lucru — Interjecţie; 10. Mal — Plouate — Istm în Canada; 11 Alertă—Cadru pentru „Toamna de aur" de Levitan; 12. Naşă — Betelie (reg.) — Dinastie chineză; 13. Diminutiv feminin —■ Autoarea poeziei „Noiembrie“ — Negaţie. S. COLOŞENCO DE PESTE HOTARE ISTANBUL 31 (Agerpres) Au luat sfîrşit întrecerile din cadrul grupelor preliminare ale campionatului masculin de volei. Pentru turneul final de opt echipe, care va desemna pe noua campioană europeană, s-au calificat următoarele formaţii : Cehoslovacia R. D. Germană, Iugoslavia, Italia, Polonia, România, Ungaria şi U.R.S.S. Primele jocuri ale acestui turneu se vor desfăşura joi la Istanbul. In ultimul meci din grupa preliminară de la Istanbul, selecţionata României a jucat cu echipa Poloniei. Victoria a revenit sportivilor polonezi cu 3—1 (15—8, 14—16, 17—15, 15 —11). Alte rezultate : U.R.S.S. Austria 3—0 ; Izrael — Turcia 3—0 ; Belgia — Grecia 3—0 ; Cehoslovacia — Italia 3—1 ; R. D. Germană — Suedia 3—0 ; Ungaria — Franţa 3—1. Astăzi încep la Izmir întrecerile turneului final feminin. Titlul de campioană a Europei şi-l vor disputa următoarele formaţii: Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Izrael, Olanda, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. Celelalte echipe feminine, printre care şi selecţionata României, vor juca într-un turneu ce se va desfăşura la Ankara. MOSCOVA 31 (Agerpres). In cadrul turneului pe care il întreprinde in U.R.S.S., echipa de fotbal Dinamo Bacău a întîlnit la Chișinău formația locală Moldova. Meciul s-a încheiat la egalitate : 0-0. „Cu lacrimi în ochi...“ (urmare din pag. 1) trage atenţia că soţii sunt datori să-şi acorde de-a lungul întregii vieţi sprijin material şi moral ? E greu de imaginat acest lucru. Cine-i dă dreptul lui Toader Ciobanu să se poarte cu atita neomenie faţă de un alt om ? El îşi închipuie că certificatul de căsătorie.Cu autoritatea certificatului de căsătorie îşi maltratează soţia şi Aurel Petroiu, str. 23 August nr. 32, instalator la Institutul politehnic. După 18 ani de căsătorie, timp în care a devenit tată a doi copii, un băiat acum de 17 ani şi o fată de 11 ani, Aurel Petroiu a ajuns la concluzia tardivă că nu-şi iubeşte nevasta. Nemulţumindu-se să-şi distrugă căminul familial, capul familiei a trecut la represalii. De ce îşi bate soţia, de ce o ameninţă cu moartea ? Ca s-o intimideze, s-o facă să nu-i ceară pensie alimentară pentru cei doi copii, destul de mari ca să-şi judece tatăl. O bate ca să-i şteargă orice urmă de sentiment, de respect din suflet. Ura lui nu s-a oprit aici, ci s-a vărsat iraţională şi asupra aragazului, televizorului şi a altor lucruri din casă. Aşa incit numai dimensiunea acestui dezastru familial te împiedică să rîzi cînd citeşti în declaraţia lui Aurel Petroiu ca „datorită ameninţărilor soţiei am fost nevoit să plec de-acasă“. (Şi lupul tot pe oaia mîncată dă vina). La dosarul său, Aurel Petroiu are anexată o fotografie care infirmă toate spusele sale : el, zîmbitor şi tandru, şi ea (să nu cumva să vă închipuiţi că e vorba de soţie, ci de altcineva) zîmbitoare şi tandră, stau pe iarbă, la gara Nicolina, cu o sticlă de vermut lingă ei, din care probabil beau laolaltă, şi cu două valize. Poza pare să spună: „călătorului îi şade bine cu drumul“. Numai că Aurel Petroiu nu e un simplu călător, ci un fugar, unul care şi-a abandonat familia, ca şi ceilalţi dinainte şi care-şi închipuie că fericirea se poate clădi pe suferinţa altora. Revenim la întrebarea pe care ne-am pus-o : un certificat de căsătorie investeşte pe cineva cu dreptul de a-şi teroriza şi maltrata membrii familiei ? Legea se opreşte în pragul casei în care Vasile Lăzărescu, Toader Ciobanu sau Aurel Petroiu, se poartă neomeneşte, îşi bat soţiile, provoacă scandaluri nesfîrşite ? Nu, categoric nu. Renunţăm să amintim numeroasele paragrafe, puncte şi subpuncte din legile ţării care sprijină întărirea familiei, liniştea ei. Un certificat de căsătorie nu constituie un paravan, la adăpostul căruia neomenia şi brutalitatea să se dezvăluie în toată josnicia. Vasile Lăzărescu, Aurel Petroiu, Toader Ciobanu, sunt în anchetă. Sperăm că neomenia își va primi răsplata cuvenită. Oraşul Galaţi şi hotelul „Libertatea" văzute de pe Dunăre. Foto: Agerpr