Flacăra Iaşului, martie 1968 (Anul 24, nr. 6676-6702)
1968-03-01 / nr. 6676
FLACĂRA IAȘULUI PAGINĂ 2 * unul dintre marii noştri cărturari este Gh. Asachi, care, timp de mai bine de jumătate de veac, a contribuit, prin amploarea activităţii sale sociale şi semnificaţiile ideologice şi artistice ale operei literare, la întemeierea şi consolidarea culturii şi literaturii noastre moderne. Spiritual, Asachi este legat, în aceeaşi măsură, de secolul al XVIII-lea şi de al XIX-lea. Născut la 1 martie 1788, el a avut parte, prin grija tatălui său, om învăţat şi bun patriot, de o instrucţie aleasă, în cuprinsul căreia se întîlneau şi se întregeau cîştigurile secolului luminilor şi idei ale veacului naţionalităţilor. La Lemberg, la Vierra, în Italia el îşi însuşeşte o vastă cultură. Revine în Moldova cu hotărîrea de a-şi pune cunoştinţele şi tinereţea-i generoasă în slujba propăşirii poporului său, „împrejurări părtinitoare" de natură economică, politică şi socială contribuiseră, la începutul veacului al XIX-lea, la statornicirea culturii române pe baze naţionale şi moderne. Căile pentru „dezvelirea inteligenţei româneşti" şi promovarea „duhului naţional" erau numeroase. Şcoala a fost considerată, mai întîi, potrivit concepţiei iluministe care însufleţeşte epoca, drept un mijloc eficient de afirmare naţională şi de emancipare socială.. Şcoala românească, în care limba română predată de la catedră, putea face dovadă, că, prin mijlocirea ei, putem să ne ridicăm „la cele mai înalte învăţături“. Asachi se află în fruntea iniţiativei. In 1814, el reuşeşte, pe baza unei aprobări obţinute la sfîrşitul anului 1813, să deschidă, la Academia domnească de la Mitropolia din Iaşi, un curs de inginerie şi hotărnicie, frecventat, cu rîvnă, de mulţi tineri, încurajat de acest prim succes, el reorganizează, în 1820, Seminarul de la Socola, înfiinţat în 1803, prin stăruinţa Mitropolitului Veniamin Costache, restructurează pe baze noi, superioare, Şcoala Vasiliană,, înfiinţează un institut pentru educaţia fetelor, o şcoală de arte şi meserii, scrie şi editează manuale, întocmeşte regulamente şcolare, şi-şi încununează activitatea prin înfiinţarea, din 1843, a Academiei Mihăilene., Opera aceasta de organizare şi şcolară, începută de Asachi, va fi dusă, mai departe, în Moldova, de alţi cărturari patriloţi. Convins că „acolo unde este ziar românesc, este şi viată romanească", Asachi porneşte băltălia pentru ivirea, pe pămînt românesc, a unor publicaţii în limba română. In 1329, se ivesc cei „doi campioni ai civilizaţiei şi al naţionalităţii", cum au fost numiţi, „Curierul românesc“ în Ţara Românească şi „Albina românească" în Moldova. Fermenţi intelectuali, primele noastre publicaţii introduc în conştiinţa publică valori ştiinţifice, morale, artistice durabile, instruind şi educînd, aşa cum nevoile organizării manifestărilor spiritualităţii româneşti reclamau, în chip imperios, atunci. Militează pentru răspîndirea ştiinţei, pentru dezvoltarea învăţămîntului, agită statornic ideea unui teatru în limba naţională, fac loc discuţiilor, mereu tot mai numeroase, cu privire la limba literară, şi se arată interesate de progresul literaturii. Cum coloanele „Albinei româneşti" devin, curînd, neincăpătoare, Asachi îi adaugă nenumărate suplimente, dintre care, mai ales, „Alăuta românească“ şi „Arhiva Albinei" au reţinut interesul cititorilor, şi editează alte periodice de sine stătătoare, precum „Icoana lumii", în care un spaţiu larg acordă problemelor industriei şi comerţului. Toate aceste publicaţii au fost puternic ancorate în frământările epocii, agitînd idei şi unindu-i pe cititori prin puternica legătură a ideilor. Iniţiatorul teatrului cult în româneşte este tot Asachi. Cu sprijinul său direct, la 27 decembrie 1816, s-a dat, în casele hatmanului C. Chica cea dinţii reprezentaţie în limba naţională cu piesa Mirtil şi Hloe, tradusă de însuşi organizatorul acţiunii. A fost un eveniment cu ecouri prelungi în epocă. Pentru pregătirea actorilor, va înfiinţa, în 1837, un Conservator filarmonico-dramatic, iar pentru îmbogăţirea repertoriului va scrie chiar el multe lucrări dramatice, unele prelucrări după autori străini, altele inspirate din istoria şi tradiţiile poporului. Demonstraţia că pe „stenă naţională" se poate „rîde şi plînge în româneşte" a fost făcută. Pe această piatră de temelie pusă de Asachi, se va înalta edificiul teatrului românesc. In opera sa confluiază o mulţime diversă, de izvoare, rationalism, petrarchism, neoanacreontism, preromantism. Cu toate acestea, poezia .. sa nu e lipsită de originalitate. Filtrînd modelul străin prin propria-i structură, artistică, Asachi se impune ca un poet cu un profil artistic distinct și cu o rezonanţă lirică specifică, expresia unei alcătuiri sufleteşti complexe. A cultivat poezia ocazională, lirica erotică, patriotică, fabula, satira, a încercat poezia de meditaţie. Dualitatea clasică — romantică a literaturii epocii a înlesnit coexistenţa acestor forme literare aşa de diverse în conţinutul lor. Ca şi la alţi poeţi ancoraţi puternic in contemporaneitate, individualismul este şi la el repede depăşit. Traiectoria poeziei sale este una ascendentă, de la sugestia unor stări afective intime la expresia convingătoare a marilor sentimente colective. Poezii ca La Italia, Către Tibru, Dochia şi Traian, Ştefan cel Mare la Cetatea Neamţului, precum şi cîteva din nuvelele şi dramele sale istorice sînt expresii ale unei atitudini civice înaintate, mărturii ale unei conştiinţe treze, deschisă noului. Fără îndoială, opera literară, a lui Asachi se resimte de toate neajunsurile legate de tinereţea literaturii noastre. Valoarea operei sale, în ansamblul ei, constă însă în vibraţia sinceră în faţa unei realităţi mai complexe, în cutezanţa de a supune un domeniu mai vast al motivelor rigorilor croaţiei, în preocuparea de a prelucra limba, de a lărgi sfera vocabularului poetic, de a imprima versului un ritm not. Pentru toate acestea, Gh. Asachi merită sa se bucure, în epoca noastră, de privilegiul unei prezentări exacte şi totale a vieţii şi operei sale, înnobilate de scopuri patriotice şi umanitariste care sunt şi ale noastre. MARIA PLATON LA 180 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI GHEORGHE ASACHI Expoziţie arhivistică La Arhivele Statului din Iaşi s-a organizat o expoziţie cu prilejul împlinirii a 180 de ani de la naşterea cărturarului Gheorghe Asachi, primul arhivist al statului din Moldova. Expoziţia cuprinde stampe, fotografii, documente, cărţi, planuri ş.a. privitoare la prodigioasa sa activitate. Materialele documentare expuse oferă informaţii în legătură cu familia sa, despre primul curs de inginerie, activitatea depusă ca organizator al şcolilor naţionale din Moldova, în legătură cu înfiinţarea tipografiei şi publicaţii editate de Gh.. .Asachi la Institutul Albinei. De asemenea, exponatele.,, se referă la opera sa de scriitor, traducător şi animator al teatrului românesc şi la munca depusă pentru înfiinţarea şi organizarea Arhivelor Statului de la Iaşi. Intr-o cameră s-a reconstituit, cu mobilier şi obiecte de epocă, cancelaria Arhivelor Statului, aşa cum era la înfiinţare. ÎN LIBRĂRII Zilelfr acestea, a apărut in librării volumul scriitorului ioscoft Corneliu ŞtefanuLihe : „CERCUL DE OCHI*. (Editura pentru literatură). Lucrarea cuprinde povestirile: „Cercul de ochi", „Viaţă pe cartele", „Lebăda neagră", „Imposibila moarte a timpului", „Dispariţia cocoșului de tablă", „Insectele". Cest şi atitudine (urmare din pag. 1) ţi Căngestiufiea ilgurii. „Persăhărbăteă", interior compromisă, răbufneşte in afară prin adhuării ofensive, printr-o geometrie motorie cu rol compensator. Funcţionalitatea ancestrală a expresiilor emoţionale de minte, ură, teamă, satisfacţie, demonstrată de Darwin, devine astfel operantă in cazul indivizilor nestdpinili, dispuşi să-ţi arate colţii, să dilate nările, sâ stringă pumnii sau chiar să lovească. Spectacolul detestabil al gestului ţi ăi vorbelor violente utiteşte viaţa cea de toate zilele ţintuză o lipsă a spiritului social, a modestiei ţi a Considerafiei datorată semenilor. Şi cină te glndeşti că „Zilele" lui Caragiale erau, la fei, „nevricoase", că Mitică era, de piuite ori, agresiv, delimitezi îndată zona suburbană a comportării lipsite de control raţional. In fond, catalogarea indivizilor prin modul direct şi exploziv de manifestare verifică un adevăr de psihologie elementară : arată cum te comporţi ca să-ţi spun cine eşti. încă de mult, înţelepţii şi moraliştii (în sensul literar al cuvintului) au desluşit fondul real şi explicaţia unor asemenea atitudini. „Simţămintele noastre se tnvintă dincolo de noi" — îşi intitula Montaigne unul din inimoasele Eseuri (1, 3), atâtind „cum sufletul descarcă patimile sale pe lucruri înşelătoare cind cele adevârate lipsesc" (1, 4). Că oamenii respectivi se consumă altfel inutil, e o constatare la îndemnul oricui. Că oferă, în plus, un spectacol dezagreabil şi antndefinindu-se — deranjează şi indispun satisfacţiile muncii zilnice ale celor mai mulţi — e un adevăr asupra căruia se cuvine să mai mediteze şi cei care-şi găsesc un temperament o scuza. Casa în care s-a născut marele povestitor şi scriitor român Ion Creangă — Humuleşti. Foto : Agerpres (Gh. Frunză) la Primirea şefilor cultelor din România (urmare din pag. 1) ce Ca. şi Moses Rosen, şef rabin al cultului mozaic. A luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Stat. Apoi, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu şi ceilalţi conducători de stat s-au întreţinut cordial cu reprezentanţii Cultelor. In timpul întrevederii, au adresat preşedintelui Consiliului de Stat calde cuvinte de recunoştinţă Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, Gîndilă Nicolae, prim-delegat al cultului creştin după evanghelie — Bucureşti. In cursul primirii au fost adresate mulţumiri călduroase Consiliului de Stat, preşedintelui Consiliului de Stat, personal, precum şi guvernului, pentru drepturile de care se bucură cultele în ţara noastră. De asemenea, a fost exprimată întreaga adeziune a clerului şi credincioşilor faţă de politica internă a României, hotărîrea lor de a-şi aduce contribuţia deplină la eforturile întregului popor pentru dezvoltarea şi înflorirea patriei. Au fost relevate sentimentele de respect şi de aprobare unanimă cu care este primită politica externă a statului nostru şi s-a subliniat sprijinul pe care cultele, alături de întregul popor, îl acordă acestei politici consacrată colaborării între popoare, securităţii europene şi apărării păcii în lume. Noul cinematograf din Copou (urmare din pag. 1) calul vibrat pentru absorbţia la frecvenţele joase şi vata minerală pentru absorbţia la frecvenţele înalte. Ecranul sălii a fost conceput din beton armat monolit cu o fereasstră de dimensiunile pînzei (10x3,90 m). Este înzestrat cu două cortine acţionate electric. Primul rînd de scaune este aşezat faţă de ecran la o distanţă de 5.675 m, permiţînd astfel o bună vizionare. Desigur că proiectanţii au prevăzut şi alte încăperii necesare amplasării cabinei de protecţie, biroului administrativ şi a casei de bilete, afectării iluminatului sau instalaţiei de ventilaţie. De reţinut că s-a prevăzut iluminatul fluorescent în vestibul, foyer şi vitrine, iar în sală şi restul încăperilor iluminatul incandescent. Cîteva cuvinte şi despre instalaţia de ventilaţie. Aerul viciat este absorbit dificală prin trei rînduri de grile, formînd trei zone de absorbție— dispuse la peretele din fundul sălii. Pe timp călduros, temperatura din sală poate fi reglată. MĂRŢIŞOR Cîteva mărţişoare şi... gata! Ieri a fost o zi mai. .. altfel decit celelalte zile Pentru că prin tot noianul de dosare şi ştampile A pătruns o rază caldă ca un... pix muiat in soare $i-a-mblănit întreg biroul in decor de... mărţişoare!... Mă uitam cum toţi colegii se agită-ncolo-ncoace Şi-mi spuneam : „Atîta zarvă pentru ce, mă rog, se face ? Dai un mărţişor sau două, le agăţi frumos şi... gata ! Pe cînd ăştia, zău, oferă mărţişoare cu... lopata...". Eu nu pre-am avut probleme : mama, soacra şi nevasta, La birou — două colege, trei vecine-n bloc şi... basta !.. „ Stai, că a mai fost şi iata de la chioşcul de ziare Care-mi vine „Magazinul“ şi nu-i dă la fiecare ; şi lemeid cea splendidă de la centrul de lactate Care-mi dă două iaurturi chiar la ... trei şi jumătate ... Asta-i tett Tot sau... aproape ! Poate c-a mai fost vreuna Că doar numai pentru-atltea, n-alergam opt zile-ntr-una ! A mai fost casieriţa care, doar din două şoapte, E de-acord să-mi dea bilete pentru film la ora şapte ; Două vinzăroare blonde de la„Alimentara“-n vale Unde-otic.mnd găsesc eu iarna Cite-un kit de portocale ; Patru doamne profesoare de la şcoala lui Georgică (Puştil meu ce la trimestru are-o medie Cam mică). Opt mătuşi din opt oraşe unde nu m-arăt în prag Decit vara în concediu cînd ... mă găzduiesc cu drag Şi-alte zece... mărţişoare care-n grabă le-am trimis, Dar nici locul şi nici... scopul nu le mai cunosc precis!... Aoleu! Vai, ce greşeală! Iaca mi-am stricat tot cheful . De pe lista mea ... micuţă, să lipsească tocmai... şeful ? ! Ei şi ce ? Fără din astea ! Fără chestii-aşa, servile ! (Că doar pumna am încasat-o chiar acum vreo zece zile...). NELU MARIAN EPIGRAME Unui birocrat : Oferindu-i soaţei sale Mărţişorul preferat Sunt convins că agăţase Un dosar şi-un referat. Unui gestionar necinstit : Azi colegii îţi oferă O perucă, un sfirşit. Ca să fii întotdeauna La control ... acoperit. Unui fotbalist : In astă zi cu mărţişoare Eu îţi doresc fără ocol . Reverul tău să fie plin. La adversar să fie... gol. Subsemnatului : Am primit de la colegi Mărţişoare amuzante... Ca să am cînd scriu umor. Mi s-au oferit doar... poante. LICA BLUTHAL 125MM 1 MARTIE ORIZONTAL: 1. 1 Martie; 2. E necesară pentru a trimite un mărţişor ; 3. „Mărţişor" ... -;... pentru un poet (pt.) ; 4. Vocale - In pandativ ! - Fii încurcat ! ; 5. Alexandru -Mărţişorul celui ce întîrzie - In sol ! ; 6. Mărţişor... amuletă ; 7. Cel ce trimite mărţişorul (în inimă I - fig.) - Particulă pentru Viitor ; 8. Soarele de acum 2.000 de ani - Pentru dumnealui e necesar un mărţişor care să-l ancoreze ; 9. Face ... mărţişoare de preţ - Drumul mărţişorului radiofonic. VERTICAL: 1. Mărţişorul ; 2. De la 1 martie, la 1 martie (reîn.) — Aur ! 3. Le potrivesc poeţii la mărţişoare - Notă muzicală pe un mărţişor cu portativ ; 4. Teşite! - Direcţie ; 5. Bluze înflorate - l-ar face plăcere ... un crap ca mărţişor ; 6. Mărţişorul lui, un colac de salvare ; 7. La ureche (nu-i mărţişor) - Parte componentă a maşinii: 8. Diminutiv feminin - Bine !; 9. In univers ! — II caută vînzătorii de mărţişoare; 10. Cală! (nu-i floare) ... Ba este şi-i mărţişor ! L. BRATU OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOO Pentru asistenţa medicală a populaţiei In scopul unei tot mai bune asistenţe medicale a populaţiei feroviare, in ca- drul Spitalului C.F.R. Iaşi , a luat fiinţă, recent, o nouă secţie — Secţia a II-a I medicală. Amenajată în fosta clă- dire a Sanatoriului de o noapte al Uzinei mecanice 8 „Nicolina“, noua secţie dis- pune de 22 de saloane cu cîte două şi trei paturi. In cadrul acesteia, funcţionează un laborator pen- tru analize uzuale precum şi un serviciu de balneofizioterapie cu 3 secţii : e- 8lectroterapie, balneologie şi g cbinetoterapie. Aici se asigură, cu cola- 8 borarea medicilor din Po- § liclinica .,Nicolina" și exa- | menele de specialitate — 8 O.R.L., stomatologie, oftai- 8 8 mologie, ginecologie și der- | § matologie. 0000000*0000000000000000OOOOOOOOOOOOOOOO andu Vasile, domiciliat în Iaşi, strada Dacia nr. 1 , Bulgaru Vasile, domiciliat în comuna Dobre , Ilvăţ, judeţul Iaşi, Iosub Gh. Gheorghe, domiciliat în Paşcani, str. Ştefan cel Mare nr. 8, Moisiade Ion, domiciliat în comuna Bivolari, judeţul Iaşi, Dumitriu Dumitru, salariat la Uzina mecanică „Nicolina" Iaşi, cer să se comunice următoarele in legătură cu noua reglementare a concediului de odihnă al angajaţilor : dacă la stabilirea duratei concediului anual de odihnă se ia în considerare timpul cit un angajat a efectuat serviciul militar în termen ; dacă, pină la fixarea prin noi acte normative a locurilor cu condiţii deosebite de muncă, se poate acorda concediul de odihnă suplimentar angajaţilor care prestează munca în asemenea condiţiuni; dacă angajaţii chemaţi să-şi îndeplinească serviciul militar au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat. Vechimea în muncă ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă se stabilește potrivit art. 40 din Legea 27/966, privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară (a se vedea art. 21 din Legea 26967). După ce definește vechimea în muncă drept perioada cit o persoană a activat în calitate de angajat, articolul menționat din Legea pensiilor prevede că prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili și alte perioade ce se vor considera vechime în muncă. Enumerînd aceste perioade, Hotărîrea Consiliului de Miniștri (art. 30 lit. b.) precizează că se consideră vechime în muncă și timpul ci o persoană a îndeplinit serviciul militar în termen (chiar dacă înainte nu avusese calitatea de angajat). Corelarea dis CARNET JURIDIC , pozițiunilor legale expuse impune concluzia că la determinarea duratei concediului de odihnă, în raport de “vechimea în muncă, sp. i.g .în considerare și timpul cit o persoană a satisfăcut serviciul militar în termen. Referitor la acordarea concediilor suplimentare pentru condiţii deosebite de muncă, Ministerul Muncii (adresa 1312/9681 a precizat că pînă, la stabilirea, pe baza dispoziţiilor art. 2 al. 4 din Legea 2607, a locurilor cu condiţii deosebite de muncă, aceste concedii se acordă în continuare pentru muncitori şi personalul operativ, în conditiunile prevăzute de H.C.M. 1478/952, şi a celorlalte acte normative care reglementează problema şi care n-au fost abrogate prin Legea 26/967. Menţionăm însă că trebuie respectată dispoziţia înserată in art. 5 din noua lege, potrivit căreia durata totală a concediului anual de odihnă (rezultată din însumarea concediilor pe bază de vechime, de condiţii deosebite de muncă şi de îndeplinirea unor funcţii de conducere) nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare. In art. 19 lit. c. din Legea 26/967 este specificat dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă, neefectuat pentru angajaţii chemaţi să îndeplinească serviciul militar în termen, cu termen redus sau ca elevi in şcolile militare de ofiţeri de rezervă.. La calcularea compensaţiei se ia în considerare concediul cuvenit, în raport de timpul lucrat, de care angajaţii n-au beneficiat pînă în momentul chemării pentru satisfacerea serviciului militar Vasilescu Gheorghe, domiciliat în Iaşi, str. Bucium nr. 36, intreabă dată la fixarea cuantumului pensiei de întreţinere pentru copiii minori se are în vedere numai salariul sau şi celelalte venituri ale celui ce urmează să presteze întreţinerea. În conformitate cu dispoziţiunile art. 94 Codul familiei, întreţinerea se stabileşte în raport cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plati Cînd întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care înfiază, pensia se fixează pînă la o pătrime din cîştigul său din muncă pentru un copil, pînă la o treime pentru doi copii şi pînă la jumătate pentru trei sau mai mulţi copii. In legătură cu această problemă, Tribunalul Suprem a pronunţat următoarele hotărîri ce vă interesează : pensia de întreţinere se stabileşte în raport cu veniturile permanente, nu şi cele întîmplătoare, ale debitorului (decizia civilă 1428/961); în cîştigul din muncă nu se includ sporurile acordate angajaţilor ce lucrează în condiţii deosebite de munca, in scopul de a preveni efectele nocive pentru organism (decizia civilă 26/65); plafonarea pensiei de întreţinere cuvenite copiilor minori se referă exclusiv la cîştigul din muncă al părintelui (decizia civilă 104/966). TRAIAN BOTEZ consilier juridic •Pe pasarela din Gara Iaşi. Ilii III III Radio Iaşi Programul de dimineaţă ; 5.30 Buletin de ştiri ; 5.35 Melodii executate de fanfară; Muzică de estradă; 6.00 Emisiune pentru sate; 6.10 „Hal la horă, măi flăcăi“; Arii şi duete din operete; 6.45 Pe teme medicale; 6.55 Melodii distractive; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dr. Ediţia de prînz (12 — 13) ; Buletin de ştiri; „Album muzical“; Din fonoteca de aur; Muzică din filme. Programul de seară ; 16.00 Itinerar cultural-artistic; 16.15 Mozaic pe portativ; 17.00 Emisiune economică; 17.20 Voci care au cucerit lumea; 17.30 Odă limbii române; 18.00 Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 18.15 Muzică uşoară românească; 18.30 Radiojurnal ; 18.40 Estrada muzicală; 19.00 Emisiune pentru femei; 19.15 Muzică populară la cerere ; 19.40 Muzică uşoară de pretutindeni; 20.00 Seară pentru iubitorii muzicii simfonice. In pauză ; „Pagini de antologie literară“; 22.15 Melodii de estradă; Cîntece şi jocuri populare ; Muzică uşoară. Televiziune 17.30 Curs de limba rusă (lecţia a 5-a) ; 17.58 Sumarul zilei ; 18.00 Sporturi de iarnă practicate pe Valea Prahovei; 18.20 Buletinul circulaţiei rutiere ; 18.30 Pentru cei mici : A. B. C.— De ce?; 19.00 Pentru tineretul şcolar. Balade şi legende : „Corbea haiducul“ de Călin Gruia; 19.30 Telejurnalul de seară ; 39.50 Buletinul meteorologic. Publicitate ; 20.00 Muzeele lumii : Ermitaj; 20.30 Ecran literar ; 21.00 Reflector ; 21.15 Film artistic ; „îndrăgostiţii de pe pachebotul France“ ; 22.45 Campionatul mondial de patinaj artistic. Proba de figuri libere — bărbaţi. Transmisiune de la Geneva; 24.00 Telejurnalul de noapte. Teatrul Naţional » Teatrul de stat „Mihai Eminescu“ din Botoşani prezintă azi la orele 17 şi orele 20, piesa „Viforul" de Barbu ştefănescu Delavrancea. Din distribuţie fac parte : Elisabeta Preda, de la Teatrul Naţional ,,Ion Luca Caragiale“ din Bucureşti, Teofil Vîlcu de la Naţionalul ieşean, Stelian Preda, Ana Vlădescu Aron etc. Regia este semnată de Sorana Coroamă, laureată a premiului de Mat şi Eugen Aron. Scenografia: Hristovenia Cazarm. Teatrul de păpuşi Cei mici se vor reîntîlni la orele 15 cu „Baronul Münchausen“. Cinematografe Victoria „împuşcături pe portativ“ la orele 9 ; 11.10 ; 14.30; 16.40; 18.50; 21. Republica „Oameni în rulotă“, orele 9; 11.05; 14.45; 16.50; 18.55 ; 21. Tineretului „Aripi negre“, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21. Arta „Un idiot la Paris“, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21. Nicolina Mondocane“ (ambele șefii) orele 19.30. Casa de cultură — Pașcani „Reîntoarcerea lui Surcouf". Casa tineretului La ora 20 actorii Naţionalului ieșean vor prezentă un spectacol cu piesa „Starî Păţitul“ de G. Vasilescu, pe scena Casei tineretului. ★ „Din nou despre farfurii zburătoare“ este intitulată expunerea profesorului Virgil Scurtu, care va fi ținută în sala clubului Casei tineretului la orele 20. Muzee La Iaşi sunt deschise următoarele muzee : Intre Orele 10—13 şi 17—20 trinaeele din Palatul Culturii ; Intre orele 10 şi 16 Bojdeuca lui Creărigăi între Orele 9 — 12 şi 16 — 19 Muzeul de istorie naturală. Astăzi îşi redeschide porţile şi Muzeul Unirii. Programul de vizitare a muzeului între orele 10-13 şi 17—20. Timpul probabil Vreme relativ utficăâ e, cerul noros la acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapovicâ şi ninsoare. Vînt slab la potrivit, apoi cu intensificări din sectorul nordic. Temperatura uşor variabili; minimele vor oscila între minus 2 grade și plus 2 grade, iar maximele între plus 1 și 4 grade. Ceată locală mai ales in cursul dimineții.