Flacăra Iaşului, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 7013-7038)

1969-04-01 / nr. 7013

HAC­ARA IAȘULUI PAGINA 2* Lucrările Conferinţei Asociaţiilor studenţilor din Centrul universitar Iaşi In raportul Consiliului U.A.S. d­in Centrul universitar Iaşi, prezentat de tov. asistent ing. Emil Uncheşel, s-a insis­tat în mod deosebit asupra rezultatelor aplicării măsuri­lor ce decurg din Directivele C.C. al P.C.R. din aprilie 1998 privind dezvoltarea învăţă­­mîntului şi a noii Legi a în­­văţ­ămîntului, care au contri­buit la aşezarea şcolii româ­neşti pe baze ştiinţifice, d­in concordanţă cu cerinţele actu­ale ale economiei şi culturii din ţara noastră. In ceea ce priveşte învăţămîntul superi­or, s-a accentuat mai ales a­­supra faptului că noile măsuri vizează creşterea contribuţiei la formarea cadrelor necesare unei economii complexe şi culturii noi, socialiste, înţe­­legînd adevărata semnificaţie a tuturor acestor transformări, preluind grija pe care le-o poartă partidul şi statul nostru, studenţii ieşeni răs­pund cu recunoştinţă neţăr­murită prin hotărîrea fermă de a munci mai mult şi mai bi­ne. O dovadă concludentă sînt rezultatele sesiunilor de examene de la finele anului universitar trecut şi din iarna aceasta, ce atestă o creştere sensibilă a procentului de note bune şi foarte bune, după cum şi a numărului de stu­denţi promovaţi. La acestea au contribuit întocmirea rigu­ros ştiinţifică a planurilor şi programelor, eşalonarea mai judicioasă a disciplinelor, precum şi o largă gamă de acţiuni menite să sprijine desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţămînt şi anume: dezbateri profesio­nale, simpozioane metodice, consultaţii etc. Cu toate a­­ceste măsuri şi sprijinul a­­cordat, s-a arătat în raport, nu toţi studenţii au înţeles totdeauna îmbunătăţirile ce au fost aduse, unii irosind în mod­­ nepermis timpul a­­fectat studiului individual. La aceasta a contribuit şi faptul că unele consilii de facultăţi şi comisii profesionale din institute au abandonat acti­vitatea de îndrumare profesio­nală a studenţilor, n-au cul­tivat suficient atitudinea de responsabilitate, opinia colec­tivă împotriva lipsurilor, n-au combătut formalismul şi nota de improvizaţie a unor acti­vităţi. Accentuîndu-se asupra faptului că toate aceste defi­cienţe pot fi lichidate prin acţiuni conjugate ale tuturor lectorilor de răspundere, Aportul a trecut apoi la o altă formă importantă de pre­­, STaftre şi Amitate , activitatea , iesit. In acest sector, deşi s-atu -feiesfistrat-'-. succese! toi tuși Consiliul U.A.S. a spriji­nit cercurile exclusiv în peri­oada sesiunilor, uitîndu-le în tot restul anului. Un rol de seamă în formarea specialis­tului de mîine îl are munca educativă pentru crearea unui larg orizont politico-ideologic şi cultural, a unei concepţii ştiinţifice despre lume şi viaţă. In acest scop s-au fo­losit forme noi cum ar fi clubul artelor, ateneul stu­denţesc, mese rotunde, ca şi o susţinută activitate artis­tică de amatori. Persistă însă şi în acest domeniu unele lipsuri, o parte a din activităţi fiind neactive, neinteresante şi nelegate de specificul colec­tivului. Se poate «preda il munca susţinută pa linie edu­cativă desfăşurată în Cen­trul universitar Iaşi îşi dove­deşte «Manta prin activita­tea efervescentă pe care imensa majoritate a studen­ţilor o depun pentru pregă­tirea lor, pentru aplicarea­ în viaţă a politicii partidu­lui. Dare® de seamă a acordat un spaţiu larg asigurării ba­zei materiale, a eforturilor pe care statul Ie face pentru con­diţii optime de muncă şi viaţă ale tineretului studios. Faptul că în prezent în Centrul universitar Iaşi e­­xistă 28 de cămine care cau­­zează 83 la sută dintre stu­denţi şi 10 cantine unde ser­vesc masa marea majoritate, dotarea laboratoarelor cu apa­­rataj modern, lărgirea spaţiu­lui de şcolarizare, sunt tot atîtea dovezi de solicitudine. Evident toate acestea se cer bine gospodărite şi folosite cu pricepere, acţiuni în care asociaţiile studenţilor trebuie să aibă un rol mai mart de­cit pînă acum. Referindu-se la aceste con­diţii, studentul Trifon Cărău­şu­ şi-a exprimat recunoştin­ţa fierbinte faţă de partid, subliniind că investiţiile a­­locate trebuie să fie restituite prin eforturi sporite din par­tea tuturor studenţilor. O dovadă a felului cum răspund studenţii acestei griji părin­teşti este că cei mai mulţi au înţeles măsurile ce au fost luate recent de partid şi gu­vern, măsuri ce creează ca­drul prielnic perfecţionării continue a pregătirii studen­ţilor. Asupra acestui fapt s-a oprit şi studentul Silviu Bo­tezatu, insistînd asupra sarci­nilor organizaţiilor de tineret în folosirea eficientă a timpului destinat studiului. La I.M.F. este necesar,­­ de­­ase­menea, să se explice rolul externatului generalizat, mili­­tînd pentru perfecţionarea a­­cestuia şi în genere pentru fructuoase dezbateri pe linie profesională. In privinţa con­diţiilor materiale vorbitorul, ca şi studentul Bertalan Kiss au arătat unele probleme spe­cifice I.M.F.-ului, punînd ac­centul pe îndatorirea tuturor studenţilor de a efectua cu mai mult simţ de răspundere controlul obştesc în­­cămine şi cantine, de a-şi exercita rolul lor , în comitetele de­­Cămine, xa uuvimai sau ala trei. Jae Niculescu, arătînd ciSfie ’’pentru realizarea tuturor dezi­deratelor, a accentuat asupra necesităţii conjugării e­­forturilor organizaţiilor­­U.T.C. şi A. S. şi conlucră­rii strînse a tuturor fac­torilor de răspundere. De­ a­­semenea, vorbitorul a cerut mai multă Iniţiativă şi consec­ventă In transmiterea mai ra­pidă a hotărîrilor la verigile de bază, în masa de stu­denţi. O problemă interesantă pe care au ridicat-o mai mulţi vorbitori printre care studen­tul Victor Surdu a fost aceea a participării mai active a reprezentanţilor studenţilor la ■ettvîtatea senatelor vsiverai­­t*r* şi a eonailiilor profeso­ral*. Asistent Dorin Bel­­u* a scos In relief necesitatea pregătirii serioase a examene­lor din sesiunea de iamă, mentionlnd faptul că In ge­nere ar trebui să se gă­sească metode mai rapide şi eficiente de comunicare a co­misiilor profesionale cu stu­denţii. Majoritatea studenţilor care au luat cuvîntul au re­marcat creşterea spiritului de exigenţă manifestat la exa­mene şi au considerat că în scopul pregătirii temeinice în profesia care şi-au ales-o acest lucru este binevenit. Aspectelor muncii cultural­­artistice le-a fost acordată o mare atenţie de către lector univ. Pavel Florea, studenţii Emilian Sasu, Mihai Bărbules­­cu, M. Tatulici, Radu Popa, Ştefan Cadar şi alţii care au a­­rătat realizările pe această linie, proiectele organizării unor manifestări şi publicaţii noi, dar şi dezideratul de a a­­trage un număr sporit de studenti la spectacolele insti­tutelor de artă, la activităţile ce se desfăşoară în diverse cluburi şi case de cultură. In încheiere, a luat cu­­vântul tov. Ion Popescu care a relevat faptul că prin mun­ca plină de dăruire a cadre­lor didactice şi a majorităţii studenţilor, ca şi prin activi­tatea susţinută a organizaţii­lor de tineret, s-au obţinut la Iaşi succese ce merită a fi popularizate pe întreaga ţară. Vorbitorul a ţinut să scoată în evidenţă, în primul rînd, faptul că hotărîrile re­cente privind îmbunătăţirea învăţămîntului au început să prindă viaţă, dovedind adeziu­­unea totală a celor chemaţi să le pună in practică, la po­litica partidului nostru, ce a­­sigură participarea tuturor la desăvîrşirea construcţiei so­cialiste. In privinţa pregătirii profesionale s-a atras totuşi atenţia asupra grijii ca orga­nizaţiile de tineret să opere­ze mai puţin cu statistici, in­­trînd în profunzimea proble­melor, în timp ce in cerceta­rea ştiinţifică e imperios ne­cesar să se încurajeze con­tribuţiile originale, acordîndu-se atenţie ridicării din cadrul fiecărei promoţii a celor mai capabili studenţi meniţi să devină savanţi cu care să se mândrească întreaga ţară. O mare atenţie trebuie să se acorde pregătirii ideologice a tineretului prin cele mai vari­ate mijloace p­atetice. -stu­­:­depleşţi cu o tematic® mai diversă şi cu dezbaţin vii, inţsii'­.'Sate, reviste bine ■ ori­­­entate. Informări politia® cip­­­iim­entate — punindu-se ac­cent in general pe latura in­structivă şi nu numai de di­vertisment a activităţilor cul­turale. Cu convingerea că noul consiliu A.S. îşi va muta cen­trul de greutate al activităţii în facultăţi şi că studenţii vor face totul pentru ca măsurile adoptate să devină realităţi, participind in mod efervescent la rezolvarea tu­turor problemelor, tov. I. Po­pescu le-a urat noi şi în­semnate succese în activita­tea lor viitoare. Aspect din sală în timpul lucrărilor Conferinţei Cum se explică autoritatea scăzută (urmare din pag. î) ştirile ce urmează a fi luate. Unii dintre interlocutori, refe­rindu-se la modul cum îşi înde­plinesc obligaţiile lucrătorii C.T.C., subliniau că există unele deficienţe în ceea ce priveşte exigenţa, şi aceasta mai ales în stabilirea cu precizie a ca­racteristicilor diferitelor loturi de făinuri şi a materiilor auxiliare, iar uneori se simte nevoia unei operativităţi sporite în efectua­rea diferitelor probe şi analize. Deşi s-au obţinut succese de seamă, este necesară o aten­ţie sporită în stabilirea reţe­telor optime pe loturi (procen­tul de apă, temperatura pe fa­ze, timpul de fermentare, mode­lare şi coacere etc.). Pentru ca eforturile lucrători­lor C.T.C. să ducă la rezultate mai bune, se cere ca ei să aibă un sprijin din partea maiştrilor şi a şefilor de secţii. Nu rareori aceştia nu colaborează cu C.T.C.-iştii în vederea realizării indicilor calitativi. Ne-au fost prezentate exemple cînd secţiile nu respectă întocmai reţetele stabilite de laborator, ajungîn­­du-se la produse necorespunză­toare standardelor în vigoare. Oprite de la livrarea pe piaţă de către serviciul C.T.C. şi ser­viciul de producţie, magazinerii, cu aprobarea maiştrilor, le-au permis totuşi intrarea în con­sum. Nu ştiu oare maiştrii că numai conducerea întreprinderii, prin persoana directorului, poa­te infirma o hotărîre a C.T.C.­­ului ? E drept că comitetul de partid şi conducerea întreprin­derii au intervenit în astfel de cazuri, tot mai rar in ultimul timp, dar se cere, credem, mai multă perseverenţă pentru eli­minarea totală a tensiunii din­tre controlul de calitate şi fac­torii de răspundere din produc­ţie pentru crearea unei atmos­fere mai propice colaborării, al cărei beneficiar să fie calitatea. Mari şantiere de hidroamelioraţii In zona de şes a Cîmpiei Banatului au fost deschise mari şantiere de hidroamelioraţii, la care participă prin muncă pa­triotică lucrători ai ogoare­lor din unităţi agricole de stat şi cooperatiste. In zona Cea­­cova — Ghilad, de pildă, un­de prin îmbunătăţirile fun­ciare ce se vor executa vor fi scoase de sub influenţe ex­cesului de umiditate peste 11.000 ha, mai mult de 1.000 de mecanizatori şi ţărani co­operatori din Ceacova, Ghi­lad, Cebza, Petroman, Ma­cedonia au şi început efectu­area canalelor şi digurilor pentru noua reţea de dese­cări. Alte şantiere de hidroa­melioraţii, situate în zonele Buziaş, Recaş, Lugoj, unde şi-au anunţat participarea muncitorii , şi ţăranii din co­munele şi satele din jur, vor reda, în 1969, producţiei a­­gricole prin lucrări de dese­cări şi Îndiguiri mai mult de 35.000 ha terenuri. (Agerpres) liter Sv-sFT­Sf Volei, divizia 4 3-2 cu Farul dar... Oraşul de pe litoral, evi­dent, mai puţin strălucitor şi mult mai puţin zgomotos de­cit îl ştim noi din lunile de concediu, a cunoscut (în lu­mea sportivă, bineînţeles) du­minică, o efervescenţă deo­sebită. Gauza, e lesne de în­ţeles : prezenţa echipei de volei Penicilina, formaţie ca­re anul acesta, prin rezulta­tele obţinute, a reuşit să readucă în atenţia tuturor un campionat (divizia A, femi­nin) căzut într-un quasi - anonimat. Pregătirile speciale ale e­­chipei gazdă (cantonament, invitarea cu două zile mai devreme a arbitrului princi­pal), ca şi prezenţa unui nu­meros public pe băncile sălii constănţene ne-au dovedit că Farul este pusă pe „fapte mari*. Şi pînă în setul al patrulea mai precis, pînă la scorul de 9—3 pentru gazde, am crezut că vom asista la o mare surpriză: înfrînge­­rea Penicilinei. Debutînd sub auspicii fa­vorabile leşencelor (superioa­re pe plan tehnic) meciul a avut, la începutul setului al doilea o răsturnare neaştepta­tă , la scorul de 3—1 pentru Penicilina, Căniel greşeşte serviciul şi gazdele reuşesc să egaleze. Intervine apoi, în favoarea Farului, şi arbi­trul Gh­eonescu (Bucureşti), care începe să le penalizeze, sistematic, pe Goia şi Chiri­­ţescu, ori de cite ori încer­cau să „ridice" mingi coechi­pierelor lor. Cîteva momente de descumpănire în echipa ieşeană şi Farul, prinzînd cu­la­, se impune, distanţîn­­du-se : 9—3, 10—4, 14—4 şi, în final, 15—8. In setul următor, Farul do­mină copios şi, profitînd de deruta Penicilinei (blocaj defectuos, dublat ,ca şi Ine­xistent, atacuri lipsite de for­ţă), cîştigă setul al treilea şi preia autoritar conducerea (8—2, 9—3) în cel de-al patrulea. Infrîngerea Penici­linei părea iminentă. Dar, epuizate de pe urma eforturi­lor deosebite depuse pînă a­­tunci, gazdele înregistrează o „cădere" totală, nereușind, realmente, să mai dea min­gea peste plasă. Momentul este prompt speculat de Pe­nicilina care, adueîndu-și par­că aminte că are un presti­giu de apărat, se dezmeticeşte şi realizează o sultă impre­sionantă de 12 puncte con­secutiv. In setul decisiv, gazdele mai reuşesc să mai ţină „pa­sul" cu Penicilina pînă la 7—7, scor de la care leşen­­cele se distanţează apoi Ire­zistibil, făcînd inutile efortu­rile conjugate ale jucătoare­lor de la Farul şi ale arbi­trului. O victorie deci cu 3—2 (15—8 ; 8—15 — 13—15 ; 15—9 ; 15—10) a­­ Penicilinei, într-o partidă în care incluzînd to­tuşi circumstanţele atenuan­te (deloc de neglijat) arătate mai înainte, trebuie să spunem că ieşencele nu au evoluat la valoarea lor. Desigur, este greu să înfrunţi o echipă va­loroasă şi un arbitraj ten­denţios. Dar acestea sunt lucruri cu care ieşencele s-au mai întîlnit nu o dată, iar ele nu vor putea motiva faptul că, văz­îndu-se conduse, au renunţat uşor de tot la luptă, au comis în cursul jocului sume­denie de greşeli elementare. Să sperăm că jocul de la Constanţa le va servi drept lecţie şi. in continu­t**'' îşi spune cu botărie .upetiori­­■ ®tea, BelăsInt astfel nici o­­ portiţă «c­ăpar«alii e­­chipelor advers'' cît si e­­­ventual.Iar arbitri „inurd­­gostiti" de formaţiile gazdă. Gh. Vasiliu Rezultatele concursului Pronosport din 30 martie Steaua — „U* Craiova ! Rapid — U.T.A. Arad 1 Crişul — Dinamo Buc. — F.C. Argeş — Petrolul 1 A.S.A. Tg. Mureş — Poli­tehnica Iaşi 1 Dinam­o Bacău — Farul 1 Jiul — Progresul 1 Vagonul — „U" Cluj 2 Chimia Suceava — Portul 1 Gaz Metan — Chimia Sibiu Electroputere Arad " A .CS.M. 2 .F.R. I Popice Echipele clubului Nicolină - campioane judeţene Timp de trei zile (28,­­­9, 30 martie), pe arena de popice a clubului Nicolina, a av­it loc etapa judeţeană a cam­pionatului republican de popice pe echipe de senior. Reprezentanţii clubului Ni­colina au cîştigat ambele ti­tluri, dovedind o bună pre­gătire. De subliniat surpris pe care a furnizat-o echipa de senioare a Nicolinei, victori­oasă în fata cunoscutei for­­matii Sănătatea Bîrnova. Ibi­­șencele alcătuiesc o echipa tînără (media de vîrstă, 18 ani), ,cu mari resurse. CLASAMENTE, seniori: T. Nicolina Iași — 4.526 pi. ; 2. Voinţa Iaşi — 4.268 pi.; 3. Sănătatea Bîrnova — 3548 p.d.; senioare : 1. Nicolina Iaşi — 1.666 p.d. ; 2. Sănă­tatea Bîrnova — 1.661 p.d. C. DANIELESCU corespondent Aspect din meciul de popice al echipelor feminine Nicolina și Sănătatea Bîrnova. In gala finală, FI. Costinescu (Iași) l-a întîlnit pe Viorel Dumitru (Suceava). Ieșeanul a cîştigat, fiind declarat campion de zonă. Foto : D. Rotaru (corespondent) Box Au fost desemnaţi campionii zonei de la Iaşi Iaşul a găzduit una dintre zonele campionatului republi­can individual de box al ju­niorilor — ediţia 1969. Pen­tru cele 24 de titluri de cam­pioni de zonă au avut loc 76 de întîlniri programate în sala Casei sindicatelor, în zilele de 26, 27 şi 29 martie 1969. Din­­tr-un viciu de programare, care aparţine Federaţiei de specialitate, s-a ajuns la situ­aţia disputării a 30 şi, res­pectiv 27 de meciuri în pri­mele două gale. Intîlnirile fi­nale, de sîmbătă seara, au desemnat următorii campioni de zonă (in ordinea categori­ilor) : Juniori mici: M. Ouatu (Bacău), Dinu Condurat (Ba­cău), Șt. Vitalios (Bacău), Gh. Racovită (Iași), C. Dumitres­­cu (Buzău), Șt. Călin (Bacău), Adr. Cretu (Cjalgji|j|Matei ) '»*­• " '• '"Opa (Bacău), Gh. Nicoară­ (Buzău), C. Agrigoroaie (Iași), Șt. San­du (Galați), Dutu Savin (Su­ceava), Ilie Radu (Iaşi), Adr. Ceaikovski (Iaşi), Fl. Costines­cu (Iaşi), Paul Tănase (Iaşi), Gh. Iordache (Iaşi), Mişu Ba­­nu (Bacău), V. Lehăduş (Ga­laţi). Practicînd un box variat şi e­­ficace tinerii pugilişti ieşeni şi-au adjudecat 9 titluri de cam­pioni (urmează boxerii bă­­căoani — cu 7 titluri, şi gălăţenii — cu 3). Din partea C.J.E.F.S. Iaşi, tov. Cristea Bogdan a înmînat premii (speciale) unor boxeri ca: Marinică Ouatu (cel mai tînăr participant), Cornel Dumi­­trescu şi Şt. Sandu (cei mai combativi boxeri), Gh. Ra­­coviţă şi C. Agrigoroaie (cei mai tehnici boxeri). Alături de excelenta organizare, la buna desfăşurare a acestei compe­tiţii au contribuit şi arbitrii judecători: O. Orban (Tg. Mureş), N. Popa (Bucureşti), V. Teodoru (Brăila), David Oprişan (Bucureşti), Fl. Teodo­­ţu­ (Iaşi), dublaţi de atenta în­­■ ,a­cţ­ i­ 4'cvarteriu gene­ral, Marin Stănescu (Bucu­rești). C. PĂDURĂRIŢEI corespondent ■ ■ ■j ■ ■ ■ Fotbal­ divizia A Politehnica a jucat slab şi a pierdut cu 0-1 (Prin telefon de la trimisul nostru special) La sfîrşitul meciului de la Tg. Mureş dintre A.S.A. şi Politehnica Iaşi, l-am rugat pe observatorul federal Virgil Nicu să ne dezvăluie impre­siile sale despre această par­tidă. El ne-a declarat: ,,A fost un joc de slabă factură tehni­că. Am văzut doar patru șu­turi trase bine la poartă; în rest am asistat la multe faze încîlcite, la multe pase tri­mise precis ... la adversar. Mai concis, aș putea spune că s-a jucat la întîmplare, fără ori­zont*. Spusele observatorului federal corespund întrutotul realităţii. Ne aşteptam ca jucătorii e­­chipei ieşene să evolueze aşa cum ne obişnuiseră în partide­le susţinute acasă, sau măcar ca în cea cu Progresul din Ca­pitală. Nu s-a întîmplat acest lucru (cu toate că terenul a fost excelent), deoarece, aşa după cum am observat, ieşe­nii s-au angrenat foarte uşor în jocul adversarilor. Ei au do­vedit că se descurcă mai greu în faţa unui adversar slab, dar care se aglomerează în propria jumătate de teren şi îşi apără cu îndîrjire poziţiile atunci cînd acumulează un a­­vantaj minim. Aşa s-a întîm­plat la Tg. Mureş. Pe de altă parte, fără a scuza cîtuşi de puţin comportarea slaba a ui­nora dintre fotbaliştii Politeh­nicii, trebuie să­ arătăm că ar­bitrul N. Petriceanu (Bucu­reşti) a condus, în special în cea de a două repriză, de o manieră discutabilă. El a fluie­rat cînd trebuia şi cînd nu, creînd în rîndul ieşenilor o stare de nervozitate. Mai adău­găm şi faptul că localnicii au jucat destul de „tare", lucru neobservat însă ... de arbitri! După cum era de aşteptat, la început am asistat la o u­­şoară dominare a mureşenilor. Oaspeţii calmează jocul şi ini­ţiază contraatacuri periculoa­se. Totuşi, în minutul 15, cînd jocul era echilibrat şi situaţia din teren nu prevestea deschi­derea scorului, se înscrie uni­cul gol din această partidă. La o centrare înaltă a lui Lucaci, lipsită de periculozitate, Lupea sare la balon şi, în loc să-l lo­vească cu capul, îl opreşte cu mina în interiorul careului de 16 m. Arbitrul acordă just lo­vitură de la îl m. Lovitura este transformată de Siko. In continuare, ieșenii atacă dez­lănţuit. Merită să relatăm mai pe larg una dintre cele mai frumoase faze ale meciului. In min. 28, Cuperman (dar nu­mai atîti?) porneşte cu min­gea într-o acţiune excelentă, trece de trei adversari şi pa­sează ideal lui Vornicu. Situa­ţia clară este irosită cu multă uşurinţă de Vornicu care, de la numai 6 m., trage pe lingă poarta apărată de Solyom, deşi era singur cu portarul. Ieşenii pun stăpînire pe joc, dar Lupulescu, Cupernan şi cei­lalţi, opriţi de multe ori prin fault, nu reuşesc să-şi pună în valoare calităţile. După pauză, Politehnica lup­tă cu şi mai multă ardoare, avînd ocazii bune de a marca, însă Lupulescu (min. 57), Gu­­perrean (min. 68 şi 81), Gon­­tardo (min. 75) ratează din si­tuaţii foarte favorabile. Trecînd în revistă acţiunile ofensive ale ieşenilor, nu vom uita, desigur, nici emoţiile în­cercate în faţa propriei porţi. Astfel, Lungu (min. 77) şi Lucaci (min. 79) greşesc de pu­ţin ţinta. A. S. A. Tg. Mure?: So­lyom — Şleam, Dondoş, Toth, Czako (min. 32 Chiru) — Do­­du, Ciutac (min. 65 Lungu), Lucaci, Mureşan, Siko, Raksi. Politehnica Iaşi: Constanti­­nescu — I­upea, Ianul, Stoi­­cescu, Deleanu — Ştefănescu, Contardo, — Cuperman, Lupu­lescu, Vornicu, Goleac. + La tineret: A.S.A. — Poli­tehnica 2—0. Ioan Bisoiu Celelalte rezultate : T. C. Argeş — petrolul 2—1, Crişul — Dina­mo Bucureşti l—1, Dinamo Bacău — Farul S—1, Steaua — Universi­tatea Craiova s—3, Vagonul — Universitatea Cluj 1—2, Rapid — U.T.A. î—1, Jiul — Progresul 2—1. Clasamentul Etapa viitoare : A. C. a. - U.T.A., Progresul - Crişul, Jiul - Politehnica Iaşi, Petrolul — Universitate­a Craiova, Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău, Farul - F. C. Argeş! Universitatea Cluj -Steaua, vagonul — Sapid. r u- T' *■ 20 12 4 4 35—17 28 Dinamo București 20 10 3 7 39—23 23 Dinamo Bacău 20 10 3 7 25—23 23 „U“ Craiova 20 10 3 7 34—33 23 R*pId 20 9 4 7 23—24 22 îiuJ 20 8 5 7 21—19 21 Politehnica 20 10 l 9 21—22 21 Steaua ^ 20 9 2 9 35—29 20 ,.U" Cluj ; 20 9 1 10 30—29 19 A'S A' t 20 9 1 10 25-28 19 Progresul I 20 7 5 8 18—22 19 *;r‘r:1 I 29 6 « 8 21—22 18 rarul C 20 8 3 10 25—29 ÎS Petrolul 20 8 J JJ so_28 17 F. C. Argeș 20 8 j n 24_32 17 Vagonul 29 3 2 [j 27—44 12 I I lin 1 i 241 Ide I 1 orei S ----------1 I Radio laşi Ediţie de prim (1 aprilie) : S; 12.00 Revista presei; 12,05 9 Raliul melodiilor — muzică fe uşoară ; 12.30 Noi şi elevii­­ noştri ; 12.45 „De m-ar auzi jji bădiţa, iar mîndruţa mi-ar şti § dorul" — muzică populară ; »§ 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 b Varietăţi muzicale ; 13.30 Ac- gi tualitatea plastică ; 13.35 V&- S rietăţi muzicale — conţinu- s are. 9 Programul de seară ; 16.00­­ Buletin de ştiri ; 16.05 Cintece *8 patriotice ; 16.15 Pe teme eco-­­ nomica; 16.30 Muzică uşoară 9 românească ; 16.45 Teatru la & microfon: „Fîntîna Blanduzi- § ei“ de V. Alecsandri; 13.15 9 Muzică populară; 18.30 Ra- S­ dioJurnal ; 18.40 Recital de j| muzică uşoară : Gigi Marga 9 şi Remo Germani. Programul de dimineaţă (2­0 aprilie) : 5.30 Buletin de ştiri;­­§ 5.35 Cînd­ formaţiile de mu- 5u zică uşoară: „Sincron" şi § „The Venture« Inspace" ; 6.00­­ Cronica agrară ; 6.05 Cintece­­ şi jocuri populare româneşti ; Şi Piese muzicale executate de­­ fanfară ; Ritm şi voie bună !| — muzică uşoară ; 7.10 Vă vi- § Televiziune 17.30 Telex TV; 17.35 Pen- 5gs­tru elevi ; Consultaţii la lim­­ba română (clasa a­ XXI-a) ; 3 Tema : Direcţii în dezvoltarea §i romanului din perioada inter- 9 betică. Prezintă prof. dr. do- ^ cent Al. Piru; 18.05 Limba 9 engleză. Lecţia a 52-a; 18.30­­| Pentru copii : „Telebotanicus". § Plante de apă ; 19.00 Telejur- 9 naiul de seară. Buletinul me- §5 teorologie; 19.30 Tele-univer- 9 sitatea : „De la lunetă la ra- § diotelescop"; 20.00 Seară de tea- § tru : „Hora domniţelor" de 9 Radu Stanca. Transmisie de la Teatrul National din, Cluj; 9 Regia Ioan Taub. In pauze : ţ; Cronica muzicală, de Petre 9 Codreanu; Calendar UNESCO; 9 Alecu Russo ; 22.20 Varietăţi 9 pe peliculă . 22.45 Telejurna- 9 Iul de noapte. % I Cinematografe | I VICTORIA : „Pentru încă | t puţini dolari“, coproducţie ^ ^ italo-franco-spaniolă, orele : ^ 9 8.9; 10.48; 12.45; 14.45; 16.50 ; S § 18.55 ; 21. REPUBLICA „Tată 9 9 de familie", coproducţie italo- 9 9 franceză, cu : Nino Manfredi, St § Leslie Caron, Ugo Tograzzi, 9 9 orele : 9 ; 11.15 ; 14.15 ; 16.30 ; S ^ 18.45 . 21. ARTA : „Moara cu t­ 9 noroc“, ora 9 ; „Cenuşă", ore- § re­le : 11 ; 14.15 ; 17.30 ; 20.45. TA-­Ş­­ TARASI : „Samuraiul", orele : 9 9 16 ; 18.10 ; 20.10. NICOLINA : 8 % „Astă seară mă distrez", ore- 9 & le : 17; 18 . 20. PASCANI : & 9 „Eu te-am iubit". HIRLAU: §i ^ „Operaţiunea Crossbow". TG. & § FRUMOS: „Surprizele dragos- §­­ tei". PODU­ ILOAIEI: „Doam- S § na de pe sine“. I I I Teatru! Naţional | § s s s La ora 19.30, TEATRUL 9 % „VICTOR ION POPA“ DIN g § BIRLAD prezintă un specta- § 9 col cu piesa : „Muşcata din 9 S fereastră“. 5 s ş I Casa de cultură­­ I I I a tineretului I şi studenţilor $ i ÎI Le ora 20, la Clubul artelor: S şI Catedrale gotice. Participă B 9 arhitecţi ieşeni. I Cală de filme ^ La ora 20,ÎS, în aula „M. I Eminescu" a Universităţii­­ „Al .I. Cuza", va avea loc o 3­­ gali de filme franceze. Cu ; fe acest prilej, lectorul Michel­e S­t Louyot va prezenta filmele : 5 ■v „Tehnici moderne în săpfitu- r ^ rile arheologice", „Scenografia § fe rev­oluţionară“ și „Portretul 9 lui Moliere" — film realizat ! A« îasn.T „„ie "D ———.,,1* Audiențe Vs. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Iaşi, se ţin zilnic audienţe, după următorul program­­ luni, marţi, miercuri, joi şi vineri începînd de la ora 15.30. Sîmbăta de la ora 12.30. Timpul probabil 1g Vremea devine umedă cu «5 »5 cerul noros la acoperit. Vor­­ fc cădea precipitaţii temporare fe 9 sub formă de lapoviţă şi § 9 ploaie, mai ales în nordul f§ t Moldovei. La munte ninsoa- 9 § re. Vint slab la potrivit din | ^ sectorul nord-vestic. Tempe- § 9 latura uşor variabilă; mini- 9­i mele vor oscila între minus 9 ^ 2 grade şi plus 2 grade, iar §­ 9 maximele între plus 3 şi ‘ 7 8 ^5 grade.

Next