Flacăra Iaşului, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 7013-7038)
1969-04-01 / nr. 7013
HACARA IAȘULUI PAGINA 2* Lucrările Conferinţei Asociaţiilor studenţilor din Centrul universitar Iaşi In raportul Consiliului U.A.S. din Centrul universitar Iaşi, prezentat de tov. asistent ing. Emil Uncheşel, s-a insistat în mod deosebit asupra rezultatelor aplicării măsurilor ce decurg din Directivele C.C. al P.C.R. din aprilie 1998 privind dezvoltarea învăţămîntului şi a noii Legi a învăţămîntului, care au contribuit la aşezarea şcolii româneşti pe baze ştiinţifice, din concordanţă cu cerinţele actuale ale economiei şi culturii din ţara noastră. In ceea ce priveşte învăţămîntul superior, s-a accentuat mai ales asupra faptului că noile măsuri vizează creşterea contribuţiei la formarea cadrelor necesare unei economii complexe şi culturii noi, socialiste, înţelegînd adevărata semnificaţie a tuturor acestor transformări, preluind grija pe care le-o poartă partidul şi statul nostru, studenţii ieşeni răspund cu recunoştinţă neţărmurită prin hotărîrea fermă de a munci mai mult şi mai bine. O dovadă concludentă sînt rezultatele sesiunilor de examene de la finele anului universitar trecut şi din iarna aceasta, ce atestă o creştere sensibilă a procentului de note bune şi foarte bune, după cum şi a numărului de studenţi promovaţi. La acestea au contribuit întocmirea riguros ştiinţifică a planurilor şi programelor, eşalonarea mai judicioasă a disciplinelor, precum şi o largă gamă de acţiuni menite să sprijine desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţămînt şi anume: dezbateri profesionale, simpozioane metodice, consultaţii etc. Cu toate aceste măsuri şi sprijinul acordat, s-a arătat în raport, nu toţi studenţii au înţeles totdeauna îmbunătăţirile ce au fost aduse, unii irosind în mod nepermis timpul afectat studiului individual. La aceasta a contribuit şi faptul că unele consilii de facultăţi şi comisii profesionale din institute au abandonat activitatea de îndrumare profesională a studenţilor, n-au cultivat suficient atitudinea de responsabilitate, opinia colectivă împotriva lipsurilor, n-au combătut formalismul şi nota de improvizaţie a unor activităţi. Accentuîndu-se asupra faptului că toate aceste deficienţe pot fi lichidate prin acţiuni conjugate ale tuturor lectorilor de răspundere, Aportul a trecut apoi la o altă formă importantă de pre, STaftre şi Amitate , activitatea , iesit. In acest sector, deşi s-atu -feiesfistrat-'-. succese! toi tuși Consiliul U.A.S. a sprijinit cercurile exclusiv în perioada sesiunilor, uitîndu-le în tot restul anului. Un rol de seamă în formarea specialistului de mîine îl are munca educativă pentru crearea unui larg orizont politico-ideologic şi cultural, a unei concepţii ştiinţifice despre lume şi viaţă. In acest scop s-au folosit forme noi cum ar fi clubul artelor, ateneul studenţesc, mese rotunde, ca şi o susţinută activitate artistică de amatori. Persistă însă şi în acest domeniu unele lipsuri, o parte a din activităţi fiind neactive, neinteresante şi nelegate de specificul colectivului. Se poate «preda il munca susţinută pa linie educativă desfăşurată în Centrul universitar Iaşi îşi dovedeşte «Manta prin activitatea efervescentă pe care imensa majoritate a studenţilor o depun pentru pregătirea lor, pentru aplicarea în viaţă a politicii partidului. Dare® de seamă a acordat un spaţiu larg asigurării bazei materiale, a eforturilor pe care statul Ie face pentru condiţii optime de muncă şi viaţă ale tineretului studios. Faptul că în prezent în Centrul universitar Iaşi există 28 de cămine care cauzează 83 la sută dintre studenţi şi 10 cantine unde servesc masa marea majoritate, dotarea laboratoarelor cu aparataj modern, lărgirea spaţiului de şcolarizare, sunt tot atîtea dovezi de solicitudine. Evident toate acestea se cer bine gospodărite şi folosite cu pricepere, acţiuni în care asociaţiile studenţilor trebuie să aibă un rol mai mart decit pînă acum. Referindu-se la aceste condiţii, studentul Trifon Cărăuşu şi-a exprimat recunoştinţa fierbinte faţă de partid, subliniind că investiţiile alocate trebuie să fie restituite prin eforturi sporite din partea tuturor studenţilor. O dovadă a felului cum răspund studenţii acestei griji părinteşti este că cei mai mulţi au înţeles măsurile ce au fost luate recent de partid şi guvern, măsuri ce creează cadrul prielnic perfecţionării continue a pregătirii studenţilor. Asupra acestui fapt s-a oprit şi studentul Silviu Botezatu, insistînd asupra sarcinilor organizaţiilor de tineret în folosirea eficientă a timpului destinat studiului. La I.M.F. este necesar, deasemenea, să se explice rolul externatului generalizat, militînd pentru perfecţionarea acestuia şi în genere pentru fructuoase dezbateri pe linie profesională. In privinţa condiţiilor materiale vorbitorul, ca şi studentul Bertalan Kiss au arătat unele probleme specifice I.M.F.-ului, punînd accentul pe îndatorirea tuturor studenţilor de a efectua cu mai mult simţ de răspundere controlul obştesc încămine şi cantine, de a-şi exercita rolul lor , în comitetele deCămine, xa uuvimai sau ala trei. Jae Niculescu, arătînd ciSfie ’’pentru realizarea tuturor dezideratelor, a accentuat asupra necesităţii conjugării eforturilor organizaţiilorU.T.C. şi A. S. şi conlucrării strînse a tuturor factorilor de răspundere. De asemenea, vorbitorul a cerut mai multă Iniţiativă şi consecventă In transmiterea mai rapidă a hotărîrilor la verigile de bază, în masa de studenţi. O problemă interesantă pe care au ridicat-o mai mulţi vorbitori printre care studentul Victor Surdu a fost aceea a participării mai active a reprezentanţilor studenţilor la ■ettvîtatea senatelor vsiverait*r* şi a eonailiilor profesoral*. Asistent Dorin Belu* a scos In relief necesitatea pregătirii serioase a examenelor din sesiunea de iamă, mentionlnd faptul că In genere ar trebui să se găsească metode mai rapide şi eficiente de comunicare a comisiilor profesionale cu studenţii. Majoritatea studenţilor care au luat cuvîntul au remarcat creşterea spiritului de exigenţă manifestat la examene şi au considerat că în scopul pregătirii temeinice în profesia care şi-au ales-o acest lucru este binevenit. Aspectelor muncii culturalartistice le-a fost acordată o mare atenţie de către lector univ. Pavel Florea, studenţii Emilian Sasu, Mihai Bărbulescu, M. Tatulici, Radu Popa, Ştefan Cadar şi alţii care au arătat realizările pe această linie, proiectele organizării unor manifestări şi publicaţii noi, dar şi dezideratul de a atrage un număr sporit de studenti la spectacolele institutelor de artă, la activităţile ce se desfăşoară în diverse cluburi şi case de cultură. In încheiere, a luat cuvântul tov. Ion Popescu care a relevat faptul că prin munca plină de dăruire a cadrelor didactice şi a majorităţii studenţilor, ca şi prin activitatea susţinută a organizaţiilor de tineret, s-au obţinut la Iaşi succese ce merită a fi popularizate pe întreaga ţară. Vorbitorul a ţinut să scoată în evidenţă, în primul rînd, faptul că hotărîrile recente privind îmbunătăţirea învăţămîntului au început să prindă viaţă, dovedind adeziuunea totală a celor chemaţi să le pună in practică, la politica partidului nostru, ce asigură participarea tuturor la desăvîrşirea construcţiei socialiste. In privinţa pregătirii profesionale s-a atras totuşi atenţia asupra grijii ca organizaţiile de tineret să opereze mai puţin cu statistici, intrînd în profunzimea problemelor, în timp ce in cercetarea ştiinţifică e imperios necesar să se încurajeze contribuţiile originale, acordîndu-se atenţie ridicării din cadrul fiecărei promoţii a celor mai capabili studenţi meniţi să devină savanţi cu care să se mândrească întreaga ţară. O mare atenţie trebuie să se acorde pregătirii ideologice a tineretului prin cele mai variate mijloace patetice. -stu:depleşţi cu o tematic® mai diversă şi cu dezbaţin vii, inţsii'.'Sate, reviste bine ■ orientate. Informări politia® cipiimentate — punindu-se accent in general pe latura instructivă şi nu numai de divertisment a activităţilor culturale. Cu convingerea că noul consiliu A.S. îşi va muta centrul de greutate al activităţii în facultăţi şi că studenţii vor face totul pentru ca măsurile adoptate să devină realităţi, participind in mod efervescent la rezolvarea tuturor problemelor, tov. I. Popescu le-a urat noi şi însemnate succese în activitatea lor viitoare. Aspect din sală în timpul lucrărilor Conferinţei Cum se explică autoritatea scăzută (urmare din pag. î) ştirile ce urmează a fi luate. Unii dintre interlocutori, referindu-se la modul cum îşi îndeplinesc obligaţiile lucrătorii C.T.C., subliniau că există unele deficienţe în ceea ce priveşte exigenţa, şi aceasta mai ales în stabilirea cu precizie a caracteristicilor diferitelor loturi de făinuri şi a materiilor auxiliare, iar uneori se simte nevoia unei operativităţi sporite în efectuarea diferitelor probe şi analize. Deşi s-au obţinut succese de seamă, este necesară o atenţie sporită în stabilirea reţetelor optime pe loturi (procentul de apă, temperatura pe faze, timpul de fermentare, modelare şi coacere etc.). Pentru ca eforturile lucrătorilor C.T.C. să ducă la rezultate mai bune, se cere ca ei să aibă un sprijin din partea maiştrilor şi a şefilor de secţii. Nu rareori aceştia nu colaborează cu C.T.C.-iştii în vederea realizării indicilor calitativi. Ne-au fost prezentate exemple cînd secţiile nu respectă întocmai reţetele stabilite de laborator, ajungîndu-se la produse necorespunzătoare standardelor în vigoare. Oprite de la livrarea pe piaţă de către serviciul C.T.C. şi serviciul de producţie, magazinerii, cu aprobarea maiştrilor, le-au permis totuşi intrarea în consum. Nu ştiu oare maiştrii că numai conducerea întreprinderii, prin persoana directorului, poate infirma o hotărîre a C.T.C.ului ? E drept că comitetul de partid şi conducerea întreprinderii au intervenit în astfel de cazuri, tot mai rar in ultimul timp, dar se cere, credem, mai multă perseverenţă pentru eliminarea totală a tensiunii dintre controlul de calitate şi factorii de răspundere din producţie pentru crearea unei atmosfere mai propice colaborării, al cărei beneficiar să fie calitatea. Mari şantiere de hidroamelioraţii In zona de şes a Cîmpiei Banatului au fost deschise mari şantiere de hidroamelioraţii, la care participă prin muncă patriotică lucrători ai ogoarelor din unităţi agricole de stat şi cooperatiste. In zona Ceacova — Ghilad, de pildă, unde prin îmbunătăţirile funciare ce se vor executa vor fi scoase de sub influenţe excesului de umiditate peste 11.000 ha, mai mult de 1.000 de mecanizatori şi ţărani cooperatori din Ceacova, Ghilad, Cebza, Petroman, Macedonia au şi început efectuarea canalelor şi digurilor pentru noua reţea de desecări. Alte şantiere de hidroamelioraţii, situate în zonele Buziaş, Recaş, Lugoj, unde şi-au anunţat participarea muncitorii , şi ţăranii din comunele şi satele din jur, vor reda, în 1969, producţiei agricole prin lucrări de desecări şi Îndiguiri mai mult de 35.000 ha terenuri. (Agerpres) liter Sv-sFTSf Volei, divizia 4 3-2 cu Farul dar... Oraşul de pe litoral, evident, mai puţin strălucitor şi mult mai puţin zgomotos decit îl ştim noi din lunile de concediu, a cunoscut (în lumea sportivă, bineînţeles) duminică, o efervescenţă deosebită. Gauza, e lesne de înţeles : prezenţa echipei de volei Penicilina, formaţie care anul acesta, prin rezultatele obţinute, a reuşit să readucă în atenţia tuturor un campionat (divizia A, feminin) căzut într-un quasi - anonimat. Pregătirile speciale ale echipei gazdă (cantonament, invitarea cu două zile mai devreme a arbitrului principal), ca şi prezenţa unui numeros public pe băncile sălii constănţene ne-au dovedit că Farul este pusă pe „fapte mari*. Şi pînă în setul al patrulea mai precis, pînă la scorul de 9—3 pentru gazde, am crezut că vom asista la o mare surpriză: înfrîngerea Penicilinei. Debutînd sub auspicii favorabile leşencelor (superioare pe plan tehnic) meciul a avut, la începutul setului al doilea o răsturnare neaşteptată , la scorul de 3—1 pentru Penicilina, Căniel greşeşte serviciul şi gazdele reuşesc să egaleze. Intervine apoi, în favoarea Farului, şi arbitrul Gheonescu (Bucureşti), care începe să le penalizeze, sistematic, pe Goia şi Chiriţescu, ori de cite ori încercau să „ridice" mingi coechipierelor lor. Cîteva momente de descumpănire în echipa ieşeană şi Farul, prinzînd cula, se impune, distanţîndu-se : 9—3, 10—4, 14—4 şi, în final, 15—8. In setul următor, Farul domină copios şi, profitînd de deruta Penicilinei (blocaj defectuos, dublat ,ca şi Inexistent, atacuri lipsite de forţă), cîştigă setul al treilea şi preia autoritar conducerea (8—2, 9—3) în cel de-al patrulea. Infrîngerea Penicilinei părea iminentă. Dar, epuizate de pe urma eforturilor deosebite depuse pînă atunci, gazdele înregistrează o „cădere" totală, nereușind, realmente, să mai dea mingea peste plasă. Momentul este prompt speculat de Penicilina care, adueîndu-și parcă aminte că are un prestigiu de apărat, se dezmeticeşte şi realizează o sultă impresionantă de 12 puncte consecutiv. In setul decisiv, gazdele mai reuşesc să mai ţină „pasul" cu Penicilina pînă la 7—7, scor de la care leşencele se distanţează apoi Irezistibil, făcînd inutile eforturile conjugate ale jucătoarelor de la Farul şi ale arbitrului. O victorie deci cu 3—2 (15—8 ; 8—15 — 13—15 ; 15—9 ; 15—10) a Penicilinei, într-o partidă în care incluzînd totuşi circumstanţele atenuante (deloc de neglijat) arătate mai înainte, trebuie să spunem că ieşencele nu au evoluat la valoarea lor. Desigur, este greu să înfrunţi o echipă valoroasă şi un arbitraj tendenţios. Dar acestea sunt lucruri cu care ieşencele s-au mai întîlnit nu o dată, iar ele nu vor putea motiva faptul că, văzîndu-se conduse, au renunţat uşor de tot la luptă, au comis în cursul jocului sumedenie de greşeli elementare. Să sperăm că jocul de la Constanţa le va servi drept lecţie şi. in continut**'' îşi spune cu botărie .upetiori■ ®tea, BelăsInt astfel nici o portiţă «căpar«alii echipelor advers'' cît si eventual.Iar arbitri „inurdgostiti" de formaţiile gazdă. Gh. Vasiliu Rezultatele concursului Pronosport din 30 martie Steaua — „U* Craiova ! Rapid — U.T.A. Arad 1 Crişul — Dinamo Buc. — F.C. Argeş — Petrolul 1 A.S.A. Tg. Mureş — Politehnica Iaşi 1 Dinamo Bacău — Farul 1 Jiul — Progresul 1 Vagonul — „U" Cluj 2 Chimia Suceava — Portul 1 Gaz Metan — Chimia Sibiu Electroputere Arad " A .CS.M. 2 .F.R. I Popice Echipele clubului Nicolină - campioane judeţene Timp de trei zile (28,9, 30 martie), pe arena de popice a clubului Nicolina, a avit loc etapa judeţeană a campionatului republican de popice pe echipe de senior. Reprezentanţii clubului Nicolina au cîştigat ambele titluri, dovedind o bună pregătire. De subliniat surpris pe care a furnizat-o echipa de senioare a Nicolinei, victorioasă în fata cunoscutei formatii Sănătatea Bîrnova. Ibișencele alcătuiesc o echipa tînără (media de vîrstă, 18 ani), ,cu mari resurse. CLASAMENTE, seniori: T. Nicolina Iași — 4.526 pi. ; 2. Voinţa Iaşi — 4.268 pi.; 3. Sănătatea Bîrnova — 3548 p.d.; senioare : 1. Nicolina Iaşi — 1.666 p.d. ; 2. Sănătatea Bîrnova — 1.661 p.d. C. DANIELESCU corespondent Aspect din meciul de popice al echipelor feminine Nicolina și Sănătatea Bîrnova. In gala finală, FI. Costinescu (Iași) l-a întîlnit pe Viorel Dumitru (Suceava). Ieșeanul a cîştigat, fiind declarat campion de zonă. Foto : D. Rotaru (corespondent) Box Au fost desemnaţi campionii zonei de la Iaşi Iaşul a găzduit una dintre zonele campionatului republican individual de box al juniorilor — ediţia 1969. Pentru cele 24 de titluri de campioni de zonă au avut loc 76 de întîlniri programate în sala Casei sindicatelor, în zilele de 26, 27 şi 29 martie 1969. Dintr-un viciu de programare, care aparţine Federaţiei de specialitate, s-a ajuns la situaţia disputării a 30 şi, respectiv 27 de meciuri în primele două gale. Intîlnirile finale, de sîmbătă seara, au desemnat următorii campioni de zonă (in ordinea categoriilor) : Juniori mici: M. Ouatu (Bacău), Dinu Condurat (Bacău), Șt. Vitalios (Bacău), Gh. Racovită (Iași), C. Dumitrescu (Buzău), Șt. Călin (Bacău), Adr. Cretu (Cjalgji|j|Matei ) '»*• " '• '"Opa (Bacău), Gh. Nicoară (Buzău), C. Agrigoroaie (Iași), Șt. Sandu (Galați), Dutu Savin (Suceava), Ilie Radu (Iaşi), Adr. Ceaikovski (Iaşi), Fl. Costinescu (Iaşi), Paul Tănase (Iaşi), Gh. Iordache (Iaşi), Mişu Banu (Bacău), V. Lehăduş (Galaţi). Practicînd un box variat şi eficace tinerii pugilişti ieşeni şi-au adjudecat 9 titluri de campioni (urmează boxerii băcăoani — cu 7 titluri, şi gălăţenii — cu 3). Din partea C.J.E.F.S. Iaşi, tov. Cristea Bogdan a înmînat premii (speciale) unor boxeri ca: Marinică Ouatu (cel mai tînăr participant), Cornel Dumitrescu şi Şt. Sandu (cei mai combativi boxeri), Gh. Racoviţă şi C. Agrigoroaie (cei mai tehnici boxeri). Alături de excelenta organizare, la buna desfăşurare a acestei competiţii au contribuit şi arbitrii judecători: O. Orban (Tg. Mureş), N. Popa (Bucureşti), V. Teodoru (Brăila), David Oprişan (Bucureşti), Fl. Teodoţu (Iaşi), dublaţi de atenta în■ ,acţ i 4'cvarteriu general, Marin Stănescu (București). C. PĂDURĂRIŢEI corespondent ■ ■ ■j ■ ■ ■ Fotbal divizia A Politehnica a jucat slab şi a pierdut cu 0-1 (Prin telefon de la trimisul nostru special) La sfîrşitul meciului de la Tg. Mureş dintre A.S.A. şi Politehnica Iaşi, l-am rugat pe observatorul federal Virgil Nicu să ne dezvăluie impresiile sale despre această partidă. El ne-a declarat: ,,A fost un joc de slabă factură tehnică. Am văzut doar patru șuturi trase bine la poartă; în rest am asistat la multe faze încîlcite, la multe pase trimise precis ... la adversar. Mai concis, aș putea spune că s-a jucat la întîmplare, fără orizont*. Spusele observatorului federal corespund întrutotul realităţii. Ne aşteptam ca jucătorii echipei ieşene să evolueze aşa cum ne obişnuiseră în partidele susţinute acasă, sau măcar ca în cea cu Progresul din Capitală. Nu s-a întîmplat acest lucru (cu toate că terenul a fost excelent), deoarece, aşa după cum am observat, ieşenii s-au angrenat foarte uşor în jocul adversarilor. Ei au dovedit că se descurcă mai greu în faţa unui adversar slab, dar care se aglomerează în propria jumătate de teren şi îşi apără cu îndîrjire poziţiile atunci cînd acumulează un avantaj minim. Aşa s-a întîmplat la Tg. Mureş. Pe de altă parte, fără a scuza cîtuşi de puţin comportarea slaba a uinora dintre fotbaliştii Politehnicii, trebuie să arătăm că arbitrul N. Petriceanu (Bucureşti) a condus, în special în cea de a două repriză, de o manieră discutabilă. El a fluierat cînd trebuia şi cînd nu, creînd în rîndul ieşenilor o stare de nervozitate. Mai adăugăm şi faptul că localnicii au jucat destul de „tare", lucru neobservat însă ... de arbitri! După cum era de aşteptat, la început am asistat la o uşoară dominare a mureşenilor. Oaspeţii calmează jocul şi iniţiază contraatacuri periculoase. Totuşi, în minutul 15, cînd jocul era echilibrat şi situaţia din teren nu prevestea deschiderea scorului, se înscrie unicul gol din această partidă. La o centrare înaltă a lui Lucaci, lipsită de periculozitate, Lupea sare la balon şi, în loc să-l lovească cu capul, îl opreşte cu mina în interiorul careului de 16 m. Arbitrul acordă just lovitură de la îl m. Lovitura este transformată de Siko. In continuare, ieșenii atacă dezlănţuit. Merită să relatăm mai pe larg una dintre cele mai frumoase faze ale meciului. In min. 28, Cuperman (dar numai atîti?) porneşte cu mingea într-o acţiune excelentă, trece de trei adversari şi pasează ideal lui Vornicu. Situaţia clară este irosită cu multă uşurinţă de Vornicu care, de la numai 6 m., trage pe lingă poarta apărată de Solyom, deşi era singur cu portarul. Ieşenii pun stăpînire pe joc, dar Lupulescu, Cupernan şi ceilalţi, opriţi de multe ori prin fault, nu reuşesc să-şi pună în valoare calităţile. După pauză, Politehnica luptă cu şi mai multă ardoare, avînd ocazii bune de a marca, însă Lupulescu (min. 57), Guperrean (min. 68 şi 81), Gontardo (min. 75) ratează din situaţii foarte favorabile. Trecînd în revistă acţiunile ofensive ale ieşenilor, nu vom uita, desigur, nici emoţiile încercate în faţa propriei porţi. Astfel, Lungu (min. 77) şi Lucaci (min. 79) greşesc de puţin ţinta. A. S. A. Tg. Mure?: Solyom — Şleam, Dondoş, Toth, Czako (min. 32 Chiru) — Dodu, Ciutac (min. 65 Lungu), Lucaci, Mureşan, Siko, Raksi. Politehnica Iaşi: Constantinescu — Iupea, Ianul, Stoicescu, Deleanu — Ştefănescu, Contardo, — Cuperman, Lupulescu, Vornicu, Goleac. + La tineret: A.S.A. — Politehnica 2—0. Ioan Bisoiu Celelalte rezultate : T. C. Argeş — petrolul 2—1, Crişul — Dinamo Bucureşti l—1, Dinamo Bacău — Farul S—1, Steaua — Universitatea Craiova s—3, Vagonul — Universitatea Cluj 1—2, Rapid — U.T.A. î—1, Jiul — Progresul 2—1. Clasamentul Etapa viitoare : A. C. a. - U.T.A., Progresul - Crişul, Jiul - Politehnica Iaşi, Petrolul — Universitatea Craiova, Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău, Farul - F. C. Argeş! Universitatea Cluj -Steaua, vagonul — Sapid. r u- T' *■ 20 12 4 4 35—17 28 Dinamo București 20 10 3 7 39—23 23 Dinamo Bacău 20 10 3 7 25—23 23 „U“ Craiova 20 10 3 7 34—33 23 R*pId 20 9 4 7 23—24 22 îiuJ 20 8 5 7 21—19 21 Politehnica 20 10 l 9 21—22 21 Steaua ^ 20 9 2 9 35—29 20 ,.U" Cluj ; 20 9 1 10 30—29 19 A'S A' t 20 9 1 10 25-28 19 Progresul I 20 7 5 8 18—22 19 *;r‘r:1 I 29 6 « 8 21—22 18 rarul C 20 8 3 10 25—29 ÎS Petrolul 20 8 J JJ so_28 17 F. C. Argeș 20 8 j n 24_32 17 Vagonul 29 3 2 [j 27—44 12 I I lin 1 i 241 Ide I 1 orei S ----------1 I Radio laşi Ediţie de prim (1 aprilie) : S; 12.00 Revista presei; 12,05 9 Raliul melodiilor — muzică fe uşoară ; 12.30 Noi şi elevii noştri ; 12.45 „De m-ar auzi jji bădiţa, iar mîndruţa mi-ar şti § dorul" — muzică populară ; »§ 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 b Varietăţi muzicale ; 13.30 Ac- gi tualitatea plastică ; 13.35 V&- S rietăţi muzicale — conţinu- s are. 9 Programul de seară ; 16.00 Buletin de ştiri ; 16.05 Cintece *8 patriotice ; 16.15 Pe teme eco- nomica; 16.30 Muzică uşoară 9 românească ; 16.45 Teatru la & microfon: „Fîntîna Blanduzi- § ei“ de V. Alecsandri; 13.15 9 Muzică populară; 18.30 Ra- S dioJurnal ; 18.40 Recital de j| muzică uşoară : Gigi Marga 9 şi Remo Germani. Programul de dimineaţă (20 aprilie) : 5.30 Buletin de ştiri;§ 5.35 Cînd formaţiile de mu- 5u zică uşoară: „Sincron" şi § „The Venture« Inspace" ; 6.00 Cronica agrară ; 6.05 Cintece şi jocuri populare româneşti ; Şi Piese muzicale executate de fanfară ; Ritm şi voie bună !| — muzică uşoară ; 7.10 Vă vi- § Televiziune 17.30 Telex TV; 17.35 Pen- 5gstru elevi ; Consultaţii la limba română (clasa a XXI-a) ; 3 Tema : Direcţii în dezvoltarea §i romanului din perioada inter- 9 betică. Prezintă prof. dr. do- ^ cent Al. Piru; 18.05 Limba 9 engleză. Lecţia a 52-a; 18.30| Pentru copii : „Telebotanicus". § Plante de apă ; 19.00 Telejur- 9 naiul de seară. Buletinul me- §5 teorologie; 19.30 Tele-univer- 9 sitatea : „De la lunetă la ra- § diotelescop"; 20.00 Seară de tea- § tru : „Hora domniţelor" de 9 Radu Stanca. Transmisie de la Teatrul National din, Cluj; 9 Regia Ioan Taub. In pauze : ţ; Cronica muzicală, de Petre 9 Codreanu; Calendar UNESCO; 9 Alecu Russo ; 22.20 Varietăţi 9 pe peliculă . 22.45 Telejurna- 9 Iul de noapte. % I Cinematografe | I VICTORIA : „Pentru încă | t puţini dolari“, coproducţie ^ ^ italo-franco-spaniolă, orele : ^ 9 8.9; 10.48; 12.45; 14.45; 16.50 ; S § 18.55 ; 21. REPUBLICA „Tată 9 9 de familie", coproducţie italo- 9 9 franceză, cu : Nino Manfredi, St § Leslie Caron, Ugo Tograzzi, 9 9 orele : 9 ; 11.15 ; 14.15 ; 16.30 ; S ^ 18.45 . 21. ARTA : „Moara cu t 9 noroc“, ora 9 ; „Cenuşă", ore- § rele : 11 ; 14.15 ; 17.30 ; 20.45. TA-Ş TARASI : „Samuraiul", orele : 9 9 16 ; 18.10 ; 20.10. NICOLINA : 8 % „Astă seară mă distrez", ore- 9 & le : 17; 18 . 20. PASCANI : & 9 „Eu te-am iubit". HIRLAU: §i ^ „Operaţiunea Crossbow". TG. & § FRUMOS: „Surprizele dragos- § tei". PODU ILOAIEI: „Doam- S § na de pe sine“. I I I Teatru! Naţional | § s s s La ora 19.30, TEATRUL 9 % „VICTOR ION POPA“ DIN g § BIRLAD prezintă un specta- § 9 col cu piesa : „Muşcata din 9 S fereastră“. 5 s ş I Casa de cultură I I I a tineretului I şi studenţilor $ i ÎI Le ora 20, la Clubul artelor: S şI Catedrale gotice. Participă B 9 arhitecţi ieşeni. I Cală de filme ^ La ora 20,ÎS, în aula „M. I Eminescu" a Universităţii „Al .I. Cuza", va avea loc o 3 gali de filme franceze. Cu ; fe acest prilej, lectorul Michele St Louyot va prezenta filmele : 5 ■v „Tehnici moderne în săpfitu- r ^ rile arheologice", „Scenografia § fe revoluţionară“ și „Portretul 9 lui Moliere" — film realizat ! A« îasn.T „„ie "D ———.,,1* Audiențe Vs. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Iaşi, se ţin zilnic audienţe, după următorul program luni, marţi, miercuri, joi şi vineri începînd de la ora 15.30. Sîmbăta de la ora 12.30. Timpul probabil 1g Vremea devine umedă cu «5 »5 cerul noros la acoperit. Vor fc cădea precipitaţii temporare fe 9 sub formă de lapoviţă şi § 9 ploaie, mai ales în nordul f§ t Moldovei. La munte ninsoa- 9 § re. Vint slab la potrivit din | ^ sectorul nord-vestic. Tempe- § 9 latura uşor variabilă; mini- 9i mele vor oscila între minus 9 ^ 2 grade şi plus 2 grade, iar § 9 maximele între plus 3 şi ‘ 7 8 ^5 grade.