Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)

1969-10-01 / nr. 7169

FLACARA IASULUI PAGINA 2 Lucrările agricole în comuna Miroslava Semnalele misiri irita mi lost reteilimili m Soarele strălucea de mult pe bolta cerului, dar mecanizatorii nu porniseră la treabă ■ Inginerii (navetiști) sosesc tîrziu în unități [Bl „Dorim o mînă de ajutor, nu avertismente“ in articolul intitulat „Cine decontează timpul pierdut !" apărut în ziarul nostru din 21 septembrie a.c., semnalam a­­numite deficienţe in organiza­rea muncii la unele cooperati­ve agricole printre care si ce­le din comuna Miroslava, de­ficiente care frînau desfăşura­rea normală a lucrărilor agri­cole. La 29 septembrie a.c. la o săptămînă de la apariţia ar­ticolului am revenit la Miros­lava pentru a vedea ce mă­suri au luat conducerile coo­perativelor agricole, specia­liştii, şeful secţiei I.M.A., or­ganele comunale de partid şi de stat, cei repartizaţi să a­­corde ajutor acestora, pentru redresarea situaţiei. La secţia I.M.A. sîntem pre­zenţi la ora 6.30 cînd soare­le strălucea de mult pe bolta gerului. Cum ne vede, şeful secţiei, tovarăşul M. Miron, dispare. „S-a dus să scoale tractoriştii", ne-a spus bucă­tăreasa care aştepta să le servească masa. Numărăm tractoarele trase la linie. Erau 11. Au început s* sosească tractoriştii şi sS. fe tocmeas­­că cu şeful secţiei la ce lu­crări să *e ducS- »N‘ar B bl‘ ]]e sg mergem în cutare loc, sg facem cutare treabă ?" Am cerut şefului de secţie plani­ficarea mijloacelor mecaniza­te la lucrările din ziua respec­tivă. Nu ne-a putut oferi aşa ceva. Pînă la ora aceea, pe la secţie n-a trecut nimeni de la C.A.P. sau de la consiliul popular comunal. „De cite tractoare dispuneţi?". Între­băm noi. „De 14", ni se răs­punde. „Şi trei unde sunt?". „La arat spre Voroveşti", completă şeful secţiei. Vizi­tăm tarlaua respectivă. Nici urmă de tractor. Mecanizatorii respectivi erau plecaţi acasă cu tractoarele de cu seară, iar şeful secţiei ascunsese ade­vărul. Ne îndreptăm spre Voro­veşti. In sat întîlnim şareta preşedintelui, condusă de un cooperator. „De unde veniţi?", îl întrebăm noi. „De acasă, de la tovarăşul preşedinte. Mi-a dat teascul să-l duc la fieră­rie la reparat. Trebuie să a­­pară şi dînsul din urmă". Am reţinut că era ora 7 şi tova­răşul preşedinte nu plecase de acasă şi că în acea dimi­neaţă problemele personale il preocupau în mod deosebit. Oprim la poarta dumnealui și discutăm cîteva minute. A­­flăm că din 100 de hectare destinate orzului au fost se­mănate doar 80 de hectare, deoarece nu mai există sămîn­­tă, că din 500 de hectare re­partizate culturii griului au fost semănate­­ doar 170 de hectare. „in continuare, după ce semănaţi griul?“. „70 de hectare tot după grîu, iar peste 200 de hectare după porumb“, ne-a răspuns preşe­dintele. „De ce nu organizaţi desfăcutul în stanii pentru a elibera rapid terenul?“. „Elibe­ratul nu-i o problemă pentru noi“. Trecem pe lingă o tarla cu porumbul recoltat şi aşezat în glugi. Doar 2-3 cooperatori erau prezenţi la desfăcat. Cit priveşte atelajele pină la ora aceea nu-şi făcuseră apariţia la eliberatul terenului. Mai tîrziu, in jurul orei 9, ne-am­ întîlnit şi cu tovarăşul inginer Ţurcanu. Sosise şi dînsul atunci de la Iaşi. O scurtă discuţie şi aflăm că e vorba de o cu totul altă am­plasare a griului decit cea pe care ne-a spus-o preşedintele cooperativei agricole. Aşa pre­­zentîndu-se situaţia, cum să fie luate cele mai eficiente măsuri pentru impulsionarea insămînţărilor ? „Acum, unde plecaţi, tovarăşe preşedinte?" „Trec pe la sectorul zootehnic şi apoi mă duc cu contabilii să evaluăm producţia de stru­guri din viile izbolate . O fi importantă şi această treabă, nimic de spus, numai că era bine ca tovarăşul preşedinte să vadă cum e organizată munca la semănat, la recol­tat, să ia măsurile ce se impu­neau şi apoi putea rezolva în linişte şi celelalte treburi. In comună mai există o coo­perativă agricolă, la Corneşti. Aceasta, este deservită de o gru­pă de tractoare de la sec­ţia condusă de tovarăşul M. Miron. Era ora 8 şi nici unul din cele 10 tractoare nu ple­case în cîmp, la treabă. Şi cooperativa agricolă nu avea însăminţate decit 47 de hecta­re cu grîu din 270 de hecta­re şi 50 de hectare cu orz din 72 de hectare planificate. Cîţiva tractorişti ne-au spus că nici preşedintele, nici bri­gadierii nu se interesează de felul cum muncesc tractoriştii. „De multe ori ne aflăm singuri pe cimp, ne-a spus un meca­nizator. Noi planificăm ce a­vem de făcut, unde să lu­crăm". Pe baza unor exemple oferite chiar în dimineaţa zi­lei cînd noi am fost aici, a­­vem să ne convingem de a­­cest adevăr. Tovarăşul Ion Banu, preşedintele cooperati­vei agricole, tocmai trecea spre cîmp pe lîngă grupa­ de tractoare. Văzuse tractoarele stînd nefolosite, dar nu se oprise. De nu-l chemau meca­nizatorii şi-ar fi continuat dru­mul. Cum de e cu putinţă, to­varăşe preşedinte, să vedeţi tractoarele stînd nefolosite şi să nu aveţi curiozitatea de a întreba măcar de ce stau ? Mecanizatorii ne-au spus că nu are cine să le gătească mîncare caldă, că s-au săturat de conserve. „Tovarăşul Paul Chiprian, inginerul care răs­punde din partea Direcţiei a­gricole de bunul m­ers al lu­crărilor agricole la noi, ne-a comunicat că dacă plecăm din cîmp la masă vom fi a­­mendaţi. Noi am fi dorit nu avertismente, ci o mină de a­­jutor pentru a ni se pregăti hrana şi a ni se aduce în cîmpie. Am ţinut neapărat să discutăm şi cu tovarăşul ingi­ner P. Ilaş, dar nu l-am putut întîlni. Plecase la Iaşi în ziua de 28 septembrie în jurul o­­rei 15 şi nu sosise în unitate nici pînă la ora 8, din ziua vizitei noastre. In ziua respectivă în jurul orei 9 am trecut şi pe la con­siliul popular comunal. L-am întrebat pe tovarăşul Vasile Lăpuşneanu, primarul comunei, care se afla la birou, cum merg treburile, ce măsuri au fost luate în urma semnalelor noastre critice. Răspunsul: „A­­cum treburile merg bine, bine de tot”. Ne-am dat seama că primarul comunei nu cunoştea realităţile din cimp. De la fac­torii de răspundere­ din-- coope­rativele agricole am aflat că* ’­­n cursul săptămînii trecute pe aici, pe la Miroslava, n-a trecut nimeni de la Uniunea judeţeană a cooperativelor a­­gricole, de la Direcţia agrico­lă. Nu înţelegem cum de to­varăşii din conducerea orga­nelor agricole judeţene n-au mers la faţa locului, după ce noi am semnalat în ziarul din 21 septembrie starea de lu­cruri amintită, pentru a lua măsurile corespunzătoare.­­To­varăşul ing. Paul Chiprian, ca­re răspunde din partea Direc­ţiei agricole de bunul mers al lucrărilor în această comună, vine foarte des la Miroslava. Dar, ce folos că deficienţele in organizarea muncii continuă să persiste). Aşa stind lucrurile, între­băm conducerea Direcţiei a­­gricole şi pe cea a Uniunii judeţene a cooperativelor a­­gricole . Pînă ctnd va fi tole­rată o asemenea situaţie la cooperativele agricole din comuna Miroslava? Gh. POIANĂ Modernizarea pieţei din Tg. Frumos Recent, în ora­şul Tg. Frumos, au început lucră­rile de moderniza­re a pieţii pentru desfacerea produ­selor agro-alimen­tare. Această ac­ţiune se înscrie între obiectivele cuprinse in planul de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului pe acest an. Valoarea lucră­rilor ce se vor executa la acest obiectiv se ridică la circa 300.000 de lei. La Opera de stat din Iași Spectacol extraordinar Miercuri 8 oc­tombrie, ora 19:30, pe scena Operei de stat din Iași, va avea loc spec­tacolul extraordi­nar .Carmen“ cu concursul mezzo­­sopranei Luba Ba­­rkcova din R. S. Cehoslovacă. Cu­noscută la Început ca solistă al an­samblului folcloric „Locnica“ care a intreprins turnee în Suedia, Nor­vegia, Danemar­ca şi a vizitat şi ţara noastră cu prilejul Festivalu­lui Internaţional al tineretului şi stu­denţilor. Luba Ba­­rkcova a devenit mai tîrziu angaja­tă a Teatrului Naţional slovac, unde i-au fost în­credinţate roluri importante. Per­manent el a cola­borat îndeaproape şi cu Studioul de televiziune. Un succes deosebit a obţinut solista slovacă la festiva­lul „Primăvara la Praga". In reper­toriul ei, în afară de concertele a­­mintite, sunt in­cluse „Trubadurul“ de Verdi, „Ev­­gheni Oneghin“ de Ceaikovski, „Po­vestirile lui Hoff­man" de Offen­bach, „Sărutul" de Smetana, „Cavale­ria rusticana" de Mascagni, „Băr­bierul din Sevilla“ de Rossini, „Flau­tul fermecat" de Mozart și altele. Luka Barkcova este și o a­­preciată interpre­tă a liedului, avînd in reperto­riu lucrări de Șostakovici, Verdi, Ravel și alții. Imagine din cadrul serviciului de creație de la Ţe­­sătoria de mătase „Victoria" din Iași. Se concep noi modele pentru imprimeuri. Orizonturi largi în noul an universitar (urmare din pag. 1). ţă,­intre şcoală şi nevoile prac­ticii". , Sl­Jt .......... In îndeplinirea acestei sar­cini şi in genere a bunului mers al procesului de instruc­ţie şi educaţie, un rol de sea­mă il au senatele şi consiliile profesorale, organisme tinere cu atribuţii importante în or­ganizarea şi conducerea activi­tăţii universitare, din care fac parte şi reprezentanţi ai studen­­ţimii, ca expresie a democra­tismului şi dorinţei de a atra­ge şi studenţii în rezolvarea problemelor lor de muncă şi de viaţă. Va trebui numai ca acestea să-şi îndeplinească tot mai bine menirea, pe baza ex­perienţei dobîndite şi a cerin­ţelor ce le stau în faţă. Dovedind înaltă conştiinţă faţă de cauza socialismului, faţă de poporul din­­ mijlocul căruia se ridică, faţă de ideile înaintate de progres în întrea­ga lume, studenţimea română dovedeşte că este animată de vibrante sentimente patriotice, de elan tineresc, de dragoste faţă de partidul nostru care conduce cu înţelepciune desti­nele întregului popor. Aseme­nea sentimente trebuie cultiva-te cu grijă în continuar­e aşa cum se subliniază si in Tezele Congresului : „O atenţie apar­te va trebui acordată educării tineretului în spiritul concep­ţiei ştiinţifice materialiste des­pre lume, al idealurilor de via­ţa comuniste, al devotamentu­lui fiiţa de partid, al dragos­tei faţă de patria socialista". In aceasta direcție este che­mată să militeze în primul rînd organizația de tineret și onum de asociațiile studenţești care în urma celei de-a VlI-a Conferințe a U.A.S.R. din luna aprilie a.c. prezintă forma spe­cifica de organizare a activi­tății U.T.C. în școala superioa­ra, avînd datoria ca, sub în­drumarea organizaţiilor de partid şi în colaborare cu con­ducerile institutelor, sa iniţieze activităţi în sprijinul bunei des­făşurări, încă de la începutul anului universitar, a procesului instructiv-educativ - acţiuni po­­litico-ideologice, ştiinţifice, cul­­tural-artistice etc., preocupîndu­­se totodată și de problemele profesionale şi sociale ale stu­denţilor. Este necesara imprimarea, în­­cepînd din prima zi a noului an universitar, a unui climat de munca intensa, de profunzime ştiinţifică, de enturh­ism, a unui înalt spirit d®, răspundere ce-i respumător elanului general d­i­ care întregul nostru popor în­deplineşte sarcinile trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului. In această direcţie, un rol de seamă le revine or­ganizaţiilor de partid din insti­tutele de invăţămînt superior a­­le căror sarcini s-au lărgit sim­ţitor prin acordarea dreptului de control prevăzut în noul Sta­tut al partidului,­­ adoptat de Congresul al X-lea. Fără îndo­ială aceste atribuţii trebuie în­ţelese în sensul lor real şi în primul rînd ca o îndatorire de a îmbunătăţi întreaga activitate politică şi organizatorică, asi­­gurind sprijinirea mai intensă a conducerii institutelor în activi­tatea lor multilaterală şi întărind totodată organizaţiile de partid care să devină din ce în ce mai puternice din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prin perfecţionarea muncii po­litice, a vieţii de partid din in­stitute şi antrenarea tuturor co­muniştilor la îndeplinirea exem­plară a sarcinilor ce le stau în faţă. Concentrarea tuturor forţelor, avîntul şi dăruirea care carac­terizează cadrele noastre didac­tice şi studenţimea acestui cen­tru cu străvechi tradiţii cultu­rale sunt garanţii puternice ale succeselor în noul an univer­sitar, an cu profundă semnifi­caţie istorică, fiind prima treap­tă a urcuşului glorios, contu­rat în linii sigure de docu­mentele Congresului al X-lea al P.C.R. Dorim zbor înalt şi atinge­rea însoritelor culmi ale,ştiinţei harnicei studenţimi ieşene ! O sarcină permanentă, de maximă importanţă: creşterea rentabilităţii producţiei materiale (urmare din pag. 1) dejean de partid din 28 martie a.c. ,­ mai puţin pentru aplicarea lor. La unele sortimente produse de unităţile industriei uşoare şi ali­mentare s-au înregistrat depăşiri ale consumurilor specifice de ma­terii prime şi materiale, deoarece nu s-au luat încă suficiente măsuri pentru urmărirea operativă a aces­tora pe flux şi pe fiecare suban­­samblu. La ultima adunare generală a salariaţilor de la Fabrica de tri­cotaje „Moldova“ s-au evidenţiat re­zervele ce există la secţia de cro­ire unde, printr-o mai raţională încadrare a tiparelor şi îmbunătă­ţirea organizării producţiei se poa­te reduce procentul de deşeuri şi obţine pe această cale importante economii de materii prime. Stabilirea, urmărirea şi respecta­rea consumurilor specifice este, de asemenea, necorespunzătoare în in­dustria locală, ceea ce determină creşterea cheltuielilor totale de pro­ducţie pe unitate de produs. S-a făcut încă foarte puţin în ce priveşte reducerea consumurilor prin reproiectarea unor piese, sub­­ansamble sau utilaje, lucrările pre­văzute în acest sens găsindu-se şi în prezent în unele întreprinderi în­­tr-o fază incipientă. Cheltuieli neproductive de mun­­că vie şi materializată, care au afectat atit volumul producţiei rea­lizate cît şi preţul de cost al a­­cestora s-au produs şi datorită menţinerii în volum Încă destul de ridicat a unor rebuturi, deşeuri, declasări, deteriorări. Deşi în scă­dere faţă de perioadele anterioare, in semestrul I al anului curent, ipo­ftBsamblul Judeţului înre­gistrat asemenea pierderi în va­loare de 2.564.000 de lei. Aceste cheltuieli au fost generate în cele mai multe cazuri de livrarea de către furnizori a unor materiale supradimensionate față de preve­derile contractelor încheiate sau de proastă calitate, Inregistrîndu-se importante depășiri de consum (U­­zi­na metalurgică, Uzina de prelu­crare a maselor plastice). Organizaţiile de partid şi com­i­tetele de direcţie trebuie să ac­ţioneze mai ho­tent în vederea di­minuării cheltuielilor pentru mate­rii prime şi materiale prin spori■ rea exigenţei la recepţia acestora. Întărirea răspunderii pentru gospo­dărirea şi depozitarea lor, prin or­ganizarea mai bună a producţiei, îmbunătăţirea calificării muncitori­­lor, respectarea normelor de con­sum, creşterea exigenţei controlu­lui de calitate pe parcursul pro­ceselor de fabricaţie, care să per­mită înlăturarea defectelor cînd valoarea încorporată este încă mi­nimă. Pentru micşorarea costurilor pe unitate de produs să se asigur® reducerea la maximum a staţio­nărilor neprogramate. Deşi indicii de utilizare intensivă şi extensivă au crescut în 1969 faţă de anul trecut, la principalele întreprin­deri s-au înregistrat staţionări ne­programate (circa 1 milion ore maşină, din care : 218 mii ore pen­tru reparaţii accidentale, 350 ore din lipsa energiei electrice mii ore din lipsa forţei de că. 380 mii ore din alte cau­­ganizatorice). In şedinţa biroului Comj judeţean de partid s-a­cesitatea unei activity crete pentru orientarea organizaţii­lor de partid şi comitetelor de di­recţie de a acţiona în vederea li­­chidării neajunsurilor semnalate mai sus mobilizînd mai mult forţele şi efortul propriu al colectivelor res­penti­veşti dese­rin reducerea cheltuielilor de producţie trebuie să se cre­eze posibilitatea sporirii vo­lumului producţiei cu ace­leaşi resurse materiale şi de muncă, dar totodată şi creşterea acumulărilor bă­­şi a rentabilităţii care oblin­­într-o formă sintetică eficien­ţa întregii activităţi a întreprinde­rilor. In­ opt luni planul de bene­ficii al unităţilor industriale şi de comerţ a fost depăşit cu peste 93 de milioane lei­ (177.000 de lei) şi cu 516.000 lei la al­te 8 întreprinderi, întreprinderea de transporturi Iaşi a depăşit cu peste 1,3 milioane de lei dotaţiile aprobare, iar la întreprinderea fo­restieră, Ţesătoria de mătase „Vic­toria“, Industria cărnii şi întreprin­derea economică Paşcani unele sor­timente şi activităţi sunt nerenta­bile. O situaţie necorespunzătoare se menţine şi in sectorul de construc­ţii. întreprinderile de construcţii ale Ministerului Transporturilor nu re­alizează planul de beneficii cu 4.807.000 de lei, iar întreprinderea de construcţii-montaj nr. 4 depă­şeşte dotaţiile prevăzute cu 2.903.000 de lei. Deşi în unităţile de con­strucţii s-au întocmit numeroase şi repetate planuri de măsuri care să asigure eliminarea acestor pier­deri, ele nu se finalizează. La în­treprinderea de construcţii-montaj nr. 4 şi la Trustul de construcţii în acest an s-au întocmit 12 planuri de măsuri, a căror realizare nu a fost urmărită pe parcurs. Se pare importante sume pentru efectuarea remedierilor, ca urmare a unor lu­crări de slabă calitate. De aseme­nea, se constată încă o organizare n­ecorespunzătoare a activităţii sec­toarelor de transporturi, înregistra­rea unui volum important de sta­ţionări, ca urmare a reparaţiilor ac­cidentale, lipsei pieselor de schimb etc. Trebuie menţionate însă şi in­fluenţele obiective. Ne referim în­deosebi la menţinerea unei necon­­­cordante între preţurile de deviz li costurile reale care, deşi sesi­zate în repetate rînduri, nu au fost soluţionate. Numai la întreprinde­rea construcţii-montaj nr. 4 s-au înregistrat in acest an diferenţe de preturi la materiale in valoare de 2.193.000 de lei, la tarife de trans­port 824.000 de lei şi diferenţe la achiziţii de agregate 339.000 de lei. Se impune reluarea şi reexamina­­r­ea aspectelor concrete semnalate organelor economice centrale şi mi­nisterelor de resort pentru a se elimina aceste influenţe asupra re­zultatelor financiare ale întreprin­derilor de construcţii. Biroul Comitetului judeţean de partid a insistat pentru antrenarea mai activă şi concretă a cadrelor cu pregătire economică de la ca­tedrele de specialitate din insti­tutele de învăţămint superior şi din Institutele de cercetare la rezol­varea multiplelor probleme care trebuie abordate in întreprinderi, în direcţia întăririi legăturii lor cu unităţile economice. In etapa următoare se impune acordarea unui ajutor mai eficace din partea organelor de partid pen­tru sporirea acestor preocupări In toate unităţile economice, Îndeosebi In construcţii, transporturi şi ncori unde se mai realizează pe total sau Ia unele sortimente pierderi, In vederea reinlvării problemelor ce se mai pb­d­icâ aici. Comisia econo­mică judeţeană va permanentiza a­­jutorul şi controlul în toate unită­ţile, in vederea realizării indicato­rilor economici şi financiari, de că­tre toate unităţii,s­ pective.­­ PE ECRANE Angelica azi, Antonioni mîine A devenit aproape curenta penurie săptămlnilor noastre cinematografice. Rar se Intim­­plă să avem unde merge ca să ne potolim setea de filme , de arm­e bune, firește, căci ce­le de duzină nu ne lipsesc Am avut norocul săptămînă trecută să vedem un Hitchcock şi — pierzind o jumătate de noapte — un Elia Kazan (Elia, nu Eliza cum anunţa afişul) al cărui film „America, America", considerat pe drept cuvint „film de artă“, a fost programat numai citeva zile şi numai de la ora 19:30. Este cel puţin curioasă această atitudine faţă de filmul de artă, soco­tit drept o cenuşăreasă în propria sa casă (la cinemato­graful „Arta"). Aflăm acum că şi „Deşertul roşu“ al lui Michel­angelo Antonioni tot o aseme­nea soartă va avea , trei zile, numai spectacolele de seară . Oare nu mai există spectatori pentru filmele bune ? Oare ce­lelalte filme de Antonioni („Strigătul“, „Noaptea“, „E­clipsa", „Aventura“) care au rulat pe ecranele noastre n-au avut public ? Credem că este o exagerare a celor ce răspund de programări, un ex­ces de zel față de vehicu­­lele mediocre, exces de zel al cărui rezultat va fi pind la urmă defavorabil Căci programarea atit de in­sistentă a filmelor de duzină (reluate de cite cinci sau zece ori) Îndepărtează de cinema­tograf o categorie de specta­­tori — poate cea mai credin­cioasă celei de a şaptea arte — o categorie care cu indrep­­tăţită ambiţie continuă să creadă că cinematograful este, înainte de orice, artă. Fată de această categorie serviciul pro­­gramării rămine dator săptă­­mină de săptămînă. — „Exista un cinematograf de artă“ ni se va spune. — „Există doar o Urmă“, vom răspunde, căci „Arta" nu are un program cit de cit­­judicios, conform cu firma şi cu pretenţiile le­gate firesc de ea. Aici rulea­ză tot felul de pelicule, fără discernămtnt, iar filmelor de artă, dispreţuite, ponegrite, ne­­dreptăfite, li se rezervă. In cei zile din săptămînă, este un spectacol sau două pe zi. In schimb „Angelica şi sulta­nul" se „lălăie“ in două săli de premieră deodată („Victo­ria" și „Copou“) și n-am fi surprinși dacă i s-ar rezerva nu o săptămînă, cum e o­­biceiul, ci două. Nu suntem­ —­ departe de noi acest gind — Împotriva filmelor distrac­­tive, de aventuri, muzicale sau oricum vor fi ele. Le con­siderăm chiar necesare. Dar nu vom aplauda niciodată excesul care se face, inunda­rea ecranelor unui oraş cu a­­semenea producţii. Căci în timp ce la „Victoria" şi „Copou“ ru­lează această mult discutată „Angelică", la Republica nu ni se oferă decit „Comisarul X şi banda Trei cîini verzi“, cînd normal ar f fost să se caute un echilibru de calitate şi de gen. In ce priveşte Ulmul „Ange­lica şi sultanul“, premiera de... onoare a acestei săptămîni, ni s-a părut mai obosit și mai „tras de păr" decit toate ce­le patru serii anterioare la un joc. Bemnard Borderie se pare că a pierdut complet măsura şi, nemaiavlnd nimic de spus, încarcă şi îngroaşă totul, scotoceşte prin arhivele cinematografice şi „împrumu­tă" de unde nimereşte. Mi­chele Mercier e şi ea plictisită de atîtea aventuri, a devenit iadă şi obosită, iar Robert Hossein are aerul că ia totul peste picior. Este insă o vorbă : „Nu-i frumos ce-i iumos... etc.“. Aşa că sălile se umplu. Iar printre specta­tori sunt destui şi cei „sub 16 ani" puşi, la acest film, sub interdicţie... teoretică. Ne vom îngădui, totuşi — în speranţa că nu-i vom su­păra pe entuziaştii susţinători ai „Angelicăi“ — să spunem două-trei cuvinte despre „De­şertul roşu" care... vine miine,­­ la „Arta". Faţă de trilogia deja vizionată de noi (■„Aven­tura", „Noaptea", „Eclipsa"), „Deşertul roşu“ nu aduce nou­tăţi tematice­­, e, Intr-un fel, o prelungire a temelor speci­fic antonioniene. Nou e însă unghiul din care e privită te­ma şi concluzia asupra rapor­tului dintre realitatea mate­rială a lumii contemporane (in­tr-o continuă şi tulburătoare schimbare) şi ţinuta morală, comportamentul psihologic al oamenilor aparţinînd acestei lumi. Cum singur mărturisea, Antonioni caută — în „Deşer­tul roşu" — să înţeleagă şi „să explice" ce se petrece cu acea categorie de oameni „pe care nu-i sperie necunoscutul ştiinţific, dar îi îngrozeşte ne­cunoscutul moral". Eroina prin­cipală a filmului, Giuliana (Monica Vitti) e mai puţin „cazul filozofic al însingurării" şi mai mult „cazul fiziologic al nevrozării". E uşor de ob­servat deplasarea de accent faţă de filmele anterioare. A­­mintind că partenerul Monicăi Vitti este Richard Harris — violentul rugbist din „Viaţă sportivă“, avînd însă, aici, o partitură total diferită —­ vom Încheia sumara recomandare, fiindu-ne cunoscut că filmele bune se recomandă singure ■, sau cel puţin aşa ar trebui. Şt. O. MUGUR Dezlegarea jocului apărut în nr. 7167 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1.Enescu — Ar­tă i 2. Mi — Filip — Ap i 3. Eclisă — Țară i 4. Ruha­­ — Neant; 5. N­ — Lait — Tic; 6. Telal — Irina; 7. Isa — Bach — Is i 8. Cut — Ghis — At 9. Cutie — En — M­; A — At — Ct — Moş ; Porumbescu. 10. 11. JOCURI TOAMNĂ ORIZONTAL: 1. „Cînd.... se coc", balet de Mihail Jora (neart.); 2. Provincie in Pelo­­ponez unde se ţineau vestite curse de care şi cai — Pro­ducător de in ; 3. Calm! — Rîu spartan; 4. Toamna, cînd, după cuvintele lui Ion Vinea „Toamna pînă la singe a muş­cat podgoriile" — Stăpîna Moldovei în cunoscutul mo­nolog al lui Vodă Ştefan din „Apus de soare" (sing.) ; 5. In teren I — întreprindere ieşea­nă — Oraş în Spania ; 6. Cintece de toamnă — Plantă cu flori de o zi ; 7. Bis (anagr.)... — ...abis! — Ar­ticol ; 8. Rece I •— Pasăre du culoare galbenă ruginie ; 9 Poezie de Al. Vlahuţă, în ca­re „E-atîta fericire-n urmă, / Şi-atîta-mi pare de departe, / Incit mă-ntreb dac-am trăit-o, / Sau am citit-o Intr-o carte" (pl.). 10. Luna trecută s-au împlinit 400 de ani de la moar­­tea acestui pictor şi grafician flamand, autorul tabloului „U­­ciderea pruncilor". VERTICAL: 1. In această lună a anului 1908 a publicat P. Cerna, poezia „Floarea Ol­tului" . 2. In stil! — In toam­na anului 1911, în cadrul sărbătorilor singuantenarului Universităţii din Iaşi, împreu­nă cu D. Dinicu, Geza de Kresz, Ed. Dalboso şi Cella Delavrancea, participă la o serată muzicală în care se execută „Cvartetul în re mi­nor" de Mozart şi „Trio în re minor” de Mendelssohn ; 3. Comun la poezie şi melodie Pronume Brigitte Bardot; 4. Trecut prin apă — Usturoi — La rînd!­­ 5. Vechi locuitori ai Franţei (sing.) - A reluat în această toamnă „Opinia pu­­blică" de A. Baranga ; 6. Spe­cificul începutului de octom­brie, cu păstrare şi must dul­ce ; 7. Cărei!'; 8. Eroină şi la „Dragoste de septembrie'' (pi.) — Haga (anagr.); 9. Suprafa­ţă ce se însămîntează la a­­ceastă oră; 10. Produse actu­ale ale C.I.M.P.-ului din Iaşi — Vas pentru... must. l. BRADU 24 ore Radio Iaşi Ediţia de prînz (1 octombrie); 12.00 Revista presei ; 12.10 So­lişti şi formaţii artistice de a­­matori participante la cel de-al IX-Iea concurs ? 12.30 Pe tema economice — reluare ; 12.45 Maeştri ai claviaturii : pianis­tă Sofia Cozma ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.10 Concert de prînz ; 13.30 Carnet cinemato­grafic » 13.40 Concert de prînz — continuare. Programat de seară : 16.00 Bu­letin de știri ? 16.10 Muzică populară : 16.30 Concertul săp­tămînii­­ 17.00 Fii© din Istoria României ? 17.20 Cintece patrio­tice ? 17.30 Pe portativul unde­lor — melodia preferată ? 18.00 Actualitatea economică ; 18.10 Program de lieduri ? 18.30 Ra­diojurnal­­ 18 45 Program da romanţ®. Programul de dimineaţă (2 oc­tombrie) ; 5.30 Buletin de ştiri ; 5.40 Muzică executată de fan­fară ; 6.00 Cronica agrară ? 6.15 Cintece populare româneşti ? Melodii distractive ? 7.10 Vă in­vităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 11.45 Transmisia mitingului din Piaţa Romană, cu ocazia deschiderii noului an universi­tar­ 14.00 Fotbal: Rapid — Vi­toria Setubal (repriza a II-a) din cadrul competiţiei „Cupa euro­peană a tirgurilor"­ 14.45 De­sene animate? 15.00 Program de cintece şi jocuri populare? 15.30 Fotbal: Steaua —Glasgow Ran­gers — din cadrul competiţiei „Cupa Cupelor“­ 17.15 Marele Pistruiatul film serial pentru copii? 17.40 România în finala Cupei Davis? 19.00 Anchetă in­ternaţională pe tema: „Noi me­tode de planificare internă şi comerţul exterior“? 19.30 Tele­jurnalul de seară? 20.15 Actua­litatea In agricultură? 20.30 Tele­­cinemateca: „Crainquebille"? 22.00 Reflector? 22.15 Teleglob. Ima­gini filmate din R.P. Chineză» 22.30 Convorbiri literare? 23.00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA : „Angelica şi sul­tanul“, cinemascop-orele: 9? ti­lor 14.45; 16.55? 19.05? 21.15. REPUBLI­CA: „Comisarul “ si banda „Trei cîini verzi", orele: 9? 11? 15? 17 i 19 ? 21. COPOU : „Angelica si sultanul“, cinemascop, orele : 9 , 11 , 15 ? 17 I 19 I 21. ARTA: „In umbra coltului“, cinema­scop. Orele 9.15­ 11.15 » 14.45? 16.45 ? 18.45 ? 20.45. TATARASI: „Soarele vagabonzilor“, orele : 15.50 ! 18 . 20. NICOLINA : „Prin Kurdistanul sălbatic“, ci­nemascop, orele : 16 ! 18 . 20. PAŞCANI : „Aruncaţi banca în aer“. TG. FRUMOS : „Cu toa­tă viteza înainte“. HIRLAU : „Crimă In stil personal“, cine­mascop. PODU­ ILOAIEI : „înno­rală trecătoare“, cinemascop. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor LA ORA 20.00 la CLUBUL AR­TELOR de la Casa de cultura a tineretului şi studenţilor­­ MO­MENT FESTIV. Participă tineri poeţi ieşeni. Spectacol de circ La orele 16.00 şi 20.00, va fi prezentat de către circul „Klud­­sky” (R. S. Cehoslovacă) care este un turneu în oraşul nos­tru, un interesant şi distractiv spectacol. Circul este amenajat in Piaţa Podu-Roj. Agenţia O. N. T. Agenţia Judeţeană O. N. T. Iaşi organizează o excursie la Bucureşti cu trenul în ziua de 11 octombrie a.c., cu ocazia desfăşurării partidei de fotbal din preliminariile campionatului mondial, între formaţia Româ­niei şi Portugaliei. Plecarea va fi în ziua de 11 oct. ora 23,24, iar întoarcerea în ziua de 13 octombrie, la ora 6,30. Se asigură bilete de meci şi bilet pentru vizitarea Expo­ziţiei EREN '69. înscrierile sa fac la sediul agenţiei din Pia­­ţa Unirii nr. 12, telefon 15236. Informaţii zilnic de la ora 7.00— 22.00. Timpul probabil Vreme frumoasă cu cerul mai mult senin. O uşoară înnorală se va produce în nordul Mol­dovei, Vin d­in general slab. Temperatur­a aerului în creştere uşoară, minimele vor oscila în­tre 3 şi 9 grade, iar maximele între 20 şii 24 grad®. A a

Next