Flacăra Iaşului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7222-7247)

1969-12-02 / nr. 7222

tWMSA IASULUI PiSnfA 2* Teatrul de păpuşi „Traista fermecată“ Creangă reprezintă, in mod firesc, în repertoriul Teatrului de păpuşi din Iaşi o permanen­ţă. Ea se justifică mai întîi prin aderenţa spirituală a colectivu­lui ieşean la literatura marelui humuleştean, ale cărui povestiri au încîntat şi vor incinta în con­tinuare copilăria multor gene­raţii. Apoi, prin aceea că stilul predominant de interpretare al acestui colectiv este, prin ex­celenţă, unul de un generos caracter popular, particularizat prin vervă, jovialitate, policro­mie. Inutil să mai adăugăm că, de fapt, Creangă se adresea­ză tuturor vîrstelor şi că spec­tacolele bazate pe dramatizări după creaţiile acestuia („Dănilă Prepe­leac", ,,Capra cu trei iezi”, „Harap Alb", „Povestea u­­nui om leneş" etc.) au realizat cea ămtmmmmam mai trainică legă­tură a scenei ieşene cu publicul spectator căruia i se adresează. Nu e mai puţin adevărat că valoarea spectacolelor realizate a fost determinată (sau, cel puţin, afectată) de virtuţile şi virtualităţile dramaturgice spe­cifice ale pieselor incluse in repertoriu. Mai mult chiar, am putea afirma, în general, că ar­ta spectacolului a depăşit cu regularitate - şi nu numai în cazul montărilor după Creangă sau alţi scriitori - nivelul res­pectivei dramaturgii, faptul fi­ind, de altfel, demonstrat, cu prisosinţă şi în ultima premieră a­­Teatrului de păpuşi din Iaşi, cu spectacolul „Traista ferme­cată“, de astă dată... numai după o idee de Creangă. In realitate, este vorba pur şi sim­plu de cunoscuta povestire „Ivan Turbincă", dramatizată, cam superficial şi cu Incerte actualizări, de Ilie Păunescu şi întregită prin contribuţii ale co­­lectivului ieşean, atît în ce pri­veşte completarea unor goluri ale textului, cit mai ales împli­nirea şî depăşirea scenică a disponibilităţilor spectaculare ale acesteia. Reuşita­­— căci despre o reu­şită e vortţa — se datorează în prcificul find­ regizorului Constan­tin Brehnescu care, continuîn­­du-şi o neobosită activitate ex­perimentală, văzind îmbogăţirea mijloacelor de expresie ale ar­tei păpuşereşti („Chiriţa la pă­puşi", „Baronul Munchausen", „in vizitor, „Călin nebunul" etc.), ne oferă o modalitate insolită de distribuire a spaţiului sce­nic, de îmbinare a prezenţei o­­mullui in scenă cu cea a păpu-Interpretului ş­i, de omogenizare a ansam­blului. Şi este savuroasă desfă­şurarea acţiunii în cele trei pla­nuri ale unui paravan (amin­tind de paravanele „de bilet" ale păpuşarilor de altădată), cu prezenţa simultană a unor personaje interpretate de actori, oarecum carnavalesc costumaţi, şi a unor păpuşi spiritual stili­zate. Se realizează antrenante, uneori excelente, scene de spec­tacol revuistic de păpuşi, sin­gurul regret fiind acela că tex­tul rămîne mereu în urma aces­tei afirmări a fanteziei regizo­rale, scenografice (scenografia Viorica Groapă) şi interpretati­­ve: în primul rînd, Ion Agachi, un nedezminţit tempe­rament artistic, ca­pabil să dea per­sonajului interpre­tat (Moartea) o tentă cu totul o­­riginală. E firesc să-i recunoaştem o Inepuizabilă ga­mă de mijloace adecvate cu deosebirea unei partituri de o bogată coloratură , apoi Ivan Turbincă (Nicolae Brehnescu), Boierul (George Zaharia), Sfin­tul (Emil Petcu), Scaraoţki (Const. Ciofu) etc., toţi cu contribuţii cel puţin notabile. Adecvată, de o pregnantă funcţionalitate, ilustraţia muzi­cală (Zoltán Fezko). După atîtea cuvinte de lau­dă, ar părea curios să mai ve­nim și cu unele rezerve. Dar fapt este că, lipsit de suportul unui text armonios împlinit (in­clusiv sub raportul ideii), spec­tacolul oferă mai mult demon­strativ elementele amintite. Sce­nele, imaginile (cu o dinamică proprie) se încheagă, oarecum, intr-o naraţiune care capătă cursivitate, dar nu şi claritate a finalităţii (etice şi estetice). De adăugat apoi că, dacă povesti­rea lui Creangă se adresează tuturor vîrstelor, nu putem pre­tinde acelaşi lucru şi de la text şi, implicit, de la spectacol, ca­re nu păstrează decit parţial (şi cu modificări) fabulaţia origina­lă şi nu valorifică limbajul po­vestirii, limbaj fără de egre.. . Aplaudînd performanţele pă­puşarilor ieşeni, nu ne rămîne decit să le dorim texte pe mă­sura nedezminţitului lor talent. Cert al este că afirmaţia potri­vit căreia repertoriul stă la ba­za oricărei activităţi teatrale are şi importante implicaţii calita­tive, care nu pot fi neglijate, fără riscul contrazicerii inten­ţiei. Un plus de discernămînt în selectarea textelor se impune. I. FRIDUŞ CRONICA TEATRALĂ L­ISTA Preţurile de vînzare la cartofi au intrat in vigoare la 1 decembrie 1969 şi s-au comunicat la centrele de legu­­me-fructe­ de către întreprinderea judeţeană pentru valo­rificarea acestor produse. Preţurile de vînzare la roşii de seră se aplică cu În­cepere de la 2 decembrie 1969. -ALE1, dlv- A Partida Penicilina­­ Rapid şi-a onorat promisiunile „Meciul sezonu­lui", aşa cum spe­ram cu toţii, a fost un act cu multiple valenţe şi nu avem nici un dubiu asu­pra trăinfiaiei lui In memoria pasiona­ţilor voleiului din Iaşi­­ a dat naştere la o confruntare spectaculoasă, evi­denţiată nu numai prin succesul clar al ieşencelor (cu 3—1, cea mai netă victorie de plnă a­­cum repurtată asu­pra rapidistelor), ci şi pentru acel set doi clştigat magni­fic în faţa bucureş­­tencelor cu 15—1 (!). Din acel moment, victoria a zlmbit a­­poi cu intreaga-i fa­ţă gazdelor .. . Dar ce s-a întîm­­plat pînă atunci ? Ce a fost după 7 Un set de studiu ... ca la box. Am­bii adversari, cu „garda" închisă er­metic, se cilntăresc parcă reciproc din ochi, Incercînd să descopere locul vul­nerabil. Apoi, Peni­cilina (după 1—0, 2—2, 5—4) s-a arun­cat peste adversara sa (8—4 și 11—8). Dar Căniel s-a izbit, ca şi Dobrescu de altfel (departe de forma sa obişnuită), de „zidul“ clădit de bucureştence la fi­leu. Rapidul, pom­­bind cu uşurinţă mingea, şi cu Szé­kely „In mină“, a reuşit să restabi­lească egalitatea şi să cîştige cu 15—11. Răsturnare neaşteptată a fizionomiei meciului Dezlănţuite, ieşen­­cele, imprimind me­ciului un ritm extra­ordinar, atacă puter­nic fiecare minge. Binched­ (a jucat a­­proape fără greşea­lă), Nan şi Itu acu­mulează punct după punct,­­vertiginos, in­cit nici crainicul reuniunii (N. Daniel) nu mai are timp să-l urmărească, încurcindu-1. Rapi­distele, uluite, să nu-și creadă ochilor: &—1, 0—3, 0—8, 0— 11. Și, după o se­rie de 6—7 servicii schimbate, reușesc, în fine, primul punct: 1— 11. Dar uraganul stirnit de Penicilina nu mai poate fi o­­prit: 15—1 pentru ieșence ! Ce se intîmplă in continuare . Rapidul este ... numărat In picioare. Penicilina, mai mobilă In linia a II-a, mai bine or­ganizată, îşi aplică metodic lecţia Învă­ţată cu inteligenţă şi răbdare. Atacurile cu intensitate varia­bilă, cu direcţii sur­prinzătoare, macină treptat blocajul ad­vers. Întreaga e­­chipă rapidistă. Ur­mează o sumedenie de faze de calitate, din care leşencelle ies cu precădere victorioase : 4—2, 6—2, 7—4, 9—5, 14—5 şi 15—8 In se­tul al treilea. Penicilina conduce cu 2—1 şi îşi dă seama că şansele sale au rămas intac­te. Gazdele au în continuare o evolu­ţie vivace, elegantă, echilibrată, jocul în linia a doua fiind şi acum unul din punc­tele lor forte. Bine­înţeles, nici atacul, deşi amputat prin randamentul scăzut al lui Dobrescu şi Căunel, bine dirijat de Chiriţescu (cu a­­celaşi spirit de sa­crificiu nealterat, ca­racteristic, şi-a ser­vit coechipierele foarte bine, în tot cursul meciului), nu s-a lăsat mai prejos, evoluînd sobru şi a­­cumulînd astfel punct după punct. Rapidistele, marcate vizibil, acţionează incoerent şi, cu ex­cepţia unor „tresă­riri" (de la 5—8 au ajuns la 8—8 şi apoi la 10—10), nu se mai pot salva. Peni­cilina, mai puternică, cu mai multă voinţă, obţine o victorie de prestigiu: 3—1 (—11, 1, 8, 12) pe deplin meritată. A arbitrat, cu pu­ţine greşeli, cuplul V. Chioreanu (Cluj) — C. Pitaru (Sibiu). Gh. VASILIU Nu o dată, rapidistele s-au aflat duminică în ast­fel de situaţii, surprinse de atacurile necruţătoare ale ieşencelor. In imagine, de la stingă la dreapta: Tudo­ra (nr. 4), Rebac şi Szekeli. FOTBAL, div.­c Textila Buhuşi- Nicolina 1—1 (1—0) Superiori din punct de ve­dere tehnic adversarilor lor, fotbaliştii de la Nicolina au dominat la început, încercînd poarta apărată de Doroftei cu şuturi de la distanţă. Gazde­le au intenţionat să surprindă apărarea oaspeţilor prin pase lungi. N-au reuşit însă decit o singură dată, prin Ovezea, in min. 44. După pauză, introducerea lui Lohan dă mai multă vi­goare atacului Nicolinei. In min. 54, în urma unei lovi­turi libere de la cca. 20 m., Gross egalează. Jucătorii ie­șeni continuă să-şi creeze si­tuaţii de gol, dar le ratează. In urma rezultatului de ega­litate obţinut la Buhuşi, Ni­colina se menţine pe primul loc în seria I a diviziei C. C. DANIELESCU — coresp. POŞTA REDACŢIEI CIRTINA GHEORGHE str. V. Lupu 132, bloc. D. 1, sc. A., et. III, ap. 1. Aşteptăm să ne răspun­deţi dacă, în urma măsu­rilor luate de cei în drept, apa ajunge şi la etajele III şi IV ale blocului In care locuiţi. UN GRUP DE LOCATARI din str. Lăpuşneanu nr. 19. I.G.L.L. ne înştiinţează că documentaţia pentru repa­raţii la balconul în discuţie este întocmită şi înaintată la şantierul de reparaţii. A­­cesta urmează sa efectueze lucrarea în cursul trimestru­lui IV a.c. SIRBU NECULAI, Aleea Rozelor nr. 14, sc. B, ap. 4, parter. Problema, pe care aţi ri­dicat-o în scrisoarea trimisă nouă, intră în competenţa comitetului asociaţiei de locatari (a blocului sau blocurilor unde locuiţi). Deci acestuia trebuie să vă adresaţi şi, după clarificările de rigoare, dacă mai aveţi nemulţumiri, mai scrieţi-ne. MUSTE­AŢA CRISTIAN, str. Viticultori nr. 18. Inspectoratul şcolar jude­ţean ne informează că pînă in urmă conducerea şcolii generale nr. 20 a aprobat transferul fiului dv. la Li­ceul nr. 3. BEZEDICA T. NICOLAE Fumlarul Dragoş Vodă nr. 2 Paşcani. Pentru a vi se rezolva si­tuaţia, adresaţi-vă, aşa cum aţi fost de altfel sfătuit şi de către organele de mili­ţie, Judecătoriei locale Paşcani. UN GRUP DE LOCATARI din str. Ţuţora nr. 8. In legătură cu cele sem­nalate trebuie să ştiţi că singurul competent să re-' zolve lucrurile este comi­tetul asociaţiei de locatari al blocului în care locuiţi (respectiv comisia de re­vizie), el verifică legalitatea Încasărilor sau cheltuielilor ce se fac. Adresaţi-vă deci acesteia şi dacă nu sînteţi mulţumiţi, privind felul cum a rezolvat lucrurile, reve­niţi. Pentru clarificare şi edificare mai cercetaţi şi Legea nr. 10/968 şi Statu­tul tip al asociaţiilor de locatari aprobat prin H.C.M. nr. 1678/1969. In ceea ce priveşte func­ţionarea instalaţiei de apă caldă menajeră la etajele superioare ale blocului, I.G.L.L. ne spune că insta­laţiile sunt corespunzătoare, deficienţele provenind fie din cauza unui consum mare, simultan, de apă caldă, fie din cauza lipsei unei presiuni suficiente în reţeaua de­ apă a oraşului, sector de care răspunde I.A.C.G.R. STANISLAV ANASTA­SIA, Splai Bahlui nr. 22. Serviciul mecanic şef al I.G.L.L. Iaşi va verifica cele semnalate şi In cazul ctnd va fi necesar, va reduce nu­mărul demenţilor de calo­rifer In funcţie de volumul încăperii. E drept că I.G.L.L. nu ne-a comunicat data cînd va face acest lucru, dar aveţi dv. grijă să ne Informaţi dacă In termen de cîteva zile treaba nu s-a rezolvat. P. S., ucenic operator la U. F.S. A fost Intr-adevăr o gre­şeală care, sîntem Informaţi, a fost reparată­ în sensul că vi s-a achitat diferenţa de indemnizaţie. Aşa că, spe­răm, sunteţi mulţumit. ŢINTEANU GHEORGHE, str. cartier Frederik nr. 10, ANICULAESEI GABI, str. V. Lupu nr. 118, bloc C. 1, str. A, et. 4, ap. 1 ; prof. C. NICOLAESCU, str Va­sile Lupu nr. 116, bloc A. 3; VICOL DUMITRU, str. Me­lodiei nr. 14; BULA­ PETRU, str. Culturii nr. 98; LUNGU PETRU, comuna Mircesti; SECU I. MIRCEA, comuna Popricani; VASILIU NECU­LAI, str. Macedoniei nr. 9; VASILE Th. N. DAMIAN, satul Comarna, comuna Co­­marna ; COJOCARU CON­STANTIN, str. Republicii nr. 1, bloc C. 7, sc. A., et. IV, ap. 19. V-am răspuns prin poștă. Radu BALTAG Minerul Gura Humorului-C. F. R. Pașcani 4-2 (2-2) (Prin telefon, de­­ trimisul nostru) Duminică, terenul de joc al stadionului „Minerul" din Gu­ra Humorului, acoperit cu o mantie albă de zăpadă — din nefericire necurățată de orga­nizatori — a constituit un im­pediment pentru cei 22 de ju­cători, In special In organi­zarea unor acţiuni combina­tive purtate In viteză. Dar, In pofida acestui fapt, partida nu a dus lipsă de goluri. Ferovia­rii încep bine jocul şi reu­şesc să deschidă scorul In min. 7 prin Ciupa. Gazdele e­­galează In min. 11, ca urmare a unei lovituri libere de la 17 m. executată de Nae. In min. 14, C.F.R. Paşcani are din nou avantaj (2—1) ca urmare a go­lului înscris de Fătu. Dar bucuria oaspeţilor este de scurtă durată, deoarece în min. 20 tabela de marcaj ara­tă din nou egalitate (2—2) da­torită golului realizat de So­­crate. După pauză, oaspeţii domină o bună bucată de timp, dar înaintaşii nu şuteaz fi mai pe­riculos la poartă. Minerul, profitînd de unele greşeli ale apărării feroviare, îndeosebi ale portarului Mocanu, în­scrie încă 2 goluri prin So­­crate (min. 70) şi Stroe (min. 82), stabilind astfel scorul fi­nal de 4—2. C­­ENEA Baschet, div. B Victorie in deplasare (De la trimisul nostru). Duminică, echipa feminină da baschet Universitatea Iași a evoluat la București In com­pania echipei Rapid II, pe care a Intrecut-o cu scorul de 64— 45 (36—23). In prima parte a jocului, scorul a fost echili­brat, timp in care studentele au ratat mult de sub panou. Spre sfirşitul primei reprize, ele organizează mai atent ata­cul şi reuşesc să se distanţeze (min. 16, 28—16). In continua­re, jocul are acelaşi aspect — multe greşeli tehnice, nueile ra­tări ; totuşi ie­şencele îşi mă­resc avantajul, terminînd par­tida victorioase cu scorul de 64—45. Cu toate că au cîști­­gat, studentele au evoluat mult sub posibilitățile lor reale. GH. FELEA, coresp. Box Nicolină Iași a cîştigat „Cupa Muscelul“ Duminică, în ultima eta­pă a „Cupei Muscelul", pu­­giliștii Nicolinei l-au întâl­­nit la Cimpina pe cel de la Energia din localitate. Superiori, ieșenii au ob­ţinut victoria cu scorul de 24^-24. In felul acesta, e­­chipa de box a clubului Nicolina a cucerit „Cupa Muscelul", pe tot parcursul competiției neînregistrînd decit o înfrîngere. Vom reveni cu amănunte intr-un număr viitor. Fotbal, divizia A Politehnica—Dinamo Bucureşti 3—0 (1-0) Mexic, via... Copou Final apoteotic: după ce săptămîni în şir ieşenii şi-au tot rostogolit oftaturile pe Co­pou în jos, iată că, în sfir­­şit, Politehnica sprintează ire­zistibil, smulgînd aplauze la finişul primei părţi a campio­natului. Tîrzii, dar meritate. In ultimele două duminici ieşe­ne, elevii lui Iustin au mar­cat şapte goluri, primind doar unul singur (şi acela operă a unui Brutus moldovean , ex­­bîrlădeanul Trăznea). Victoria la scor obţinută în faţa fira­vei echipe din Tîrgu-Mureş nu reprezintă, e drept, cine ştie ce succes istoric; modul în care a fost făcută K.O. for­maţia dinamoviştilor bucureş­­teni însă va rămîne în me­moria statisticilor (şi, mai ales, a spectatorilor!) drept cea mai remarcabilă comportare (din acest an) a echipei studenţeşti. Fiindcă Dinamo nu era, în me­ciul de duminică, doar... Di­namo : în momentul intrării pe teren, numeroşi jucători bucureşteni purtau, în chip de aureolă, umbra unui sombre­ro mexican. Dinamo nu mai este o echipă, ci, înainte de orice, un simbol: Dumitrache, Lucescu, Dinu, Radu Nunwei­­ller, fac parte dintre autorii calificării României in turneul final al Campionatului mon­dial şi toată lumea aşteaptă de la aceşti fotbalişti evoluţii pe măsura renumelui (şi talen­tului) lor. Şi, iată-i părăsind gazonul cu capetele plecate, după ce la început salutaseră publicul ieşean cu gesturi u­­şor condescendente, uşor exa­gerate, uşor de operetă. 3—0 este un scor de-a dreptul umili­tor, mai ales atunci cînd ţi-l ad­ministrează penultima clasată. A fost sau nu meritată aceas­tă victorie categorică ? Iată ce ne propunem să discutăm în rîndurile care urmează. Pentru a păstra obiectivitatea absolută, va trebui să menţio­năm la început faptul că Po­litehnica a beneficiat şi de şansă : portarul dinamovist Coman, cu apucături de El Fugitivo, s-a făcut nevăzut din cantonament după meciul cu C.F.R. Cluj.. Mijloacele, de investigaţie (nu puţine f) idili­zate întru căutarea fotbalistu­lui rătăcitor şi-au dat roadele abia sîmbătă seara, cînd Co­man, cu o figură spăşită, s-a prezentat la hotelul în care e­­rau cazaţi sportivii bucureş­teni. Antrenorul Nicuşor nu dispune, după plecarea lui Datcu, de un portar de rezer­vă acceptabil. Poate alt an­trenor l-ar fi introdus în te­ren pe Coman. Nicuşor însă a preferat să rişte, încredin­ţând poarta unui junior lipsit de experienţă (Stana — 17 ani!) şi oferind astfel o pri­mă lecţie nedisciplinatului Co­man. A doua şansă , din moti­ve sentimentale uşor de înţe­les, Deleanu nu a jucat. Toate acestea au făcut ca, duminică, Dinamo să prezinte o înainta­re de super-clasă, o linie de mijloc acceptabilă şi o apăra­re ... de divizia CI Paradoxal, dar situaţia amintită nu sca­de prea mult din meritele în­vingătorilor. Deşi a repurtat o victorie la scor, nu înainta­rea ieşenilor a dus greul în acest meci, ci apărarea, care a jucat aproape fără greşea­lă. Şi nu cred că multe echi­pe se pot lăuda c-au reuşit să anihileze complet un Dumitra­che,un Lucescu, un Radu Nun­­weiller, un Pîrcălab (în reve­nire de formă). Evoluînd cu dîrzenie şi dăruire, Romila (de pildă) a făcut pur şi simplu demonstraţie, exasperînd fosta „săgeată a Carpaţilor" prin deposedări repetate şi irepro­şabile. lanul a interceptat min­ge după minge, opunînd lui Dumitrache exact armele aces­tuia : viteză de reacţie, inteli­genţă, plasament. Curajos a jucat şi Alecu, iar cei doi mij­locaşi (Andrloaie — Contardo) au muncit cu­ şapte, remarcîn­­du-se in special Contardo, nu numai ca „om de gol", ci şi ca neobosit „cărăuş". Sub ni­velul ultimelor evoluţii s-a si­tuat Cuperman şi — din pă­cate — constant slab şi de­­busolat, Lupulescu. Jocul în sine s-a desfăşurat în jumăta­tea de teren a oaspeţilor (pri­ma repriză) şi în zona centra­lă (repriza secundă). A fost destul de lent — poate şi din cauza terenului greu. Dinamo a încercat să practice un fot­bal variat, cu incursiuni pe extreme şi centrări la semi­­înălţime (Pîrcălab) ori înapoi, pe jos (Lucescu). In replică, Politehnica a acţionat mai mult pe centru, utilizînd des­chideri „printre" şi un­ doluri în faţa careului advers. Golu­rile : în minutul 9, o ţesătură de pase Moldoveanu — Lupu­lescu — Contardo se termină cu un şut năpraznic al ulti­mului, de la circa 22 de me­tri. Stana plonjează timid şi nu poate opri înscrierea golu­lui. Minutul 73: Marica exe­cută o lovitură liberă de la 17 metri şi Moldoveanu, de a­­proape, reia în plasa porţii di­­namoviste. Minutul 87: Stana iese din poartă, plonjează în afara careului, pierde mingea și Marica, din unghi, izbu­tește să trimită mingea în poartă. Golul a fost „validat" și de capul lui Pîrvu, care, în disperare de cauză, n-a izbu­tit altceva decit să modifice (aproape insesizabil) traiecto­ria mingii aliate în cursă de­cisă spre plasă . 3—0. Despre ratări... n-are rost să mai vor­bim , fotbalul se joacă pe go­luri. Formaţiile : DINAMO — Stana, Crăciunescu, Pîrvu, Sto­­enescu, Ştefan, Gherghely, Di­nu (Sălceanu), Pîrcălab, Radu Nunweiller, Dumitrache, Lu­­cescu; POLITEHNICA — Con­st­antinescu, Pali, Ianul, Alecu, Romila, Andrioaie, Contardo, Lupulescu (Marica), Cuperman, Moldoveanu, Goliac. Şi acum, evident, după ul­tima evoluţie a fotbaliştilor de la Politehnica pe teren pro­­priu, s-ar cuveni cîteva con­cluzii. Dar nu, mai degrabă să ne exprimăm o speranţă. A­ceea că, după meciul cu Di­namo, ieşenii s-au abţinut să ciocnească... fatidicele cupe de şampanie. Mai sper că au înţeles exact dimensiunile a­­cestei partide. Că şi-au dat seama în ce constau marile merite ale echipei (remarca­bil, zic eu, este nu faptul că Politehnica a marcat trei go­luri, ci că nu a primit nici un golf), dar şi slăbiciunile ei. Şi mai sper că, în perioada ur­mătoare, S. Iustin îşi va con­centra eforturile în direcţia remedierii deficienţelor exis­tente, amînînd lupta cu... zia­riştii (!!) pentru „vremuri mai bune", cînd echipa se va sta­bili ceva mai sus în clasa­ment. Fapt care (singurul !) va conferi eventuală greutate spuselor sale. Nu ? Mircea Radu IACOBAN Celelalte rezultate Steaua-Dinamo Bacău 8—0 (2—0); Rapid-Farul Constanţa 1—0 (0—0); Jiul Petroşeni-Cri­­şul Oradea 2—1 (0—1); C.F.R. Cluj-Universitatea Craiova 0—0 ; A.S.A. Tg. Mureş-Uni­­versitatea Cluj 0—0 ; Steagul Roşu Braşov-U.T. Arad 1—0 (0—0); F.C. Argeş Piteşti- Petrolul Ploieşti 3—0 (1—0). In fruntea clasamentului a trecut acum Rapid cu 18 puncte, urmată de Dinamo cu 17 puncte. (Agerpres) Din nou dezamăgire printre dinamovişti, în urma unei lovituri libere, Moldo­­veanu îl învinge pe tînărul portar bucureștean, înscriind al doilea gol. Foto: D. ROTARU — corespondent I A­­i de 24­­ ore Radio Iaşi EDIŢIA DE PRINZ (2 DECEM­BRIE): 12.00 Revista presei; 12.10 Muzici uşoară; 13.00 Bu­letin de ştiri; 13.10 Varietăţi muzicale; 13.30 Actualitatea plastică; 13.40 Mari violonişti. PROGRAMUL DE SEARA; 16.00 Buletin de ştiri; 16.10 Cîntece patriotice; 16.15 Melo­dii de estradă; 16 30 Pe teme economice; 16.45 Teatru la mi­crofon; 18.15 Muzică populară; 18.30 Radiojurnal şi buletin me­teorologic; 18.45 Recital de mu­zică uşoară. PROGRAMUL DE DIMINEAŢA (3 DECEMBRIE); 5.30 Buletin de ştiri; 5.40 Formaţii de muzică uşoară; 6.00 Cronica agrară; 6.15 Cîntece populare româneşti; Piese executate de fanfară ! Ritm şi voie bună — Program de muzică uşoară; 7.10 Vă in­vităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 18.00 Lumea copiilor. Danie­la şi Aşchiută . . . eroi de basm; 18.30 Liceenii. „Nota despre note* (I); 19.00 Telejur­nalul de seară; 19.20 Intermezzo coregrafic» 19.30 Atomul — a­­ceastă necunoscută» 20.00 Seară de teatru. „Candida" de G. B Shaw; 22.00 Reflector — tele­­foileton cotidian» 22.10 Arte fru­moase; 22.25 Telejurnalul de noapte» 22.40 Varietăţi pe peli­culă. Cinematografe VICTORIA: ,,Beru şi comisa­rul San Antonio", cinemascop, producţie a studiourilor fran­ceze, orele: 9; 11.05; 14.45» 16.50» 18.55. 21. REPUBLICA: „Războiul domniţelo­r“, produc­ţie a studiourilor „Bucureşti“, orele: 9» 11; 14.45; 16.45; 18.45; 20.45. COPOU: „Femeia îndă­rătnică“, cinemascop, orele: 9; 11.20; 14; 16.20; 18.40; 21. ARTA: „Omul, orgoliul vendeta“, ore­le: 9; 11.15; 14.30; 16.40; 18.50; 21. TATARASI: «Riscurile mese­riei“, orele: 16, 18; 20. NICO­LINA: „împuşcături sub spin­zurătoare“, cinemascop, orele: 16; 13; 20. PAȘCANI: „Omul momentului“. TG. FRUMOS: „Pe plajele lumii“. HIRLAU: ,.Ago­nie şi extaz“, cinemascop. PODU­ ILOAIEI: „Cavalerii aeru­lui". Teatrul National LA ORA 19.30, va fi prezen­tat un spectacol cu piesa: „O­­PINIA PUBLICĂ". Sunt valabile biletele cu seria 123. Teatrul de păpuşi LA ORA 10 şi la ora 16 va fi prezentat cîte un spectacol și piesa «Traista fermecată“. Gală de filme In cadrul galelor de filme pe care le prezintă catedra de limbă franceză a Facultăţii de filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza", în această seară. LA ORA 20.15, lectorul Michel Louyot va prezenta în amfitea­trul I, 1, filmul turistic „PA­­MINTUL ANTARCTICEI“. Agenţia C. N. T. Agenţia Judeţeană de turism Taşi organizează excursii pentru petrecerea revelionului la urmă­toarele cabane: Rarău, Durău, Cabana ,,7 Noiembrie­, Dochia. Costul pentru o persoană este de 275 lei în care se includ: transport cu autocarul, meniu revelion, două cazări, două de­junuri, o cină, un mic dejun. Plecarea va avea loc la 31 de­cembrie a.c., ora 6.00, iar în­toarcerea la 2 ianuarie 1970, ora 21.00. înscrierile se fac pînă la 10 decembrie. Informaţii supli­mentare se obţin la telefon 15236 — Agenţia O.N.T., Piaţa Unirii — Iaşi. Timpul probabil Vremea se menţine relativ în­chisă şi umedă cu cerul mai mult acoperit. Local va ploua slab, iar în zona de munte va ninge temporar. Vine slab la potrivit din sectorul estic. Temperatura aerului staţionară, minimele vor oscila între minus 2 grade și plus 3 grade, iar maximele între * 7 grade.

Next