Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)
1970-05-26 / nr. 7367
FLACĂRA IAŞULUI PAGINA 2* Manifestare plenară a spiritului de solidaritate umană a populaţiei din judeţul Iaşi Noi şi noi angajamente, alte şi alte fapte vin să demonstreze manifestarea plenară a spiritului de solidaritate umană şi a patriotismului fierbinte de care dau dovadă oamenii muncii de diverse categorii sociale din judeţul nostru — ca şi cei din restul ţării — în aceste zile de grea încercare pentru poporul român. Veştile care continuă să sosească la redacţie redau hotărîrea oamenilor muncii din judeţul nostru de a contribui cu toate forţele la normalizarea situaţiei, la recuperarea imenselor pagube pricinuite de inundaţii, la ajutorarea populaţiei sinistrate. Din scrisoarea semnată de ing. Corneliu Corbu, directorul Uzinei de reparaţii auto, şi Traian Roşu, secretarul comitetului de partid, aflăm următoarele : In acţiunea de sprijinire a refacerii judeţelor calamitate, salariaţii UZINEI DE REPARAŢII AUTO IAŞI, mobilizaţi de către comitetul de partid, comitetul de direcţie, de către sindicat şi organizaţia U.T.C. au hotărît, în însufleţite adunări, să realizeze, prin munca depusă voluntar în timpul repausului legal, o producţie marfă suplimentară faţă de angajamentul iniţial de depăşire a planului pe 1970 în valoare de 2.000.000 de lei. Totodată, 11 tovarăşi, membri ai comitetului de partid şi ai comitetului de direcţie, s-au angajat cu o contribuţie egală cu salariul pe o lună, celelalte cadre de bază — cu o jumătate din salariul pe o lună, iar restul salariaţilor vor ceda lunar cîte o zi din salariu, pînă la sfîrşitul anului. Contribuţia bănească totală a salariaţilor pe uzină se ridică la suma de 375.000 de lei. „Sîntem pe deplin conştienţi de faptul că pentru recuperarea imenselor pierderi provocate de revărsarea apelor, pentru ajutorarea familiilor în suferinţă, întregul popor trebuie să-şi mobilizeze forţele ca o singură fiinţă, se spune în telegrama trimisă Comitetului Central al partidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în numele salariaţilor de la INSTITUTUL DE PROIECTĂRI PENTRU INDUSTRIA CHIMICĂ ORGANICĂ DE SINTEZĂ, MEDICAMENTE ŞI FIBRE SINTETICE — „IPROSIN" Iaşi. Pătrunşi de răspunderea situaţiei, cu sentimentul celei mai depline solidarităţi, colectivul de proiectanţi al filialei noastre se angajează să subscrie salariul pe o zi, în fiecare lună, pînă la sfîrşitul anului, reprezentînd suma de 138.815 lei pentru fondul de ajutorare a populaţiei din judeţele lovite de calamităţi. Salariaţii noştri vor da tot sprijinul organelor locale ale puterii de stat pentru strîngerea de obiecte de uz personal şi îmbrăcăminte în scopul ajutorării familiilor în suferinţă. Sîntem profund convinşi că ampla acţiune condusă cu înţelepciune şi energie de partid va permite patriei noastre să biruie marile greutăţi, recuperînd în scurt timp pierderile cauzate de calamităţi pentru ca mersul construcţiei socialiste să cunoască o neîntreruptă ascensiune*. In cadrul adunărilor ţinute la UNITĂŢILE DE PROCURATURĂ (Procuratura judeţeană şi procuraturile locale Iaşi şi Paşcani), cadrele de conducere s-au oferit să contribuie pentru ajutorarea sinistraţilor cu salariul pe o lună, iar restul salariaţilor cu salariul pe 15 zile. Cadrele didactice de la FACULTATEA DE ARTE PLASTICE a Institutului pedagogic de 3 ani au hotărît să contribuie cu lucrări la o expoziţie cu vînzare, organizată de Uniunea artiştilor plastici, filiala Iaşi, au donat cîte 1.000 de lei în contul C.E.C. 2000, angajîndu-se totodată să contribuie la fondul de ajutor cu obiecte de îmbrăcăminte şi de uz casnic. Indreptîndu-şi eforturile, în aceste zile, pentru terminarea însămînţărilor şi efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor în vederea obţinerii unor recolte sporite, ţăranii cooperatori din judeţ se simt alături de populaţia greu încercată de calamităţile naturale, contribuind la recuperarea pagubelor şi la ajutorarea sinistraţilor. In afară de contribuţia stabilită în acest sens de către adunarea generală a C.A.P., membrii cooperatori din comuna HĂIĂUCEŞTI au donat din gospodăriile lor 1.428 kg. porumb boabe şi 1.093 kg. porumb ştiuleţi, 288 kg. grîu şi 489 kg. făină albă, 1.634 kg. cartofi şi alte produse, plus un număr de 532 de obiecte de îmbrăcăminte şi de uz casnic. Cooperativa agricolă de producţie din comuna MOGOŞEŞTI — Iaşi a hotărît să dea din producţia acestui an 10 tone porumb, 5 tone grîu, 5 tone cartofi şi 500 kg. fasole. Sunt de-a dreptul impresionante gesturile individuale ale unor cetăţeni din satele judeţului. Lupu Maria, văduvă, în vîrstă de 60 de ani din satul Bărbăteşti, comuna Cucuteni, a cumpărat obiecte în valoare de 2.000 de lei pe care le-a oferit pentru ajutorarea sinistraţilor, iar consăteanul ei, Dumitru Griveică, obiecte în valoare de 1.500 de lei. Casandra Malaicău din Vlădeni are 7 copii. Gîndindu-se însă la soarta celor din zonele calamitate a cumpărat din economiile sale obiecte în valoare de 1.000 de lei, pe care le-a predat în scopul ajutorării acestora. La fel au procedat Gh. Dorobanţu şi Gh. Berică din comuna Focuri, care au cumpărat şi predat la centrele de primire obiecte în valoare de 800 şi, respectiv, 600 de lei. Nici pionierii din judeţ nu se lasă mai prejos. După cum ne informează prof. Viorel Paraschiv, activist al Consiliului judeţean Iaşi al Organizaţiei pionierilor, din fondul comitetului de părinţi al Casei pionierilor din Iaşi, vor fi cedate pentru copiii din familiile sinistrate două serii de tabără cu profil, organizate de Consiliul judeţean al Organizaţiei pionierilor. 250 de copii din zonele sinistrate vor merge gratuit în taberele rezervate celor din cercurile Casei pionierilor. In același timp, se vor trimite ajutoare pentru 15 cercuri de la casele de pionieri din zonele sinistrate privind dotarea lor cu cele necesare și se va vira în contul C.E.C. 2000 suma de 10.000 de lei, provenită din activităţi pioniereşti. Deosebit de aceasta, comandanţii de detaşamente din municipiul Iaşi cedează premiile trimestriale, în valoare de 70.000 de lei. Consemnăm aici fapta detaşamentului clasei a Vil-a de la Şcoala generală din satul Osoi, comuna Comarna. Sub conducerea prof. Gh. Scarlat, pionierii acestui detaşament, printre care se evidenţiază Ion Stoian, Gh. Purice, Petru Bejenaru, Ion Duca, Petri Dascălu şi Mihai Niţucă, s-au deplasat la Chipereşti, sat ce a avut de suferit în urma alunecărilor de teren, unde au ajutat la recuperarea bunurilor personale ale cetăţenilor de sub dărîmături, au ajutat copiii şi bătrînii. Deşi satele lor sunt complet sub apă, elevii din Zberoaia şi Scoposeni nu au întrerupt cursurile şcolare. Ei continuă să înveţe la şcoala din satul Gura Bohotin, fiind găzduiţi de familiile colegilor lor din această localitate. ... Sunt numai câteva din numeroasele fapte care dovedesc din plin spiritul de solidaritate frăţească a populaţiei din judeţul nostru faţă de cei loviţi de urgia calamităţilor naturale. Dar fiecare dintre acestea are o deosebită semnificaţie. Şi toate vor continua să persiste în memoria noastră mult timp după ce greutăţile prin care trece poporul nostru vor fi depăşite. Starea reţelei de drumuri din judeţul Iaşi, afectată de inundaţii, la data de 26 mai 1970 In cursul zilei de ieri, s-a redat circulaţiei, pentru autocamioane şi I.M.S., traseul Sculeni — Victoria. Datorită ploilor căzute, legătura cu comuna Prisăcani a fost întreruptă pe traseul Ţuţora — Prisăcani. Continuă să rămînă întreruptă circulaţia pe drumul judeţean Gorban — Scoposeni, precum şi pe drumurile comunale: Ţigănaşi — Larga Jijia; Osoi — Prisăcani; Pod Schela — Mirceşti. Pe drumul judeţean Bohotin — Grozeşti şi pe drumul comunal Tomeşti — Ţuţora circulaţia este îngreuiată. Se continuă lucrările pentru refacerea degradărilor produse reţelei de drumuri. Din adîncul inimilor IJ In aceste zile de Si cumplită încercare S! pentru locuitorii S! din zonele ţării S! noastre bîntuite de !! urgia apelor, alţi jj şi alţi cetăţeni ai ■! oraşului Iaşi se j; grăbesc spre Aj;genţia C.E.C. din ;; str. Cuza Vodă •! pentru a depune în Si contul sinistraţilor 5 t obolul lor bănesc. V. Unii mai mult, al- 5! ţii mai puţin. Dar S! numitorul comun S! al fiecărui depu- 5S nător este dorinţa 5! vie de a veni în !! ajutorul semenului SI aflat in grea cumjj pănă ... ■j Ieri, la ora de ;; deschidere, in faţa ;; ghişeului cont SJ C.E.C. —• 2000, rîm- 5! dul cetăţenilor era S! deja format. Se a- 5! flau acolo Ghegi- S! ghe Surugiu, din 5! str. Ştefan cel Mait re nr. 4, Simion S! Şvarţ, din str. Ho■j ria, bloc 2, Elisa*■ beta Ichim, din str. jj Uzinei nr. 25, lngi- Si nerul Francisc Du- Sî mea din Şoseaua 5! Naţională nr. 182, Si lucrătorul comericial Romeo Subţi- S! relu în vîrstă de S! 18 ani. Se mai a- S! Hau în faţa ace- S!luiaşi ghişeu şi S! Leon Alexa din Sj str. Albinei nr. ■ ■ 49, care venise să[ depună in numele jj comuniştilor din jj organizaţia de bajiză de cartier nr. 14 Iaşi, suma de 1.550 de lei, şi bătrînul pensionar Alexandru Isăcescu din str. Stejar care nu s-a putut deplasa pentru a depune 100 de lei la contul C.E.C. — 2000 decît cu ajutorul unor prieteni de prin vecini. Cîtorva dintre depunători le-am luat scurte interviuri. Fiecare a ţinut să consemnez, textual, în carnetul de reporter cuvintele rostite. Iată numai cîteva. Mihai Marcu, str. Ciurchi nr. 107, bloc. F 4: Am o pensie nu prea mare. Ba am fost şi operat şi-mi trebuie destule pentru a-mi reface sănătatea. Dar acum găsesc că este de datoria mea să-mi ajut fraţii loviţi de necazuri. Am depus la contul C.E.C.—2000 suma de 50 de lei. Nu e mult, dar ... Hahn Iţkcovici, str. Nicolina nr. 3. Şi eu sînt pensionar, şi m-am hotărît să depun în fiecare lună, pînă la sfîrşitul anului, cîte 500 de lei în folosul oamenilor loviţi de calamitate. Iată prima chitanţă cu care am depus această sumă cu cîteva minute înainte. Aşa am crezut că este bine, şi aşa am fă- IS cut. Vasilica Pădu- jl raru, şoseaua Bu- !! cium nr. 100: So- jitul meu, Mihai, es- jj te fiu de ţăran, iar j la părinţi au fost 10 fraţi. In 1932, gospodăria lor a J fost practic mătu- | rată de furia ape- J lor. Momentele a- ! celor zile de aspră I încercare i-au ră- I mas adînc întipă- rite în amintire şi I considerăm, amîn- j doi, ca o îndato- j rire cetăţenească, [ să venim cu ce pu- tem în ajutorul ce- j lor necăjiţi de vitregia naturii. Am J depus la contul C.E.C. — 2000, suma de 200 de lei ! şi, să ştiţi, nu ! sunt ultimii pe care avem de gînd să-i depunem la acest cont ... Sínt cuvinte simple, pornite din adîncul inimilor. Sínt cuvinte modeste care, alături de faptă, subliniază cu tărie o solidaritate ce nu poate fi vreodată înfrîntă. Şi, ca o dovadă a celor arătate mai sus, ieri la ora 21, corespondentul nostru Gheorghe Zaremba ne-a comunicat soldul hăn°s,~ al contului CEC — 2000: 274 254 de lei. Al. SEVERIN S5î5iî»S5î»S«l« »5 Sî S5555 îsssîssss.; DE LA COMISIA JUDEŢEANĂ DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR De la Comisia judeţeană de apărare împotriva inundaţiilor, ni se comunică situaţia hidrologică înregistrată in cursul dimineţii de ieri. Potrivit acesteia, nivelul rîului Prut în zona Ungheni scade, în 24 ore, cu 51 cm. Aceste scăderi de nivele scot din pericol ruperea digurilor de apărare din zonele Bosia—Prisăcani — Colţul Cornii. Nivelul rîului in zona Gorban — Drinceni se menţine acelaşi — 717 cm. — cotă ce va scădea foarte greu din pricina încorsetării albiei Prutului din cauza digurilor din aval de comuna Gorban. Rîul Siret, la intrarea în ţară, se prezintă la un nivel sub cota de atenţie, iar la Lespezi, datorită precipitaţiilor, apa este în creştere. Rîurile Jijia şi Bahlui sunt sub cotele de atenţie. Se va mai menţine sub inundaţie zona Grozeşti — Gorban. Se menţin inundate total satele Scoposeni şi Zberoaia din comuna Gorban, iar inundate parţial satele Grozeşti, Frăsuleni, Şendreni, şi Golăeşti. Datorită acestor situaţii se impun în continuare măsuri. In zona Prisăcani — Grozeşti, comandamentele comunale depun eforturi pentru consolidarea digurilor care, datorită perioadei îndelungate de staţionare a apelor şi valurilor, prezintă pe unele sectoare înmuieri şi erodări ale taluzelor dinspre apă. Drumul judeţean Răducăneni — Bohotin — Grozeşti este în continuare scos din circulaţie, datorită pericolului de derapare şi terasamentelor înmuiate. Se permite numai circulaţia autovehiculelor de intervenţie. Au fost începute lucrările de consolidare a drumului respectiv. S-au atenţionat comunele Moţca, Cristeşti şi Mirosloveşti că există pericolul unei noi viituri pe rîul Moldova. Recomandări pentru ocrotirea sănătăţii Etapa revărsării apelor, deşi deosebit de grea, în decurs de cîteva zile va fi depăşită. Etapa următoare, însă, destinată in exclusivitate limitării efectelor negative ale inundaţiilor, solicită eforturi susţinute şi de durată pe toate planurile şi la toate nivelurile. Pentru ocrotirea sănătăţii se impune in continuare o atenţie deosebită şi conjugarea eforturilor corpului sanitar, aditivului voluntar de Cruce Roşie, organizaţiilor obşteşti şi in primul rînd ale populaţiei iS însăşi. Eforturile principale ii vor trebui direcţionate în vederea prevenirii unor boli■ transmisibile cum sînt: febra tifoidă, dizenteria, hepatita epidemică, poliomielita, a căror apariţie este favorizată de ploi abundente şi inundaţii, în care scop se recomandă populaţiei să aplice următoarele măsuri: păstrarea unei stricte igiene individuale prin spălarea mîinilor înaintea tuturor meselor şi ori de cîte ori se murdăresc; pentru prevenirea parazitismului în aglomeraţii omeneşti este necesar ca lenjeria să fie fiartă şi călcată cu fierul fierbinte, iar hainele şi aşternuturile să fie date cu substanţe insecticide, respectîndu-se riguros indicaţiile cadrelor sanitare în această direcţie (atragem atenţia însă că nu este îngăduit să se utilizeze substanţe insectofungicide pentru aceasta, întrucât se pot produce accidente grave, uneori chiar mortale); întreţinerea unei cit mai bune stări de igienă a locuinţelor şi locurilor de muncă cu toate anexele lor (bucătărie, closet, fîntînă etc.); în zonele inundate, ca şi în locurile unde unele surse de aprovizionare cu apă (fîntîni, captări, bazine colective) au fost acoperite cu viituri, apa de băut nu se va consuma, pînă la curăţirea acestor surse, decit Hartă sau se va consuma apă minerală; după retragerea inundaţiilor sau viiturii, trebuie să se ia imediat măsuri de asanare prin curăţire şi dezinfectarea surselor de aprovizionare cu apă, respectînduse indicaţiile ce se vor da de către cadrele sanitare din comună; alimentele se vor consuma numai după curăţire şi perbere. Îndeosebi în zonele care au fost inundate, la vaccinările ce se efectuează în unele zone din judeţ pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin boli Infecţioase, locuitorii trebuie să se prezinte de îndată ce vor fi anunţaţi de către organele locale, cadrele sanitare, activiştii voluntari de Cruce Roşie; la apariţia fiecărui semn de boală (febră, tulburări digestive, tuse etc.) este necesar să se anunţe imediat cadrele medico-sanitare pentru asigurarea asistenţei medicale corespunzătoare. Activul voluntar de Cruce Roşie trebuie să mobilizeze populaţia la vaccinările ce se vor efectua, să participe efectiv şi să antreneze cetăţenii la acţiunile de salubrizarea fîntînilor, să ajute reţeaua sanitară în vederea depistării precoce a cazurilor de îmbolnăvire, în centrul atenţiei situîndu-se copiii, gravidele şi bătrînii, care, datorită particularităţilor fiziologice, sunt mai expuşi îmbolnăvirilor sau contractează forme de boală mai grave. Subliniem din nou că prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor în această perioadă este însă condiţionată într-ofoarte mare măsură de participarea populaţiei însăşi la apărarea propriei sănătăţi. State, organizaţii internaţionale, persoane şi firme de peste hotare, cetăţeni străini aflaţi la noi sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundaţii Sub semnul unei largi solidarităţi umane, alte state, organizaţii internaţionale, firme şi oameni de afaceri străini care au legături cu România, cetăţeni străini aflaţi în ţara noastră, oferă sprijinul lor poporului român, crunt lovit în avutul său naţional, prin catastrofalele inundaţii care au cuprins mari regiuni ale ţării. Sprijinul, îmbrăcînd forme diferite, este însoţit de expresia celor mai alese sentimente de simpatie şi compasiune faţă de populaţia din zonele sinistrate şi de cuvinte de îmbărbătare pentru învingerea marilor greutăţi care îi stau în faţă, pentru a face să reinflorească viaţa şi activitatea în oraşele şi satele devastate de ape. Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria a hotărît să acorde ajutor populaţiei române care a avut de suferit din cauza Inundaţiilor. Consiliul Executiv al Crucii Roşii bulgare va acorda, de asemenea, un ajutor neîntîrziat în medicamente, îmbrăcăminte, produse alimentare, pături etc. Guvernul spaniol a hotărit acordarea unui ajutor in valoare de 3.000.000 pesetas (circa 43.000 dolari), constind din medicamente, alimente, îmbrăcăminte etc. Papa Paul al VI-lea a donat 10.000 dolari pentru sinistraţi. In afara sumei de 500.000 în ani donaţi la 21 mai 1970, Societatea de Cruce Roşie a Republicii Populare Chineze a mai donat, în ziua de 25 mai, 500 000 luani în alimente, medicamente, şi alte bunuri materialepentru ajutorarea populaţiei sinistrate din România, pentru învingerea greutăţilor cauzate de inundaţii*. Crucea Roşie libaneză a hotărît să trimită cu avionul 5 tone de îmbrăcăminte pentru sinistraţi. De asemenea, Semiluna Roşie din Turcia va expedia, tot pe calea aerului, ajutoare constînd din îmbrăcăminte, alimente, medicamente etc. Uzinele «Renault» din Franţa au donat 250 000 franci francezi, iar firma «Merrieux* din Lyon — 50 000 doze vaccin antipoliomietitic şi alte medicamente. In acelaşi timp, Societatea naţională «Air France* a dat instrucţiuni tuturor reprezentanţilor săi din America de Sud să pună la dispoziţia ambasadorilor români din această zonă avioanele companiei pentru a transporta, în mod gratuit, donaţiile de orice natură colectate pentru ajutorarea sinistraţilor. Cu profundă emoţie am luat cunoştinţă de groaznicele calamităţi naturale care s-au abătut asupra României, se arată intr-o scrisoare trimisă preşedintelui Consiliului de Stat, de către Hagi Vasiliu Lambl. Ca cetăţean grec, dar care am trăit mulţi ani în România — se spune mai departe — mă simt legat de pămîntul acestei ţări cu care lucrez de peste 15 ani, reprezentînd produsele petroliere româneşti atît pe piaţa Greciei, cit şi pe alte pieţe ale lumii. In numele firmei pe care o reprezint, daţi-mi voie să-mi aduc şi eu contribuţia, donînd Băncii Române de Comerţ Exterior, suma de 2 000 dolari americani, împreună cu profunda mea compasiune faţă de cei In suferinţă. Intr-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului de Stat al României, vicepreşedintele firmei „Eastern Industrial Corporation Ltd” din Londra, Henry Jakober, se arată. In ultimele zile am contactat câteva firme care, împreună cu firma mea, au avut diverse tranzacţii comerciale cu România. Cu acest prilej, le-am atras atenţia asupra necesităţii de a ajuta România in momentele attt de grele prin care trece. Ca prim rezultat, Urma Boem (Univeler-Londra), firmă care lucrează prin mine cu România de 5 ani, a hotărît să doneze 2.000 lire sterline. De asemenea, alte cîteva firme britanice au hotărît să trimită, in cel mai scurt timp, utilaj pentru uscarea solului. Personal, doresc să aduc o modestă contribuţie, punînd la dispoziţia Băncii Române de Comerţ Exterior, pentru fondul sinistraţilor, suma de 5.000 dolari S.U.A. La întreprinderea «Tehnoforestexport* a sosit din partea firmei «Bona Mobel Import» din Bad Harzburg un C.E.C. în valoare de 500 mărci vest-germane pentru ajutorarea sinistraţilor de la fabricile de mobilă din cadrul Combinatului de exploatare şi Industrializare a lemnului din Cluj, unitate cu care firma vest-germană întreţine relaţii comerciale de mai mulţi ani. Pe adresa directorului general al întreprinderii de comerţ exterior «Romagricola» s-a primit un telex din partea firmei Italiene «Gandolfi» din Milano, din care cităm: «Am aflat din ziare şi de la televiziune despre gravele pagube pricinuite unei părţi din frumoasa dumneavoastră ţară de recentele inundaţii. Din păcate, Italia cunoaşte şi ea, din proprie experienţă, consecinţele unor asemenea calamităţi. De aceea, dorim să exprimăm prin dumneavoastră întreaga noastră solidaritate cu cetăţenii români, grav loviţi de această calamitate şi, ca un gest de participare la suferinţa lor, vă rugăm a facilita depunerea din partea noastră, la Banca Română de Comerţ Exterior, a sumei de 500.000 lire Italiene. Vă rugăm să consideraţi acest gest al nostru drept un semn de prietenie şi solidaritate cu poporul român". De la un alt partener de relaţii comerciale din Italia ,firma «Fratele Ultrocchi" din Milano, Întreprinderea «Romagricola" a primit un telex prin care este autorizată să depună din contul firmei milaneze suma de 508 dolari pentru ajutorarea sinistraţilor de pe urma calamităţilor. Prin Intermediul aceleiaşi întreprinderi româneşti, Urma olandeză „Demeter" din Rotterdam a oferit, ca ajutor pentru sinistraţi, suma de 5.000 florini. Intelex se menţionează că această modestă contribuţie trebuie apreciată ca un gest de sinceră amiciţie faţă de poporul român şi de compasiune pentru victimele calamităţilor naturale din România. Mai multe firme italiene — parteneri externii aii întreprinderii «Prodexport» — au depus la Agenţia economică din Roma, pentru sinistraţii din România, următoarele sume : firma „Stalia* din Torino — 2 milioane lire italiene ; firma „Grosoli* din Padova — 500.000 lire italiene şi lirma „Fratelli Lanata* din Genova — 1.000 dolari. In afara contribuţiei personale a reprezentantului său in România, firma „Meccaniche moderne* din Busto Arsizlo (Italia) oferă piese de schimb şi materiale pentru repunerea In funcţiune a utilajelor livrate de această firmă întreprinderilor noastre de industrie uşoară. Firma „Goudraud* din Italia a depus In folosul sinistraţilor, prin biroul său din Bucureşti, suma de 100 dolari. Firma „Intersolex“ din Zurich (Elveţia), care a comunicat că pune la dispoziţia fabricilor şi uzinelor din ,regiunile lovite de calamităţi, personal de specialitate şi piesele necesare pentru repunerea în funcţiune a maşinilor deteriorate , acţiune care se ridică la 15.000 dolari, oferă, de asemenea, suma de 10.000 dolari, rezultată din donaţiile făcute de uzinele firmei. La donaţia personală in medicamente a delegatului Consiliului de administraţie al firmei, Werner Steiner, se adaugă 1.000 franci elveţieni din partea directorului departamentului vînzări, Louis Keller, şi 500 franci elveţieni din partea salariaţilor firmei. Federaţia industriei chimice belgiene a anunţat că va veni în sprijinul sinistraţilor din România, acordînd un ajutor în medicamente şi produse chimice. Comercianţi libanezi au făcut o donaţie, care pînă în prezent însumează 3.500 dolari. Firmele engleze „Butyl Products“ au donat 10 cisterne mari pentru păstrarea apei potabile, iar firmele „Arcade“, L»Cav* şi „L. Israel“, din aceeaşi ţară, au donat In total 4.500 dolari S.U.A. Din Elveţia, firma „Studer" a pus la dispoziţia fondului pentru sinistraţi suma de 3.000 franci elveţieni, firma „Sip" a donat 2.000 franci elveţieni, „Casina* a trimis în ţara noastră colete cu medicamente, iar «Maggi* va trimite supe concentrate pentru sinistraţi. Pe adresa Crucii Roşii din România, 3 comercianţi din Israel au depus suma de 7.000 dolari S.U.A. pentru ajutorarea sinistraţilor. Armatorul grec Troodos, din Pireu, proprietarul unor nave care transportă în mod regulat mărfuri din porturile româneşti, a trimis prin intermediul întreprinderii «Navlomar» din Bucureşti suma de 1.000 dolari, drept contribuţie pentru fondul de ajutorare a sinistraţilor din regiunile inundate. Proprietarul firmei elveţiene «Robinho“, Fr. Soloba, a depus la Banca Română de Comerţ Exterior, in acelaşi scop, 250 de dolari. Organizaţia catolică «Caritas“ şi cea protestantă a „Diaconatului“ din R. F. a Germaniei au anunţat că vor trimite in România un transport cu 2.000 de pături, 300 de corturi şi 25 tone Îmbrăcăminte. Conducerea Biroului regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii va procura şi trimite în ţara noastră mai multe filtre de apă mobile de tip «Berkefeld» pentru localităţi cu peste 10.000 de locuitori, precum şi filtre de apă mobile din plastic, pentru familii. Comisia naţională elveţiană pentru Uniunea internaţională de apărare a copiilor a hotărît să deschidă un cont special, destinat ajutorării copiilor români din regiunile lovite de calamităţi. Societatea austriacă pentru protecţia copiilor a donat îmbrăcăminte pentru copii în valoare de 50.000 schilling. Centrul educativ „Village Pestalozzi“ din Elveţia s-a oferit să primească şi să asigure gratuit, întreţinerea a 20—30 copii şi 2 educatori din regiunile sinistrate, pe timpul vacanţei, pînă la 27 iulie. Postul de radio „Elveţia Romandă“ a anunţat deschiderea unui cont special în acelaşi scop. Un grup de ziarişti francezi, aflaţi într-un avion în drum spre ţara noastră, au colectat o sumă echivalentă cu 1.420 franci francezi, pentru a veni astfel în ajutorul familiilor din ţara noastră sinistrate In urma calamităţilor naturale. Ajunşi In Bucureşti, la sfîrşitul unei conferinţe de presă care a avut loc la Casa Ziariştilor din Bucureşti, publiciştii francezi au înmînat suma respectivă conducerii Uniunii Ziariştilor din România, spre a fi depusă în contul 1000 la Banca Română de Comerţ Exterior. Intr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, exprimîndu-şi solidaritatea cu cei atît de dureros încercaţi de calamităţile naturale. Grupul de practicanţi vietnamezi de Uzinele Săvineşti au scris „In aceste zile grele pentru poporul român, dorim să acordăm modestul nostru sprijin pentru înlăturarea urmărilor Inundaţiei, donînd populaţiei din zonele calamitate bursa noastră pe două zile. Ne manifestăm de asemenea, dorinţa de a lucra efectiv la refacerea economiei ţării oriunde va fi nevoie*. Grupul de practicanţi ai R.D. Vietnam, care se califică la întreprinderea de construcţii-montaj din Piteşti, au ţinut să vină în ajutorul sinistraţilor depunînd suma de 2.000 lei. Un grup de turişti suedezi, aflaţi în ţara noastră în aceste zile de grele încercări, au depus pentru ajutorarea sinistraţilor 600 coroane suedeze. Alţi turişti din Suedia şi Italia sosiţi în România. impresionaţi de calamităţile naturale care s-au abătut cu furie asupra unor întinse regiuni ale, ţării noastre, au făcut, diverse donaţii individuale, în unii, pa care le-au depus la Baua mână de Comerţ Exterior. Pe aeroportul internaţional .Bucureşti-Otopeni“ ». Luni, la ora 11 dimineaţa, la aeroportul internaţional «Bucureşti-Otopeni", sosea un nou avion al Crucii Roşii. Din îndepărtatul Iran, el a adus numeroase pachete, saci şi lăzi, în greutate de aproape 20 tone. Mesaj de cald umanitarism şi solidaritate faţă de cei greu loviţi de catastrofalele revărsări ale apelor, ajutoarele trimise de poporul iranian — 1.500 de pături, 150 de corturi, 3.000 kg. de penicilină sodică, sirop şi caşete de tetraciclină pentru copii, sulfamide, soluţii pentru dezinfectarea alimentelor şi hainelor — au şi fost dirijate spre localităţile care au suferit noi Inundaţii In cursul zilei de duminică. In după-amiaza aceleiaşi zile, un al doilea transport aerian al Crucii Roşii daneze a adus 5.000 kg. lapte praf. Tot ieri, pe aerodromul Otopeni au mai aterizat avioane sosind din Anglia, cu aproape 2.000 kg. de Îmbrăcăminte, şi din Franţa, cu 800 metri de stofă pentru costume bărbăteşti. Tot ieri, pe acest aeroport am asistat la un gest emoţionant. înainte de a urca în avionul care urma să-l ducă spre patrie, reprezentantul firmei italiene „Vico", dl. Edigio Vidoni, a dăruit pentru sinistraţi cîteva mantale de ploaie şi cămăşi bărbăteşti. Un gest plin de semnificaţie profund omenească. 1* *’ s Agerpres) în contul 1000 Aflîndu-se în oraşul Iaşi, domnul Sami Leibovici din oraşul Düsseldorf, Republica Federală a Germaniei, a fost profund impresionat de calamităţile pricinuite de stihia dezlănţuită a naturii. S-a prezentat la Banca Naţională a Republicii Socialistă România, Sucursala Iași, depuinind în contul 1000 sumalet)i 50 mărci vest-aeriana. A.