Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)

1970-05-26 / nr. 7367

FLACĂRA IAŞULUI PAGINA 2* Manifestare plenară a spiritului de solidaritate umană a populaţiei din judeţul Iaşi Noi şi noi angajamente, alte şi alte fapte vin să demon­streze manifestarea plenară a spiritului de solidaritate uma­nă şi a patriotismului fierbinte de care dau dovadă oamenii muncii de diverse categorii sociale din judeţul nostru — ca şi cei din restul ţării — în aceste zile de grea încercare pentru poporul român. Veştile care continuă să sosească la redacţie redau ho­­tărîrea oamenilor muncii din judeţul nostru de a contribui cu toate forţele la normalizarea situaţiei, la recuperarea imenselor pagube pricinuite de inundaţii, la ajutorarea popu­laţiei sinistrate. Din scrisoarea semnată de ing. Corneliu Corbu, directorul Uzinei de reparaţii auto, şi Traian Roşu, secretarul comi­tetului de partid, aflăm urmă­toarele : In acţiunea de sprijinire a refacerii judeţelor calamitate, salariaţii UZINEI DE REPARA­ŢII AUTO IAŞI, mobilizaţi de către comitetul de partid, co­mitetul de direcţie, de către sindicat şi organizaţia U.T.C. au hotărît, în însufleţite adu­nări, să realizeze, prin munca depusă voluntar în timpul re­pausului legal, o producţie marfă suplimentară faţă de an­gajamentul iniţial de depăşire a planului pe 1970 în valoare de 2.000.000 de lei. Totodată, 11 tovarăşi, membri ai comi­tetului de partid şi ai comi­tetului de direcţie, s-au anga­jat cu o contribuţie egală cu salariul pe o lună, celelalte cadre de bază — cu o jumă­tate din salariul pe o lună, iar restul salariaţilor vor ceda lu­nar cîte o zi din salariu, pînă la sfîrşitul anului. Contribu­ţia bănească totală a salariaţi­lor pe uzină se ridică la su­ma de 375.000 de lei. „Sîntem pe deplin conştienţi de faptul că pentru recupera­rea imenselor pierderi provo­cate de revărsarea apelor, pen­tru ajutorarea familiilor în su­ferinţă, întregul popor trebuie să-şi mobilizeze forţele ca o singură fiinţă, se spune în te­legrama trimisă Comitetului Central al partidului, perso­nal tovarăşului NICOL­AE CEAUŞESCU, în numele sala­riaţilor de la INSTITUTUL DE PROIECTĂRI PENTRU INDUS­TRIA CHIMICĂ ORGANICĂ DE SINTEZĂ, MEDICAMENTE ŞI FIBRE SINTETICE — „IPROSIN" Iaşi. Pătrunşi de răspunderea situaţiei, cu sen­timentul celei mai depline so­lidarităţi, colectivul de proiec­tanţi al filialei noastre se an­gajează să subscrie salariul pe o zi, în fiecare lună, pînă la sfîrşitul anului, reprezentînd suma de 138.815 lei pentru fon­dul de ajutorare a populaţiei din judeţele lovite de calami­tăţi. Salariaţii noştri vor da tot sprijinul organelor locale ale puterii de stat pentru strîn­­gerea de obiecte de uz per­sonal şi îmbrăcăminte în scopul ajutorării familiilor în suferin­ţă. Sîntem profund convinşi că ampla acţiune condusă cu în­ţelepciune şi energie de partid va permite patriei noastre să biruie marile greutăţi, recu­­perînd în scurt timp pierderile cauzate de calamităţi pentru ca mersul construcţiei socia­liste să cunoască o neîntre­ruptă ascensiune*. In cadrul adunărilor ţinute la UNITĂŢILE DE PROCURATU­RĂ (Procuratura judeţeană şi procuraturile locale Iaşi şi Paşcani), cadrele de conducere s-au oferit să contribuie pen­tru ajutorarea sinistraţilor cu salariul pe o lună, iar restul salariaţilor cu salariul pe 15 zile. Cadrele didactice de la FA­CULTATEA DE ARTE PLAS­TICE a Institutului pedagogic de 3 ani au hotărît să contri­buie cu lucrări la o expoziţie cu vînzare, organizată de U­­niunea artiştilor plastici, filia­la Iaşi, au donat cîte 1.000 de lei în contul C.E.C. 2000, angajîndu-se totodată să con­tribuie la fondul de ajutor cu obiecte de îmbrăcăminte şi de uz casnic. Indreptîndu-şi eforturile, în aceste zile, pentru terminarea însămînţărilor şi efectuarea lu­crărilor de întreţinere a cul­turilor în vederea obţinerii u­­nor recolte sporite, ţăranii co­operatori din judeţ se simt alături de populaţia greu în­cercată de calamităţile natu­rale, contribuind la recupe­rarea pagubelor şi la ajuto­rarea sinistraţilor. In afară de contribuţia sta­bilită în acest sens de către adunarea generală a C.A.P., membrii cooperatori din co­muna HĂI­ĂUCEŞTI au donat din gospodăriile lor 1.428 kg. porumb boabe şi 1.093 kg. po­rumb ştiuleţi, 288 kg. grîu şi 489 kg. făină albă, 1.634 kg. cartofi şi alte produse, plus un număr de 532 de obiecte de îmbrăcăminte şi de uz casnic. Cooperativa agricolă de pro­ducţie din comuna MOGO­­ŞEŞTI — Iaşi a hotărît să dea din producţia acestui an 10 tone porumb, 5 tone grîu, 5 tone cartofi şi 500 kg. fasole. Sunt de-a dreptul impresio­nante gesturile individuale ale unor cetăţeni din satele jude­ţului. Lupu Maria, văduvă, în vîrstă de 60 de ani din satul Bărbăteşti, comuna Cucuteni, a cumpărat obiecte în valoare de 2.000 de lei pe care le-a oferit pentru ajutorarea sinis­traţilor, iar consăteanul ei, Dumitru Griveică, obiecte în valoare de 1.500 de lei. Casandra Malaicău din Vlă­­deni are 7 copii. Gîndindu-se însă la soarta celor din zonele calamitate a cumpărat din e­­conomiile sale obiecte în va­loare de 1.000 de lei, pe care le-a predat în scopul ajuto­rării acestora. La fel au pro­cedat Gh. Dorobanţu şi Gh. Berică din comuna Focuri, care au cumpărat şi predat la cen­trele de primire obiecte în valoare de 800 şi, respectiv, 600 de lei. Nici pionierii din judeţ nu se lasă mai prejos. După cum ne informează prof. Viorel Paraschiv, activist al Consiliu­lui judeţean Iaşi al Organiza­ţiei pionierilor, din fondul co­mitetului de părinţi al Casei pionierilor din Iaşi, vor fi ce­date pentru copiii din familiile sinistrate două serii de tabără cu profil, organizate de Con­siliul judeţean al Organizaţiei pionierilor. 250 de copii din zonele sinistrate vor merge gratuit în taberele rezervate celor din cercurile Casei pio­nierilor. In același timp, se vor trimite ajutoare pentru 15 cercuri de la casele de pio­nieri din zonele sinistrate pri­vind dotarea lor cu cele ne­cesare și se va vira în contul C.E.C. 2000 suma de 10.000 de lei, provenită din activităţi pio­niereşti. Deosebit de aceasta, comandanţii de detaşamente din municipiul Iaşi cedează premiile trimestriale, în valoare de 70.000 de lei. Consemnăm aici fapta deta­şamentului clasei a Vil-a de la Şcoala generală din satul Osoi, comuna Comarna. Sub conducerea prof. Gh. Scarlat, pionierii acestui detaşament, printre care se evidenţiază Ion Stoian, Gh. Purice, Petru Beje­­naru, Ion Duca, Petri Dascălu şi Mihai Niţucă, s-au deplasat la Chipereşti, sat ce a avut de suferit în urma alunecări­lor de teren, unde au ajutat la recuperarea bunurilor per­sonale ale cetăţenilor de sub dărîmături, au ajutat copiii şi bătrînii. Deşi satele lor sunt complet sub apă, elevii din Zberoaia şi Scoposeni nu au întrerupt cursurile şcolare. Ei continuă să înveţe la şcoala din satul Gura Bohotin, fiind găzduiţi de familiile colegilor lor din a­­ceastă localitate. ... Sunt numai câteva din nu­meroasele fapte care dovedesc din plin spiritul de solidaritate frăţească a populaţiei din ju­deţul nostru faţă de cei loviţi de urgia calamităţilor naturale. Dar fiecare dintre acestea are o deosebită semnificaţie. Şi toate vor continua să persiste în memoria noastră mult timp după ce greutăţile prin care trece poporul nostru vor fi depăşite. Starea reţelei de drumuri din judeţul Iaşi, afectată de inundaţii, la data de 26 mai 1970 In cursul zilei de ieri, s-a redat circulaţiei, pentru auto­camioane şi I.M.S., traseul Sculeni —­ Victoria. Datorită ploilor căzute, le­gătura cu comuna Prisăcani a fost întreruptă pe traseul Ţu­­ţora — Prisăcani. Continuă să rămînă între­ruptă circulaţia pe drumul ju­deţean Gorban — Scoposeni, precum şi pe drumurile co­munale: Ţigănaşi — Larga Ji­­jia; Osoi — Prisăcani; Pod Schela — Mirceşti. Pe drumul judeţean Boho­­tin — Grozeşti şi pe drumul comunal Tomeşti — Ţuţora circulaţia este îngreuiată. Se continuă lucrările pentru refacerea degradărilor produse reţelei de drumuri. Din adîncul inimilor IJ In aceste zile de Si cumplită încercare S! pentru locuitorii S! din zonele ţării S! noastre bîntuite de !! urgia apelor, alţi jj şi alţi cetăţeni ai ■! oraşului Iaşi se j; grăbesc spre A­­j;­genţia C.E.C. din ;; str. Cuza Vodă •! pentru a depune în Si contul sinistraţilor 5 t obolul lor bănesc. V. Unii mai mult, al- 5! ţii mai puţin. Dar S! numitorul comun S! al fiecărui depu- 5S nător este dorinţa 5! vie de a veni în !! ajutorul semenului SI aflat in grea cum­­jj pănă ... ■j Ieri, la ora de ;; deschidere, in faţa ;; ghişeului cont SJ C.E.C. —• 2000, rîm- 5! dul cetăţenilor era S! deja format. Se a- 5! flau acolo Ghegi- S! ghe Surugiu, din 5! str. Ştefan cel Ma­it re nr. 4, Simion S! Şvarţ, din str. Ho­­■j ria, bloc 2, Elisa­­*■ beta Ichim, din str. jj Uzinei nr. 25, lngi- Si nerul Francisc Du- Sî mea din Şoseaua 5! Naţională nr. 182, Si lucrătorul comer­­i­­cial Romeo Subţi- S! relu în vîrstă de S! 18 ani. Se mai a- S! Hau în faţa ace- S!­luiaşi ghişeu şi S! Leon Alexa din Sj str. Albinei nr. ■ ■ 49, care venise să­­[ depună in numele jj comuniştilor din jj organizaţia de ba­ji­ză de cartier nr. 14 Iaşi, suma de 1.550 de lei, şi bă­­trînul pensionar Alexandru Isăces­­cu din str. Stejar care nu s-a putut deplasa pentru a depune 100 de lei la contul C.E.C. — 2000 decît cu aju­torul unor prieteni de prin vecini. Cî­­torva dintre depu­nători le-am luat scurte interviuri. Fiecare a ţinut să consemnez, tex­tual, în carnetul de reporter cuvin­tele rostite. Iată numai cîteva. Mihai Marcu, str. Ciurchi nr. 107, bloc. F 4: Am o pensie nu prea mare. Ba am fost şi operat şi-mi trebuie destule pentru a-mi reface sănătatea. Dar acum găsesc că este de datoria mea să-mi ajut fra­ţii loviţi de neca­zuri. Am depus la contul C.E.C.—2000 suma de 50 de lei. Nu e mult, dar ... Hahn Iţkcovici, str. Nicolina nr. 3. Şi eu sînt pensio­nar, şi m-am ho­­tărît să depun în fiecare lună, pînă la sfîrşitul anului, cîte 500 de lei în folosul oamenilor loviţi de calami­tate. Iată prima chitanţă cu care am depus această sumă cu cîteva mi­nute înainte. Aşa am crezut că este bine, şi aşa am fă- IS cut. Vasilica Pădu- jl raru, şoseaua Bu- !! cium nr. 100: So- ji­tul meu, Mihai, es- jj te fiu de ţăran, iar j la părinţi au fost­­ 10 fraţi. In 1932­­, gospodăria lor a J fost practic mătu- | rată de furia ape- J lor. Momentele a- ! celor zile de aspră I încercare i-au ră- I mas adînc întipă-­­ rite în amintire şi I considerăm, amîn- j doi, ca o îndato- j rire cetăţenească, [ să venim cu ce pu-­­ tem în ajutorul ce- j lor necăjiţi de vi­tregia naturii. Am J depus la contul C.E.C. — 2000, su­ma de 200 de lei ! şi, să ştiţi, nu ! sunt ultimii pe ca­re avem de gînd să-i depunem la a­­cest cont ... Sínt cuvinte sim­ple, pornite din adîncul inimilor. Sínt cuvinte mo­deste care, alături de faptă, sublinia­ză cu tărie o soli­daritate ce nu poa­te fi vreodată în­­frîntă. Şi, ca o do­vadă a celor ară­tate mai sus, ieri la ora 21, cores­pondentul nostru Gheorghe Zaremba ne-a comunicat sol­dul hăn°s,~ al con­tului CEC — 2000: 274 254 de lei. Al. SEVERIN S5î5iî»S5î»S«l« »5 Sî S5555 îsssîssss.; DE LA COMISIA JUDEŢEANĂ DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR De la Comisia judeţeană de apărare împotriva inun­daţiilor, ni se comunică situaţia hidrologică înre­gistrată in cursul dimineţii de ieri. Potrivit acesteia, nivelul rîului Prut în zona Ungheni scade, în 24 ore, cu 51 cm. Aceste scăderi de nivele scot din pericol ru­perea digurilor de apărare din zonele Bosia—Prisăcani — Colţul Cornii. Nivelul rîului in zona Gorban — Drinceni se menţine acelaşi — 717 cm. — cotă ce va scădea foar­te greu din pricina încorse­tării albiei Prutului din cauza digurilor din aval de comuna Gorban. Rîul Siret, la intrarea în ţară, se prezintă la un ni­vel sub cota de atenţie, iar la Lespezi, datorită preci­pitaţiilor, apa este în creş­tere. Rîurile Jijia şi Bahlui sunt sub cotele de atenţie. Se va mai menţine sub inundaţie zona Grozeşti — Gorban. Se menţin inundate total satele Scoposeni şi Zberoa­ia din comuna Gorban, iar inundate parţial satele Gro­zeşti, Frăsuleni, Şendreni, şi Golăeşti. Datorită acestor situaţii se impun în continuare mă­suri. In zona Prisăcani — Grozeşti, comandamentele comunale depun eforturi pentru consolidarea digu­rilor care, datorită perioa­dei îndelungate de staţio­nare a apelor şi valuri­lor, prezintă pe unele sec­toare înmuieri şi erodări ale taluzelor dinspre apă. Drumul judeţean Răducă­­neni — Bohotin — Grozeşti este în continuare scos din circulaţie, datorită perico­lului de derapare şi terasa­­mentelor înmuiate. Se per­mite numai circulaţia auto­vehiculelor de intervenţie. Au fost începute lucrările de consolidare a drumului respectiv. S-au atenţionat comunele Moţca, Cristeşti şi Miroslo­­veşti că există pericolul u­­nei noi viituri pe rîul Mol­dova. Recomandări pentru ocrotirea sănătăţii Etapa revărsării apelor, deşi deosebit de grea, în decurs de cîteva zile va fi depăşită. E­­tapa următoare, însă, destina­tă in exclusivitate limitării e­­fectelor negative ale inunda­ţiilor, solicită eforturi susţi­nute şi de durată pe toate pla­nurile şi la toate nivelurile. Pentru ocrotirea sănătăţii se impune in continuare o aten­ţie deosebită şi conjugarea e­­forturilor corpului sanitar, ad­­i­­tivului voluntar de Cruce Ro­şie, organizaţiilor obşteşti şi in primul rînd ale populaţiei iS însăşi. Eforturile principale ii vor trebui direcţionate în ve­derea prevenirii unor boli­­■ transmisibile cum sînt: febra tifoidă, dizenteria, hepatita e­­pidemică, poliomielita, a căror apariţie este favorizată de ploi abundente şi inundaţii, în care scop se recomandă populaţiei să aplice următoa­rele măsuri: păstrarea unei stricte igiene individuale prin spălarea mîinilor înaintea tu­turor meselor şi ori de cîte ori se murdăresc; pentru pre­venirea parazitismului în a­­glomeraţii omeneşti este ne­cesar ca lenjeria să fie fiartă şi călcată cu fierul fierbinte, iar hainele şi aşternuturile să fie date cu substanţe insecti­cide, respectîndu-se riguros indicaţiile cadrelor sanitare în această direcţie (atragem a­­tenţia însă că nu este îngă­duit să se utilizeze substanţe insectofungicide pentru aceas­ta, întrucât se pot produce ac­cidente grave, uneori chiar mortale); întreţinerea unei cit mai bune stări de igienă a locuinţelor şi locurilor de muncă cu toate anexele lor (bucătărie, closet, fîntînă etc.); în zonele inundate, ca şi în locurile unde unele surse de aprovizionare cu apă (fîntîni, captări, bazine colective) au fost acoperite cu viituri, apa de băut nu se va consuma, pînă la curăţirea acestor sur­se, decit Hartă sau se va con­suma apă minerală; după re­tragerea inundaţiilor sau viitu­rii, trebuie să se ia imediat măsuri de asanare prin cură­ţire şi dezinfectarea surselor de aprovizionare cu apă, res­­pectînduse indicaţiile ce se vor da de către cadrele sani­tare din comună; alimentele se vor consuma numai după curăţire şi perbere. Îndeosebi în zonele care au fost inunda­te, la vaccinările ce se efec­tuează în unele zone din ju­deţ pentru prevenirea îmbol­năvirilor prin boli Infecţioa­­se, locuitorii trebuie să se prezinte de îndată ce vor fi anunţaţi de către organele lo­cale, cadrele sanitare, activiş­tii voluntari de Cruce Roşie; la apariţia fiecărui semn de boală (febră, tulburări diges­tive, tuse etc.) este necesar să se anunţe imediat cadrele medico-sanitare pentru asigu­rarea asistenţei medicale co­respunzătoare. Activul voluntar de Cruce Roşie trebuie să mobilizeze populaţia la vaccinările ce se vor efectua, să participe efec­tiv şi să antreneze cetăţenii la acţiunile de salubrizarea fîntînilor, să ajute reţeaua sa­nitară în vederea depistării precoce a cazurilor de îmbol­năvire, în centrul atenţiei si­­tuîndu-se copiii, gravidele şi bătrînii, care, datorită particu­larităţilor fiziologice, sunt mai expuşi îmbolnăvirilor sau con­tractează forme de boală mai grave. Subliniem din nou că pre­venirea şi combaterea îmbol­năvirilor în această perioadă este însă condiţionată într-o­­foarte mare măsură de parti­ciparea populaţiei însăşi la a­­părarea propriei sănătăţi. State, organizaţii internaţionale, persoane şi firme de peste hotare, cetăţeni străini aflaţi la noi sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundaţii Sub semnul unei largi solida­rităţi umane, alte state, organi­zaţii internaţionale, firme şi oameni de afaceri străini care au legături cu România, cetă­ţeni străini aflaţi în ţara noas­tră, oferă sprijinul lor poporu­lui român, crunt lovit în avu­tul său naţional, prin catastro­falele inundaţii care au cuprins mari regiuni ale ţării. Spriji­nul, îmbrăcînd forme diferite, este însoţit de expresia celor mai alese sentimente de sim­patie şi compasiune faţă de populaţia din zonele sinistrate şi de cuvinte de îmbărbătare pentru învingerea marilor greu­tăţi care îi stau în faţă, pen­tru a face să reinflorească via­ţa şi activitatea în oraşele şi satele devastate de ape. Consiliul de Miniştri al Re­publicii Populare Bulgaria a hotărît să acorde ajutor populaţiei române care a avut de suferit din cauza Inundaţi­ilor. Consiliul Executiv al Crucii Roşii bulgare va acorda, de asemenea, un ajutor neîntîr­­ziat în medicamente, îmbrăcă­minte, produse alimentare, pă­turi etc. Guvernul spaniol a hotărit acordarea unui ajutor in va­loare de 3.000.000 pesetas (cir­ca 43.000 dolari), constind din medicamente, alimente, îmbră­căminte etc. Papa Paul al VI-lea a donat 10.000 dolari pentru sinistraţi. In afara sumei de 500.000 în ani donaţi la 21 mai 1970, Societatea de Cruce Roşie a Republicii Populare Chineze a mai donat, în ziua de 25 mai, 500 000 luani în alimen­te, medicamente, şi alte bu­nuri materiale­­pentru ajuto­rarea populaţiei sinistrate din România, pentru învingerea greutăţilor cauzate de inunda­ţii*. Crucea Roşie libaneză a hotărît să trimită cu avionul 5 tone de îmbrăcăminte pen­tru sinistraţi. De asemenea, Semiluna Roşie din Turcia va expedia, tot pe calea aerului, ajutoare constînd din îmbră­căminte, alimente, medicamen­te etc. Uzinele «Renault» din Fran­ţa au donat 250 000 franci francezi, iar firma «Merrieux* din Lyon — 50 000 doze vac­cin antipoliomietitic şi alte medicamente. In acelaşi timp, Societatea naţională «Air France* a dat instrucţiuni tuturor reprezen­tanţilor săi din America de Sud să pună la dispoziţia am­basadorilor români din aceas­tă zonă avioanele companiei pentru a transporta, în mod gratuit, donaţiile de orice na­tură colectate pentru ajutora­rea sinistraţilor. Cu profundă emoţie am luat cunoştinţă de groaznicele ca­lamităţi naturale care s-au a­­bătut asupra României, se a­­rată intr-o scrisoare trimisă preşedintelui Consiliului de Stat, de către Hagi Vasiliu Lambl. Ca cetăţean grec, dar care am trăit mulţi ani în Ro­mânia — se spune mai depar­te — mă simt legat de pămîn­­tul acestei ţări cu care lucrez de peste 15 ani, reprezentînd produsele petroliere româneşti atît pe piaţa Greciei, cit şi pe alte pieţe ale lumii. In numele firmei pe care o reprezint, daţi-mi voie să-mi aduc şi eu contribuţia, donînd Băncii Ro­mâne de Comerţ Exterior, su­ma de 2 000 dolari americani, împreună cu profunda mea compasiune faţă de cei In su­ferinţă. Intr-o scrisoare adresată pre­şedintelui Consiliului de Stat al României, vicepreşedintele firmei „Eastern Industrial Cor­poration Ltd” din Londra, Henry Jakober, se arată. In ultimele zile am contactat câ­teva firme care, împreună cu firma mea, au avut diverse tranzacţii comerciale cu Româ­nia. Cu acest prilej, le-am a­­tras atenţia asupra necesităţii de a ajuta România in mo­mentele attt de grele prin care trece. Ca prim rezultat, Urma Boem (Univeler-Londra), firmă care lucrează prin mine cu România de 5 ani, a hotărît să doneze 2.000 lire sterline. De asemenea, alte cîteva fir­me britanice au hotărît să tri­mită, in cel mai scurt timp, utilaj pentru uscarea solului. Personal, doresc să aduc o modestă contribuţie, punînd la dispoziţia Băncii Române de Comerţ Exterior, pentru fon­dul sinistraţilor, suma de 5.000 dolari S.U.A. La întreprinderea «Tehnofo­­restexport* a sosit din partea firmei «Bona Mobel Import» din Bad­ Harzbu­rg un C.E.C. în valoare de 500 mărci vest-ger­mane pentru ajutorarea sinis­traţilor de la fabricile de mo­bilă din cadrul Combinatului de exploatare şi Industrializare a lemnului din Cluj, unitate cu care firma vest-germană în­treţine relaţii comerciale de mai mulţi ani. Pe adresa directorului gene­ral al întreprinderii de comerţ exterior «Romagricola» s-a pri­mit un telex din partea firmei Italiene «Gandolfi» din Milano, din care cităm: «Am aflat din ziare şi de la televiziune des­pre gravele pagube pricinuite unei părţi din frumoasa dum­neavoastră ţară de recentele i­­nundaţii. Din păcate, Italia cu­noaşte şi ea, din proprie expe­rienţă, consecinţele unor aseme­nea calamităţi. De aceea, dorim să exprimăm prin dumnea­voastră întreaga noastră soli­daritate cu cetăţenii români, grav loviţi de această cala­mitate şi, ca un gest de par­ticipare la suferinţa lor, vă rugăm a facilita depunerea din partea noastră, la Banca Română de Comerţ Exterior, a sumei de 500.000 lire Italie­ne. Vă rugăm să consideraţi acest gest al nostru drept un semn de prietenie şi solida­ritate cu poporul român". De la un alt partener de re­laţii comerciale din Italia ,­­firma «Fratele Ultrocchi" din Milano, Întreprinderea «Roma­­gri­cola" a primit un telex prin care este autorizată să depu­nă din contul firmei milaneze suma de 508 dolari pentru a­­jutorarea sinistraţilor de pe urma calamităţilor. Prin Intermediul aceleiaşi întreprinderi româneşti, Urma olandeză „Demeter" din Rot­terdam a oferit, ca ajutor pen­tru sinistraţi, suma de 5.000 florini. In­telex se menţionea­ză că această modestă con­tribuţie trebuie apreciată ca un gest de sinceră amiciţie faţă de poporul român şi de compasiune pentru victimele calamităţilor naturale din Ro­mânia. Mai multe firme italiene — parteneri externii aii întreprin­derii «Prodexport» — au de­pus la Agenţia economică din Roma, pentru sinistraţii din România, următoarele sume : firma „Stalia* din Torino — 2 milioane lire italiene ; firma „Grosoli* din Padova — 500.000 lire italiene şi lirma „Fratelli Lanata* din Genova — 1.000 dolari. In afara contribuţiei perso­nale a reprezentantului său in România, firma „Meccani­­che moderne* din Busto Arsi­­zlo (Italia) oferă piese de schimb şi materiale pentru repunerea In funcţiune a uti­lajelor livrate de această fir­mă întreprinderilor noastre de industrie uşoară. Firma „Goudraud* din Italia a depus In folosul sinistraţi­lor, prin biroul său din Bucu­reşti, suma de 100 dolari. Firma „Intersolex“ din Zu­rich (Elveţia), care a comu­nicat că pune la dispoziţia fa­bricilor şi uzinelor din ,regiu­nile lovite de calamităţi, per­sonal de specialitate şi piese­le necesare pentru repunerea în funcţiune a maşinilor dete­riorate , acţiune care se ri­dică la 15.000 dolari, oferă, de asemenea, suma de 10.000 dolari, rezultată din donaţiile făcute de uzinele firmei. La donaţia personală in medica­mente a delegatului Consiliu­lui de administraţie al firmei, Werner Steiner, se adaugă 1.000 franci elveţieni din par­tea directorului departamen­tului vînzări, Louis Keller, şi 500 franci elveţieni din par­tea salariaţilor firmei. Federaţia industriei chimice belgiene a anunţat că va veni în sprijinul sinistraţilor din România, acordînd un ajutor în medicamente şi produse chimice. Comercianţi libanezi au fă­cut o donaţie, care pînă în prezent însumează 3.500 do­lari. Firmele engleze „Butyl Pro­ducts“ au donat 10 cisterne mari pentru păstrarea apei po­tabile, iar firmele „Arcade“, L»Cav* şi „L. Israel“, din ace­eaşi ţară, au donat In total 4.500 dolari S.U.A. Din Elveţia, firma „Studer" a pus la dispoziţia fondului pentru sinistraţi suma de 3.000 franci elveţieni, firma „Sip" a donat 2.000 franci elveţieni, „Casina* a trimis în ţara noas­tră colete cu medicamente, iar «Maggi* va trimite supe con­centrate pentru sinistraţi. Pe adresa Crucii Roşii din România, 3 comercianţi din Israel au depus suma de 7.000 dolari S.U.A. pentru ajutora­rea sinistraţilor. Armatorul grec Troodos, din Pireu, proprietarul unor nave care transportă în mod regu­lat mărfuri din porturile ro­mâneşti, a trimis prin inter­mediul întreprinderii «Navlo­mar» din Bucureşti suma de 1.000 dolari, drept contribuţie pentru fondul de ajutorare a sinistraţilor din regiunile inun­date. Proprietarul firmei elveţiene «Robinho“, Fr. Soloba, a depus la Banca Română de Comerţ Exterior, in acelaşi scop, 250 de dolari. Organizaţia catolică «Cari­tas“ şi cea protestantă a „Dia­­conatului“ din R. F. a Germa­niei au anunţat că vor trimite in România un transport cu 2.000 de pături, 300 de corturi şi 25 tone Îmbrăcăminte. Conducerea Biroului regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii va procu­ra şi trimite în ţara noastră mai multe filtre de apă mo­bile de tip «Berkefeld» pentru localităţi cu peste 10.000 de locuitori, precum şi filtre de apă mobile din plastic, pentru familii. Comisia naţională elveţiană pentru Uniunea internaţională de apărare a copiilor a hotărît să deschidă un cont special, destinat ajutorării copiilor ro­mâni din regiunile lovite de calamităţi. Societatea austriacă pentru protecţia copiilor a donat îm­brăcăminte pentru copii în va­loare de 50.000 schilling­. Centrul educativ „Village Pestalozzi“ din Elveţia s-a o­­ferit să primească şi să asi­gure gratuit, întreţinerea a 20—30 copii şi 2 educatori din regiunile sinistrate,­ pe­­ timpul vacanţei, pînă la 27 iulie. Postul de radio „Elveţia Ro­­mandă“ a anunţat deschiderea unui cont special în acelaşi scop. Un grup de ziarişti francezi, aflaţi într-un avion în drum spre ţara noastră, au colectat o sumă echivalentă cu 1.420 franci francezi, pentru a veni astfel în ajutorul familiilor din ţara noastră sinistrate In urma calamităţilor naturale. A­­junşi In Bucureşti, la sfîrşitul unei conferinţe de presă care a avut loc la Casa Ziariştilor din Bucureşti, publiciştii fran­cezi au înmînat suma respec­tivă conducerii Uniunii Ziariş­tilor din România, spre a fi depusă în contul 1000 la Ban­ca Română de Comerţ Exterior. Intr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, exprimîn­­du-şi solidaritatea cu cei atît de dureros încercaţi de cala­mităţile naturale. Grupul de practicanţi vietnamezi de­­ Uzinele Săvineşti au scris „In aceste zile grele pentru po­porul român, dorim să acordăm­ modestul nostru sprijin pentru înlăturarea urmărilor Inunda­ţiei, donînd populaţiei din zo­nele calamitate bursa noastră pe două zile. Ne manifestăm de asemenea, dorinţa de a lu­cra efectiv la refacerea eco­nomiei ţării oriunde va fi ne­voie*. Grupul de practicanţi ai R.D. Vietnam, care se califică la întreprinderea de construc­ţii-montaj din Piteşti, au ţinut să vină în ajutorul sinistraţi­lor depunînd suma de 2.000 lei. Un grup de turişti suedezi, aflaţi în ţara noastră în a­­ceste zile de grele încercări, au depus pentru ajutorarea si­nistraţilor 600 coroane suedeze. Alţi turişti din Suedia şi Ita­lia sosiţi în România. impre­sionaţi de calamităţile natu­rale care s-au abătut cu furie asupra unor întinse regiuni ale, ţării noastre, au făcut, diverse donaţii individuale, în unii, pa care le-au depus la Bau­a mână de Comerţ Exterior. Pe aeroportul internaţional .Bucureşti-Otopeni“ ». Luni, la ora 11 dimineaţa, la aeroportul internaţional «Bucu­­reşti-Otopeni", sosea un nou avion al Crucii Roşii. Din în­depărtatul Iran, el a adus nu­meroase pachete, saci şi lăzi, în greutate de aproape 20 to­ne. Mesaj de cald umanita­rism şi solidaritate faţă de cei greu loviţi de catastrofalele re­vărsări ale apelor, ajutoarele trimise de poporul iranian — 1.500 de pături, 150 de corturi, 3.000 kg. de penicilină sodică, sirop şi caşete de tetraciclină pentru copii, sulfamide, soluţii pentru dezinfectarea alimente­lor şi hainelor — au şi fost dirijate spre localităţile care au suferit noi Inundaţii In cursul zilei de duminică. In după-amiaza aceleiaşi zile, un al doilea transport aerian al Crucii Roşii daneze a adus 5.000 kg. lapte praf. Tot ieri, pe aerodromul Otopeni au mai aterizat avioane sosind din Anglia, cu aproape 2.000 kg. de Îmbrăcăminte, şi din Franţa, cu 800 metri de stofă pentru costume bărbăteşti. Tot ieri, pe acest aeroport am asistat la un gest emoţio­nant. înainte de a urca în avionul care urma să-l ducă spre patrie, reprezentantul fir­mei italiene „Vico", dl. Edigio Vidoni, a dăruit pentru sinis­traţi cîteva mantale de ploaie şi cămăşi bărbăteşti. Un gest plin de semnificaţie profund o­­menească. 1*­ *’ s Agerpres) în contul 1000 Aflîndu-se în oraşul Iaşi, domnul Sami Leibovici din oraşul Düsseldorf, Republica Federală a Germaniei, a fost profund impresionat de cala­mităţile pricinuite de stihia dezlănţuită a naturii.­ S-a prezentat la Banca Na­ţională a Republicii Socialistă România, Sucursala Iași, depui­nind în contul 1000 suma­let)i 50 mărci vest-aeriana. A.

Next