Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-27 / nr. 7473
ANDI XXII Nr. 7473 DOMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970 , PAGINI 30 BANI Proletari din toate tarile, uniti-va Incomnensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Emura li Alin minit li Unni udinl It nlilale Imiit mliiiilrti miitipstii fi ninta ■ In trei zile, porumbul a fost recoltat de pe 10.000 de hectare ■ Floareasoarelui-treierată în proporţie de circa 40 la sută ■ Au fost pregătite pentru însămînţări circa 30.000 de hectare din care 10.390 de hectare au şi fost insămînţate ■ Peste 7.000 de tone de sfeclă de zahăr transportate în baze A mai trecut o săptămină din actuala campanie agricolă. Bilanţul acesteia arată că în foarte multe unităţi au fost intensificate eforturile pentru a se strînge cît mai repede recolta de pe cîmp şi pentru a se încheia însămînţările în epoca optimă. In ultimele trei zile, suprafeţele de pe care s-a recoltat porumbul au sporit de la 7.355 de hectare la 17.900 de hectare. Asta înseamnă că recoltatul porumbului a fost efectuat în proporţie de 24 la sută. De asemenea, e pe terminate recoltatul florii-soarelui de pe cele 21.790 de hectare. In cursul zilei de ieri, în cooperativele agricole se recoltau ultimele suprafeţe. Capitalele de pe 8.000 de hectare au şi fost treierate. Viteza de lucru cu care s-a înaintat la treierişul florii-soarelui a fost de aproape 2.000 de hectare pe zi. Rezultate bune au fost înregistrate în foarte multe unităţi şi la strînsul altor culturi de toamnă. Bunăoară, ţăranii cooperatori au scos pînă la data de 25 septembrie peste 10.000 de tone de sfeclă de zahăr din care 7.574 de tone au şi fost transportate la bazele de recepţie (prevederile graficului fiind depăşite). Au mai fost recoltate 30.426 de tone de cartofi, 2.108 tone de struguri. Totodată, în numeroase unităţi, printre care cele din Mirosloveşti, Stroeşti, Valea Seacă, Popeşti, Grozeşti, Belceşti s-a trecut din plin la semănat. Din cele 66.640 de hectare destinate griului, secarei, orzului şi culturilor furajere au fost arate 37215 hectare, pregătite pentru Insămînţat 30.483 de hectare şi însăminţate 10.391 de hectare. Cu toate aceste rezultate, la ora actuală în cîmp se mai găseşte o însemnată parte din recoltă, iar desfăcutul porumbului se desfăşoară destul de lent. Ritmul de lucru nu este cel dorit deoarece nu în toate unităţile există o bună participare la muncă. Din această cauză se progresează anevoios cu eliberatul terenu-' lui de culturile de toamnă unde urmează să se insămînţeze grîu, cu culesul strugurilor, cu recoltatul sfeclei de zahăr, cu depănuşatul. Pentru Înlăturarea acestor neajunsuri, pentru strîngerea rapidă a recoltei şi executarea însămînţărilor în epoca optimă este necesar ca — ORGANIZAŢIILE DE PARTID, CONSILIILE DE CONDUCERE, DEPUTAŢII SA MOBILIZEZE LA TREABĂ PE TOŢI MEMBRII COOPERATORI APŢI DE MUNCA; — LUCRUL SĂ ÎNCEAPĂ DIS-DE-DIMINEAŢA ŞI SĂ FIE PRELUNGIT DINCOLO DE INSERARE ; — FORŢE ÎNSEMNATE SĂ FIE DIRIJATE SPRE ELIBERAREA TERENURILOR DESTINATE INSĂMINŢĂRILOR ŞI PREGĂTIRII ACESTORA; — TOATE SEMĂNĂTORILE SĂ LUCREZE DIN PLIN; — ASIGURAREA UNOR PRODUCŢII SPORITE DEPINDE ATÎT DE EXECUTAREA LUCRĂRILOR IN EPOCA OPTIMĂ CIT ŞI DE CALITATEA ACESTORA. ATENŢIE DECI LA CĂLI-’ TATEI L^grsim insămîntările sub povara unor serioase carenţe In general, dar mai cu seamă acum în sezonul de toamnă, simţul de prevedere şi hărnicie trebuie să se manifeste plenar în activitatea fiecărui agricultor. O zi sau chiar o oră pierdută pot aduce grave pagube culturilor specifice ajunse în stadiul de recoltare, şi însămînţărilor de toamnă care trebuie încadrate în perioada optimă apreciată de specialişti. De aceea, la fiecare cooperativă agricolă de producţie, forţele mecanizate şi manuale trebuie să fie folosite cu mult discernămînt, în caz contrar, oricît de însemnate ar fi ele, operativitatea şi calitatea nu pot fi asigurate. Ne-am convins încă o dată de acest adevăr, vizitînd între alte unităţi agricole antrenate în campania de toamnă şi cooperativa agricolă din Erbiceni. Cutreierăm pe distanţe mari cîmpul, apreciem recoltele, stăm de vorbă cu oamenii care culeg, cu mecanizatori, şefi de echipă şi brigadieri. Ing. Emil Istrate ne explică amănunţit modul de desfăşurare a însămînţărilor de toamnă . — Avem de semănat cu grîu 525 hectare de teren — ne arată specialistul. Conform amplasamentului făcut, 256 hectare vor fi însămînţate după păioase şi leguminoase, iar restul de 269 hectare după porumb. Insămînţările au început şi, concomitent, se lucrează la pregătirea solului pe terenurile eliberate de curînd. Cum se lucrează însă în această direcţie? Fără a minimaliza eforturile susținute și C. PAPAFIL (continuare In pag. a 3-a) Treieriș de floarea-soarelui la brigada din Holm (C.A.P. Podu-Iloaiei).- Foto: G. PAUL Sesiunea Federaţiei Dentare Internaţionale Sîmbătă dimineaţa, în sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale, manifestare ştiinţifică de mare prestigiu, ce reuneşte personalităţi de frunte ale ştiinţei şi practicii stomatologice din 46 de ţări, din toate continentele. Reuniunea Îşi desfăşoară lucrările sub Înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea, care va dura şase zile, îşi axează lucrările pe probleme de cea mai vie actualitate ştiinţifică şi practică, marcînd noi etape pe drumul progresului acestei discipline medicale. Doamnelor şi domnilor, In numele guvernului Republicii Socialiste România, adresez un cordial salut reprezentanţilor de seamă ai ştiinţei stomatologice, reuniţi în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federaţiei Dentare Internaţioaale. Găzduind această reuniune ştiinţifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta preţuire pe care o acordă ştiinţei, dorinţa de a contribui la progresul ei, de a sprijini strîngerea legăturilor între oamenii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanţa pe care a dobîndit-o ştiinţa în zilele noastre, ca forţă de impulsie de prim rang a progresului societăţii. Ştiinţa, — este bine ştiut — sporeşte din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, îi dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogăţiile ei, să-şi îmbunătăţească rapid şi considerabil condiţiile materiale de viaţă. Insuşindu-şi ştiinţa, oamenii îşi ridică, în acelaşi timp, nivelul de cultură, îşi dezvoltă puterea de cunoaştere şi de înţelegere a fenomenelor din natură şi societate. Prin toate acestea, ştiinţa acţionează ca un factor de eliberare a omului, de promo- vare a participării sale la deciderea destinelor colectivităţii şi ale lui însuşi ca individ. In măsura în care dezvoltarea ştiinţei şi introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendinţele de exploatare şi asuprire a omului de către om, ştiinţa devine şi un factor de promovare a unor relaţii noi— între oameni, ca şi între naţiuni — relaţii guvernate de raţiune, de spiritul dreptăţii şi al respectului reciproc, de principiile egalităţii, libertăţii şi demnităţii umane şi naţieCuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Valerian Popescu, membru corespondent al Academiei, preşedintele Comitetului de organizare a sesiunii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Cuvîntarea a fost ascultată cu atenţie şi subliniată cu vii şi îndelungi aplauze. In numele F.D.I., al participanţilor, dr. Jack Stork, preşedintele acestei organizaţii, a mulţumit preşedintelui Consiliului de Miniştri, statului român pentru condiţiile create desfăşurării acestei reuniuni. In continuare, participanţii (continuare In pag. a 3-a) nale. Transformarea din ce în ce mai mult a ştiinţei într-un instrument de dezvoltare a înţelegerii şi colaborării internaţionale este un semn al vremurilor noastre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un Interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepţie. Conştientă de întreaga însemnătate a ştiinţei, România a înscris dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice ca un obiectiv primordial al construcţiei sale sociale. In cadrul programului naţional de cercetări ştiinţifice, se acordă atenţia cuvenită ştiinţelor medicale şi biologice, menite să aducă o importantă contribuţie la ocrotirea sănătăţii oamenilor. Grija pentru sănătatea acestora constituie o preocupare centrală a partidului şi statului nostru, o latură importantă a procesului multilateral de dezvoltare şi înflorire a întregii naţiuni. Este evident că progresul ştiinţelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe, ce-şi aşteaptă o urgentă soluţionare, nu poate fi conceput fără participarea unor forţe intelectuale din ce în ce mai numeroase şi fără o strînsă cooperare între savanţii tuturor ţărilor. Congresul dumneavoastră, care reuneşte oameni de ştiinţă valoroşi dintr-un mare număr de ţări, va contribui la stabilirea unor concluzii de importanţă şi utilitate deosebite pentru rezolvarea unor probleme de sănătate publică în domeniul odontostomatologiei, va deschide, desigur, noi perspective de viitor acestei importante ramuri a medicinei. Vă rog să-mi permiteţi, stimaţi oaspeţi, să vă spun tradiţionalul , „Bun venit în România" şi să adresez Congresului dumneavoastră urări de deplin succes. Salutul adresat de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer în pag. 2-3 ■ Cadran săptămînal ■ Semicentenarul Scolii profesionale agricole Miroslava „Fram 112“ Uzina mecanică din Sadu a expediat unităţilor comerciale primele frigidere „Fram 112". Noul tip de frigider, conceput de către specialiştii gorjeni, are un gabarit redus, putînd fi utilizat şi în locuinţe de dimensiuni mai mici. Comparativ cu frigiderul „Fram 110", el dispune de o capacitate superioară cu 2 litri şi consumă cu 10-15 la sută mai puţin energie electrică. Izolaţia termică este executată din polistiren expandat monobloc. Zilnic, Uzina mecanică din Sadu este în măsură să expedieze peste 300 de frigidere. (Agerpres) In pagina a 4-a . După încheierea misiunii stației automate „Luna 16“ ■ Evenimentele din Iordania Masa oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tov. V Vasile Vilcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a oferit, sîmbătă la amiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Iiie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid şi de stat l-au felicitat călduros pe tovarăşul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, viaţă lungă şi noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Referinduse la munca vastă şi la succesele obţinute de partidul nostru în traducerea în viaţă a măreţului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului şi statului nostru de prietenie şi alianţă cu ţările socialiste, de solidaritate şi unitate cu mişcarea comunistă, de destindere, colaborare şi pace în lume, secretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid şi de stat, la toate acestea şi-a adus şi-şi aduce contribuţia şi tovarăşul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în construcţia societăţii socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat tovarăşului Vasile Vîlcu sănătate şi putere de muncă pentru a-şi putea aduce şi pe mai departe contribuţia la activitatea partidului şi statului. A răspuns tovarăşul Vasile Vîlcu. Arătînd că întreaga sa viaţă şi-a consacrat-o partidului, sărbătoritul a mulţumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru urările ce i-au fost adresate şi s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cît mai de folos partidului, construcţiei socialismului în patria noastră. Tovarăşul Vasile Vîlcu şi-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — conducător marxistleninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — îşi va îndeplini cu cinste şi în viitor măreaţa misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperităţii României. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) Eficienţă economică sporită printr-un control bancar exigent Potrivit măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională din decembrie 1967 şi Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, privind perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, de la 15 iulie ac. s-a trecut, experimental, la aplicarea a noi norme de finanţare, creditare şi decontări, menite să asigure o mai bună gospodărire a mijloacelor materiale de muncă şi băneşti atribuite unităţilor economice. Totodată, se aplică noile indicaţii privind creditarea la furnizori a produselor finite destinate exportului. Deși timpul de aplicare a Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 858 din 25 iunie 1970 privind creditarea pe termen scurt și efectuarea plăților între organizațiile socialiste este destul de scurt, unele aspecte demne de reţinut nu au întîrziat să se reflecte în indicatorii financiari realizaţi. Astfel, de la 15 iulie a.c. (data aplicării noilor prevederi) pînă la 15 septembrie, întreprinderile industriale, de transporturi şi cele comerciale din judeţul Iaşi au redus volumul imobilizărilor de mijloace materiale cu 29 la sută. O dată cu aplicarea noilor norme de creditare, controlul bancar a fost degajat de unele lucrări mărunte, cu caracter formal, cîştigînd în felul acesta un fond de timp mai mare pentru analizele economice. Astfel, în această perioadă, s-a desfăşurat în condiţiuni mai bune analiza decontărilor, permiţînd identificarea unor neajunsuri, pe alocuri penalizate, dar în toate cazurile fiind folosite ca subiecte de discuţii cu colectivele de conducere ale întreprinderilor şi cu aparatul de specialitate care răspunde de executarea corectă a operaţiilor respective. In urma controlului s-au identificat la Combinatul textil importante valori pentru mărfurile livrate la export şi neîncasate de peste 180 de zile. In urma măsurilor luate, în colaborare cu conducerea combinatului, vom contribui la rezolvarea grabnică a acestor deficienţe. Eficienţa aplicării noilor norme de finanţare, creditare şi (continuare în pag. a 3-a) Petre MOCANU directorul Sucursalei judeţene Iaşi a Băncii Naţionale Opinii pe marginea aplicării noilor norme de finanţare, creditare şi decontări '■mnti Uzina de reparaţii auto Iaşi Un spor de producţie în valoare de 2.799.000 lei Mergînd pe linia utilizării cît mai depline a capacităţilor de producţie existente, Uzina de reparaţii auto Iaşi a realizat în acest an o producţie globală suplimentară în valoare de 2.799.000 lei, sporirea productivităţii muncii cu 1,7 la sută peste nivelul planificat avînd rolul determinant în obţinerea acestei depăşiri. Situaţia financiară a întreprinderii este de asemenea bună, economiile la preţul de cost realizate în primele 8 luni ale anului ridicîndu-se la 732.000 lei, iar beneficiile suplimentare la 452.000 lei. ---------------1 SCHIŢE ÎN CREION ! — Toamnă poetică şi... agrestă Brumele au început să argiriteze şi la Iaşi pomii plăpinzi, apăruţi printre blocuri cu timiditate. Poate de asta se poartă în aceste zile cu preferinţă Topîrceanu, la Naţional şi la Televiziune, mai inspirat sau mai stîngaci. Unii zic că aşa e şi firesc, autorul baladelor vesele şi triste fiindu-ne doar rudă prin adopţiune. Ecoul paşilor săi mai răsună prin Zlatoust şi Bucşinescu, aşa că-l putem şi noi cita, după sezon : „lat-o !... Sus în deal, la strungă, Aşternînd pămîntului Haina ei cu trenă lungă • ei V De culoarea vîntului, S-a ivit pe culme Toamna, Zîna melopeelor, Spaima florilor şi Doamna Cucurbitaceelor..." Pentru cei ce s-ar speria de ultimul vers, amintim că genialul parodist, referindu-se la prozaicii bostani şi harbuji, avea in vedere opulenţa agrestă a anotimpului, care n-are cum să întunece producţia de versuri melancolico-autumnale şi vag ftizice ale anumitor poeţi trimestriali. Dimpotrivă ... Noi, ieşenii, putem să ne lăudăm, am înţeles pe deplin savoarea şi forţa de inspiraţie sănătoasă a toamnei şi sîntem de cîţiva ani gazde bune ale unui tot mai valoros festival de poezie, o manifestare artistică naţională din cetatea de baştină a liricii româneşti. E şi firesc, deoarece — cred pe deplin ceea ce spun — la Iaşi poezia a izvorît cristalină de sub turnurile cetăţilor de pe dealuri unde urcăm cu inima înfiorată — sau din căsuţele Ţicăului. Ea îşi croieşte drum limpede şi acum din Copoul universitar pînă în castelele de oţel şi lumină ale demiurgilor din şesul industrial al modestului Bahlui. Aşteptăm deci festivalul de la începutul lui octombrie nu numai ca un moment al autografelor şi pelerinajelor, ci ca o suită de zile de întrecere între menestreli ce recunosc un singur senior : idealurile oamenilor acestui pămint. Desigur, am fi dorit să însoţim zilele poeziei şi cu o desfăşurare fără precedent a bogăţiilor agreste autumnale, dar primăvara ne-a fost potrivnică nouă, ca şi întregii ţări, îneeîndu-ne luncile, bombardînd cu grindină viile, încercîndu-ne cu maximă cruzime voinţa, toate rezervele sufleteşti. Că am învins pînă la urmă, e şi firesc. Insă, ca in orice lupte, au rămas cîmpuri pustiite. Cu toate acestea, ţinutul Iaşilor nu se prezintă decît cu fruntea sus la bilanţul gospodarilor ţării. Griul, cît a rămas, a fost mai bun decît în majoritatea celorlalte judeţe, porumbul se vesteşte la fel, iar viile - chiar dacă nu dau cît s-a plănuit - tot ne vor îngădui să cinstim o ulcică de parfum şi har în sănătatea tuturor oaspeţilor. Şi cînd brumele argintează din nou bătrînii arbori pe sub care au trecut, gîndind la viitorime, Costin şi Eminescu, noi cătăm să încheiem cum trebuie ultimul an al deceniului al şaptelea, pregătindu-ne pentru ca în următorii cinci totul să fie mai bine, fiindcă merităm, cu prisosinţă, , toamne îmbelşugate şi cîntece fermecate. Mihai DUMITRIU :