Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)
1970-10-25 / nr. 7497
FLACĂRĂ IADULUI PAGINA 2 * Se poate ameliora clima unui oraş sau a unei regiuni ? Apar din ce in ce mai des, în ziare şi reviste, articole şi studii, din care unele cu conţinut extrem de îngrijorător privind înrăutăţirea stării atmosferei dintr-o regiune sau alta şi mai ales de deasupra şi din cuprinsul unor oraşe mari, puternic industrializate. Toate aceste ştiri se referă la o situaţie reală şi cauzele sunt precizate : zi de zi sporeşte în atmosfera oraşelor şi a zonelor industriale cantitatea de fum, de praf şi de gaze emanate de fabrici şi de uzine, de circulaţia feroviară şi auto, de mulţimea populaţiei concentrată pe un spaţiu relativ redus etc. Şi dacă înrăutăţirea stării atmosferei din oraşe şi din regiunile industriale s-ar limita numai la schimbarea chimismului ei natural prin afluxul de praf, fum şi gaze toxice (ca bioxidul de carbon şi de sulf, oxidul de carbon , etc.), încă nu ar fi prea grav. Insă, ceaţa urbană creată de praf şi de fum, acoperind cerul oraşelor şi al regiunilor industriale, reduce cu cca. 30 la sută insolaţia, iar cantitatea de radiaţii solare ultraviolete scade pînă la 90 la sută, ceea ce este foarte nesănătos pentru populaţie şi pentru culturi, ori pentru spaţiile verzi urbane. Să nu uităm apoi că toate aceste produse sunt minate de vînt şi spre zonele periurbane, deci râul se extinde. Dar procesul de concentrare o populaţie! In oraşe creşte, sporeşte numărul centrelor urbane, se dezvoltă şi se diversifică necontenit industria, se înmulţesc vertiginos mijloacele de transport auto şi aeriene, deci cauzele de înrăutăţire a stării atmosferice se amplifică uneori şi, pe alocuri, chiar vertiginos. Fiind în joc sănătatea oamenilor, n-au întîrziat să apară şi diverse soluţii elaborate de cercetători izolaţi sau de organizaţii special constituite, cum este recent înfiinţata „Asociaţie mondială pentru protecţia mediului înconjurător". Intre soluţiile propuse şi parţial puse in practică, in diverse ţări, cităm : introducerea de filtre speciale (pentru captat- praful, fumul şi gazele) la coşurile de Prof. dr. docent I. GUGIUMAN Universitatea „Al. I. Cuza" Iaşi fabrici şi uzine, ca şi la eşapamentul autovehiculelor de tot felul ; limitarea circulaţiei autovehiculelor în oraşe numai pe anumite artere stradale ; solicitarea de a se elimina din circulaţie autovehiculele care folosesc motoare în doi timpi, ca motociclete, turismele de tip Trabant etc., fiindcă acestea elimină mari cantităţi de fum şi de gaze nocive ; înlocuirea carburanţilor folosiţi actualmente, prin acumulatori electrici, domeniu în care s-a ajuns la o seamă de rezultate bune ; mărirea suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi şi acvatice, atît în perimetrul oraşelor şi al regiunilor industriale, cit şi în zonele înconjurătoare acestora. Soluţiile sunt bune şi relativ uşor de realizat, iar rezultatele ar fi în folosul tuturor. Generalizarea în timp eficient, a aplicării acestor soluţii întîmpină însă greutăţi chiar de la autor, impurificării atmosferei cu praf, fum şi gaze nocive. De exemplu, deşi toată lumea este convinsă de necesitatea introducerii de filtre speciale la coşurile de fabrici şi de uzine, montarea acestora progresează extrem de încet, sub motiv că-s prea scumpe, că au o durată mică de funcţionare etc., etc. Situaţia aceasta este valabilă pe tot globul. De aceea se impun măsuri drastice, generale şi imediate, căci nu trebuie uitat faptul că mai scump decit orice filtru este sănătatea populaţiei. La impurificarea atmosferei oraşelor contribuie însă în proporţii destul de însemnate şi locuitorii lor, dintre care mulţi nu respectă nici minimum de norme de gospodărire locală. Lucrul acesta se întilneşte la tot pasul, atît la noi, cit şi in alte ţări. Curmarea acestui rău se poate face în primul rind printr-o insistentă educaţie civică, iar acolo unde apar rezistenţe şi neglijenţe grave, să se aplice prompt şi permanent sancţiunile legale prevăzute. De mare eficienţă în ameliorarea climei oraşelor şi a regiunilor industriale este şi soluţia care se conturează din ce în ce mai insistent. Este vorba de înmulţirea clădirilor cu cit mai multe nivele în oraşe, de sporirea spaţiilor verzi şi acvatice, rectificarea şi lărgirea străzilor şi bulevardelor, crearea în jurul oraşelor şi a regiunilor industriale a unor imense zone verzi complexe : păduri-parcuri, livezi, vii, culturi legumicole irigate (pentru a se reduce la minimum praful în timp de secetă), construirea de cit mai multe lacuri piscicole şi de agrement etc. Clădiri cu nivele cu mai multe, spaţii verzi numeroase şi străzi largi înseamnă capacitate mare de locuire, ventilaţie accentuată a aerului urban şi reducerea permanentă a tuturor impurificărilor atmosferei oraşelor. Cu alte cuvinte, crearea unui climat optim de vieţuire a populaţiei. Evident că realizarea acestei ultime soluţii cere timp mai îndelungat şi cheltuieli mai mari. Este însă uşor de dedus că rezultatele sunt sigure şi de mare eficacitate, atit sanitar, cit şi economic. Un exemplu în această privinţă l-a dat Japonia, care deşi are peste 100 milioane locuitori şi foarte multe şi mari oraşe, între care Tokio, capitala ţării, cu cei peste 11 milioane locuitori ai săi, ocupă primul loc pe glob - pădurile şi diverse alte spaţii verzi reprezintă peste 60 la sută din suprafaţa totală a acestui stat. Tot acolo, vechiul oraş Kyoto (cca. 1 400 000 loc.) are una din cele mai bune clime urbane de pe glob. La realizarea acesteia a contribuit în foarte mare măsură organizarea temeinică a structurii funcţionale a acestui oraş şi mai ales meticulozitatea cu care-s întreţinute spaţiile verzi (decorative şi productive) din perimetrul urban şi din zona periurbană. Oraşele şi industria dezvoltlndu-se, iar populaţia globului sporind mereu şi mai ales concentrîndu-se de preferinţă în centrele urbane şi în regiunileî industriale, trebuie să se ia toate măsurile de ameliorare a climei acestora, care în fond reprezintă o parte din clima întregului uscat pămintesc. Medicul vă sfătuieşte MIHAI OPRIŞOR, laşii Ne Întrebaţi care este regimul alimentar al omului normal în jurul vîrsteide 50 de ani. In primul rind, alimentaţia raţională conţine toate principiile alimentare adică glucide (zaharuri) — conţinute mai ales în dulciuri şi făinoase —• grăsimi şi albumine conţinute mai ales în carne, brînzeturi — etc. — precum şi vitamine şi săruri minerale — conţinute mai ales in legume şi fructe. Apoi trebuie ca alimentaţia să fie în raport cu efortul — mai ales fizic — ce se depune zilnic. In acest fel, regimul alimentar este diferenţiat în raport cu diferite tipuri de muncă ca de exemplu : al sedentarilor (funcţionari de birou, cei cu munci intelectuale etc.), al celor cu eforturi fizice medii (muncitori din industria uşoară, meşteşugari etc.), al celor cu munca grea. Ca formulă orientativă, cei cumunci sedentare au nevoie de circa 25—30 calorii/kg. corp pe zi, cei cu eforturi fizice medii 30—35 calorii/kg. corp, cei cu munci grele 40— 45 calorii/kg. corp. Repartiţia principiilor alimentare normală este: 45—50 la sută de calorii din glucide, 20—25 la sută din proteine, 25—30 la sută din lipide (grăsimi). Un factor de corecţie este neapărat util în raport cu greutatea fiecărei persoane. Astfel, cei care cîntăresc mai mult decît normal (normal înţelegem, kg. — numărul de centimetri înălţime minus o suta) primesc un număr mai mic de calorii şi ele se reduc mai ales din glucide şi în parte din grăsimi. Cei cu pondere subnormală pot creşte numărul de calorii. (Există tabele cu alimente cu corespondentul lor în calorii şi cite grame la sută din fiecare principiu alimentar conţin ele — aceste tabele se găsesc cu uşurinţă), încă un fapt: repartiţia meselor trebuie să fie în raport cu efortul fizic ce-l avem de îndeplinit şi oricum ni se pare fără valoare faptul că unii nu mănîncă nimic dimineaţa, le este foame în cursul zilei şi îşi supraîncarcă stomacul şi organismul in general la o aşa-zisă masă, principală care este uneori seara. C. S., pensionar, Paşcani :1. Suferinţa dv. nu este identica cu ceea ce se denumeşte incontinenţă urinară, ci poartă numele de polakiurie (necesitatea — conştientă — de a urina frecvent). In incontinenţă bolnavul „scapă" urina şi această situaţie o găsim îndeosebi la cei cu leziuni la sistemul nervos central. La vîrsta dv. polakiuria sugerează mai ales o suferinţă a prostatei şi ar fi necesar consultul unui medic urolog. 2. Al doilea grup de suferinţe atestă ateroscleroza cu manifestări uşoare cerebrale. Ca medicamente sunt utile: Agozol 2—3 tablete zilnic şi, periodic, injecţii cu vitaminele B1, B6 şi Fosfobion. In acelaşi timp, reduceţi din alimentaţie făinoasele şi dulciurile, mai ales concentrate, ca şi grăsimile de origine animală. 3. Spondiloza însoţeşte deseori ateroscleroza, căci, deşi sunt boli cu mecanisme de producere diferite, survin frecvent la aceleaşi persoane. Pentru durerile din spondiloză puteţi utiliza Alindor 2—3 tablete zilnic, sau Aspirină 4 tablete pe zi. ALEXANDRU MIHAI, Iaşi: Sulfametinul este similar produselor Bayrena şi Dulana şi este o sulfamidă depozit — deci cu acţiune lentă şi prelungită. Se obţin rezultate foarte bune în infecţii uşoare sau în tratamentul unor infecţii cronice (de exemplu, infecţii urinare). Marele avantaj al lor este că doza relativ mică este foarte activă. Se administrează în prima zi două tablete, apoi cite o tabletă zilnic, circa 7—10 zile. M. BLUM doctor în ştiinţe medicale A APĂRUT VOLUMUL: „Valori ale picturii româneşti în Muzeul de artă din Iaşi“ de Claudiu Paradais Recent apărută, sub egida Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, cartea :Valori ale picturii româneşti in Muzeul de artă din Iaşi* de Claudiu Paradais îşi propune să popularizeze lucrări de seamă aflate In colecţia acestei instituţii artistice. Apariţia volumului, ce coincide cu aniversarea a 110 ani de la Inaugurarea „Pinacotecii naţionale" din Iaşi, este un omagiu pe care autorul 11 aduce evenimentului. Tipărită In condiţii grafice corespunzătoare, lucrarea care cuprinde peste 100 de reproduceri ale unor valoroase picturi din muzeu este menită să constituie o călăuză la indemnia tuturor iubitorilor de artă. In aceste zile de toamnă, Bucium, la plopii fără soț din Fotei L. STRATULAT PENTRU GOSPODINE Preparate de sezon Varză murată Se foloseşte vana albă proaspătă, cu căpăţina îndesată şi sănătoasă. Se crestează în patru sau se scoate cotorul. In fundul vasului se pun boabe de porumb spălate, bucăţi de hrean curăţat, tulpini de mărar uscat. Se aşază varza rînduri, rînduri, deasupra două scînduri sau un fund rotund peste care se pun greutăţi. Se umple vasul cu o saramură rece ce conţine 50 gr. sare la litrul de apă. Se supraveghează procesul de fermentaţie, pentru ca atunci cind încep să se formeze băşicate să se vînture saramura prin scurgere din vas, din trei in trei zile pină se acreşte, apa în care au fiert, apoi sei şterg şi te păstrează la răcoare. Murături asortate Se pregăteşte amestecul din pătlăgele verzi, castraveţi, varză, ardei, morcov, păstiinac — toate în stare proaspătă. Bine spălate şi scurse, se aşază în borcane sau în butoaie, printre ele se aşază usturoi, tulpini de mărar uscat, frunze de vişin şi de stejar. Se umple vasul pină la acoperirea legumelor cu o saramură călduţă ce conţine 50 gr. sare la litrul de apă. Conopidă în saramură Conopida, bine spălată şi desfăcută în bucheţele, se opăreşte cu o soluţie ce conţine 1 gr. de sare de lămîie la 10 1. apă, pentru ca să rămina albă. Scursă, se aşază în borcane, se toarnă deasupra o saramură preparată cu 3 gr. sare, 2 gr. zahăr şi 0,3 gr. sare de lămîie pentru 11. apă. Se leagă borcanele cu celofan dublu şi umezit și se aterilizează fierbîndu-se 40 de minute din momentul cînd Încep să fiarbă. Se răcesc în JOCURI în joacă... ORIZONTAL : 1. De unul singur ; 2. Unul şi cu unul — Una ! ; 3. Unul — Uns cu unt I ; 4. Unul unii cu alţii — Bucluc!; 5. Exclamaţie — Nu se poate conjuga de unul singur ; 6. In doi! — Nume unguresc — Unu singur I ; 7. Radu Ionescu — Una şi cu una I — Vară (Fr.); 8. Pantalon — Unul care nu dă la nimeni; 9. Una bine Înzestrată. VERTICAL: 1. Unul, cu una ! ; 2. Mari gospodari — Unu cu una ! ; 3. Una din douăsprezece ! (Pt.) — Intîi ! —Articol ; 4. Bolboroseală; 5. Este bună cu măsură ; 6. Rar și amestecat! — E vorba de oaie! — Acute ! ; 7. Pronume — De două ori ! — Persoana a doua (Mit.); 8. Singură! — Pecete de drag; 9. Porţie — Una la o sută de ani I I. MIRCEA Vîrsta apei Pe globul pămintesc, ciclul de circulaţie a apei In natură diferă. In unele locuri el durează cîteva luni, In altele zeci de milioane de ani. Oamenii de ştiinţă sovietici au calculat, de pildă, că locuitorii Moscovei beau o apă „In vîrstă* de cinci ani ; aceasta este perioada de circulaţie a apei din bazinul râului Moscova. Dar apele termale din Armenia au o vîrstă de 360 ani ; apele din Caucazul de nord au circa 170 zile, cele din Kirghizia — 100 de zile, în timp ce cele termale din Matesta (Caucaz) au... 30 milioane ani. TUNELUL Dacă lucrările ar începe astăzi, în anul 1975 ar putea avea loc următoarea scenă , la o adlncime de 50 m, sub nivelul apelor Canalului Mînecii, şi la jumătate distanţă între porturile Dover şi Calais, premierii Marii Britanii şl Franţei se apropie şi-şi string mina, după ce fiecare a parcurs cîta 20 km. in trenul său special. Prilejul întîlnirii -■— realizarea unui vis care datează de două secole; legarea Albionului de continentul european printr-o șosea. După stadiul actual al lucrurilor, însă, scana de mai sus nu va putea avea loc Înainte de anul 1978. Concret, proiectul unui tunel sub Canalul Mînecii a fost lansat pentru prima oară la începutul secolului al XIX-lea. Primul consul al lui Napoleon, Matthieu, a însărcinat pe tehnicieni cu întocmirea planurilor detaliate ale tunelului. Napoleon se gîndea la posibilitatea unei invazii pe uscat In Anglia. Dar el a abandonat repede această idee, căci pină la realizarea acestui plan ar fi trebuit să devină nonagenar sau centagenar ... Acest lucru l-a demonstrat exemplul francezului Thomé de Gamond, care în 1833 a început să se ocupe de metodele traversării Canalului Mînecii peste sau sub apă şi a cheltuit pentru studiile sale 35 de ani din viaţă şi întreaga sa avere. Abia In 1878, francezii s-au Încumetat să Înceapă săparea unei galerii, la 15 m. sub Canal, pornind de la Cap Gris Nez. Puţin mai tirziu le-au urmat exemplul englezii. Timp de trei ani ei au săpat cu trudă, inaintînd sub apă, de la Dover spre Franţa, 1,5 km. Apoi, în 1882, Anglia a fost cuprinaă de teama faţă de francezi. Charles Dickens a avertizat: „Francezii pot neutraliza flota noastră, pornind pur şi simplu in marş pe sub ea. Ei Îşi vor lua revanşa pentru Waterloo !. Săpăturile pentru tunel au fost sistate. Acţiunile companiei britanice „ Channel- Tunnel, Ltd”, constructoarea tunelului, au fost îngropate într-o pivniţă. Dar nu şi ideea. In 1964 existau planuri şi cifre concrete : calcule de rentabilitate, calcule tehnice, rezultatele cercetărilor geologice. Tunelul submarin, pentru a cărui construcție stratul calcaros de pe fundul Canalului este ideal, va avea o lungime de 53 km., aproape de patru ori mai mult decît tunelul prin masivul elveţian St. Gotthard. El va consta din două conducte principale, cu un diametru de circa 6,5 m, şi distanţate la 30 m. una de cealaltă. Intre ele, conectată prin galerii cu conductele principale, va fi construită o conductă mai mică, paralelă, pentru instalaţiile de cabluri şi de evacuare a apei. Cele două conducte principale vor fi traversate de cite o cale ferată, în cele două sensuri. Trenurile electrificate vor intra pe ruta subterană la cîțiva km. sud de Dover de partea britanică, la sud de Calais de partea franceză. La ora actuală, problemele tehnice ale proiectului sunt rezolvate. Există două variante: sau se sapă galeriile prin stratul calcaros al fundului Canalului Mînecii, sau se folosesc conducte din beton lungi de cite 140 m, care se aşază in lăcaşuri săpate pe fundul mării. In 1964, guvernele britanic şi francez au luat hotărîrea de a realiza în sfîrşit proiectul. Dar pină recent nu s-a trecut la paşii următori, aceasta din două motive. In primul rind, devizul se cifra, la data respectivă, la 150 milioane lire sterline. Pentru finanţarea lucrărilor au concurat trei trusturi, alcătuite în cea mai mare parte din bănci, dar fiecare din oferte prevedea credite garantate de stat, ceea ce a făcut cele două guverne să ezite. In al doilea rind, s-au ivit critici violente împotriva proiectului ca atare. Viitorul circulaţiei in Canalul Mînecii, s-a afirmat, nu trebuie căutat într-un tunel, ci un aer şi pe apă. In cele din urmă, cele două guverne au recomandat finanţatorilor concurenţi să formeze un consorţiu şi să elaboreze noi devize. Acestea sunt acum întocmite, iar ministerele de resort se află în faţa următoarei situaţii : cheltuielile de construcţie s-au dublat, bineînţeles, faţă de cele stabilite în 1960, cifrîndu-se astăzi la circa 300 milioane lire sterline! Hotărîrea Marii Britanii şi Franţei de a construi tunelul de sub Canalul Mînecii a rămas fermă, dar .... cu fiecare an aminat, costul lui creşte cu peste 10 milioane lire sterline. (Sftrşit) Două capodopere ale tehnicii moderne (*) SATIRA Şl UMOR Anecdote DIRECTORUL : „Va să zică, tinere, vrei să te căsătoreşti cu fiica mea !“ — Da, domnule director, cu orice preţ! — Bine. Să auzim prima ofertă I — ACUZAT, recunoşti că ai comis o spargere In magazinul de rochii I — Da, domnule judecător. — Şi de ce ai făcut-o de trei ori la rind ? — Am luat o rochie pentru nevastă-mea, dar apoi a trebuit s-o schimb de două ori, căci nu-i venea bine. — DUPĂ cine porţi doliu ? — După a treia mea soţie. — îmi pare rău. Dar prima de ce a murit . — Intoxicaţie cu ciuperci. — Şi a doua ? — Intoxicaţie cu ciuperci. — Şi a treia ! — Fractura craniului. — Cum așa ! — Nu a vrut să mănlnce ciuperci ! O FEMEIE intră intr-o librărie și 11 Întreabă pe vlnzător : — Spuneţi-mi, vă rog, schimbafi o carte cu defecl — Firește. Ce defect ai găsit ? — Nu-mi place sfirșitul. EL — bătrln, simte că nu mai are mult de trăit. Cheamă la căpătliul său pe tandra sa soţie şi li spune : „Dragostea mea, sărmana mea, ce vei face după ce mor . Ea— „Oh, m-am glndit eu la asta. O să-mi cumpăr o rochie maxi drăguţă de doliu cu un guleraş alb". DUPĂ o noapte de chei, un cetăţean se Întoarce acasă pe trei cărări. îşi caută cu disperare cheia de la uşă. In siliţtt, scoate din buzunar o ţigară şi o bagă in broasca uşii. Degeaba. Scoate tigara din broască, o contemplă, dă din cap, apoi ingină: „Nemaipomenit ! Se vede treaba că am fumat cheia /• — B1LETUK dv, este pentru München, iar trenul acesta merge la Nürnberg 1 — Şl t De ce nu spunefi mecanicului locomotivei că circulă In direcţia inversă ! „Pravda“ (Moscova) — Ştii, tată, ne jucăm de-a arhitectura greacă ! „Arbeiter Zeitung“ (Vietta) A ţn de 24 ore Radio laşi Programul de seară (25 octombrie) : 17.00 Buletin de stirl , 17.05 Estrada zilei , 17.30 Cîntecul care mi-e drag ! 18.00 Magazin duminical , 19.00 Radiojurnal , 19.15 Voci care au cucerit lumea : Leontyne Price şi Aureliano Pertile , 19.30 Jurnal literar , 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.45 Pe-un picior de plai ; 21.00 Buletin de ştiri i 21.05 Melodii-club.: Programul de dimineaţă (20 octombrie) : 6.00 Buletin de ştiri * 6.05 Matineu muzical y 6.30 Emisiune pentru sate i 6.40 Cu cîntecul şi jocul pe plaiuri moldovovene i 7.00 Informaţii şi muzică* Televiziune 9.00 Deschiderea emisiunii. MTartineu duminical pentru copii şi şcolari. .Noile aventuri ale echi-? pajului Val-Vîrtej": „Pe urmele argonauţilor* j 9.45 Desene animate: „Regele Junglei* j 10.00 Viaţa satului» 11.15 Amfiteatru muzical: Din creaţia lui W. A’t Mozart» 12.00 De strajă patriei. Emisiune festivă, consacrată Zilei Portelor Armate ale Republicii Socialiste România, 13.06 In reluare, la cererea telespectatorilor. Interpret! Îndrăgiţi de muzică uşoară , 13.30 Emi’ siune În limba maghiară, 15.00 Fotbal: Dinamo Bucureşti la Steaua. Transmisiune de la stadionul „23 August", 17.00 Redacţia Sport vă prezintă medalioa nete filmate „Jochen Rindt" şi „Cassius Clay*» 17.30 Campionatul mondial de erdobal (imagini înregistrate de la Praga), 18.00 Patrium Carmen. Cîntare patriei — concurs coral interjudeţeană Participă coruri din Jud. Braşov, municipiul Bucureşti şi Jud. Suceava, 19.15 Desene animate „Istoria invenţiilor", 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Baletul „La piaţă" de Mihail Jalia, 20 30 Teler-varietăţi, 22.45 Telejurnalul de noapte, 23.05 Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciţii liber alese femei. (înregistrare de la Ljubljana), 23.30 închiderea emi^ siunii. f Cinematografe VICTORIA, orele 8.45. 11.15 . 15 . 18 , 20.45: „Păsările"' r Com-» pletare : „Mărăşeşti 1917—1967" % REPUBLICA, orele 9 y 11 y 15 y 17* 19 , 21 : „Degetul de fier", cinemascop-color. Completare „Anul revoluţionar 1848“ , Cinematograful de artă „COPOU", orele 9 y 11,15 : „Baltagul", orele 14 , 16,20, 18.40 , 21 : „Dreptul de a te naşte“. Completare : „Eroii nu mai niciodată", ARTA, ora 9, program de filme pentru copii şi tineret, orele 11,15, 15, 17 , 19 , 21 : „Fraţii Sardian“. Completare : „Anotimpuri şi culori“ 1 TATARASI, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret , orele 16 , 18 , 20 : „O nuntă cum n-a mai fost". Completare : „Regina instrumentelor" ; NICOLINA, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret , orele : 16 , 18 , 20, „Adio, Texas". Completare: „Jos masca“. Teatrul Naţional La ora 10.00, Teatrul Naţional prezintă un spectacol „Topîrceanu". („Balaca amintirilor“ şi «Minunile sfîntului Sisoe"). Sînt vaalabile biletele cu seria 140. La ora 19.30, un spectacol cu piesa: „Tartufle*. Sunt valabile biletele cu seria 141. Opera de stat La ora 15.00, Opera de stat prezintă un spectacol cu „Cocoșatul de la Notre Dame* („Esmeralda"). Sunt valabile biletele cu seria 6. Teatrul de păpuși La ora 11.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol cu piesa „Harap Alb”. Expoziţie La ora 12.00, în sălile Muzeului de artă din Palatul Culturii va avea loc vernisajul expoziţiei permanente de artă con- temporană românească. Expoziţia este organizată cu prilejul aniversării a 110 ani de la inaugurarea Pinacotecii din Iaşi. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi organizează pentru astăzi, la orele 17.20 şi 20.30, concerte de muzică uşoară ale formaţiei „Roşu şi Negru", deţinătoarea marelui premiu al juriului la Festivalul naţional al for-a mnţiilor studenţeşti de muzică şhnoară. Conducerea muzicală aparţine lui Nancy Brandes, îşi dă concursul actorul Cornel Constantiniu, distins la concursul „Steaua fără nume" al Radioteleviziunii române. Timpul probabil Vremea va fi răcoroasă cu cerul variabil. Local va ploua slab. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nordic.Temperatura aerului staţionară , minimele vor fi cuprinse între 1 grad şi 6 grade, iar maximele între 7 şi 12 grade.. 4