Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)
1971-01-14 / nr. 7564
mi XXVI IANUARIE 1971 1 PARIMA• BANI Nr. 7564 JOI 14 / Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Clarviziunea, competenţa, cutezanţa şi spiritul novator Atribute ale muncii de partid In conducerea activităţii economice Eforturile depuse de colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din municipiul Iaşi, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, s-au materializat în îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului cincinal pe perioada 1966 — 1970. La producţia globală industrială sarcinile cincinalului au fost realizate încă de la 1 august 1970, dindu-se peste plan la acest indicator o producţie suplimentară de 2,2 miliarde de lei. In industria locală, planul cincinal la producţia globală a fost realizat la 1 august, iar in sectorul gospodăriei comunale acelaşi indicator a fost realizat la 10 august 1970. După cum este cunoscut, in acceastă perioadă au fost puse în funcţiune la unele din ele înainte de termenele planificate — noi obiective economice, iar la cele existente capacităţile de producţie au fost extinse şi modernizate. S-au dat, de asemenea, în folosinţă numeroase obiective social-culturale, printre care: 10.957 de locuinţei şi 4.488 de locuri în cămine; au fost, totodată, date în folosinţă noi cantine, comiplexe şcolare, spitale, policlinici, creşe, grădiniţe, unităţi comerciale. In perioada cincinalului încheiat s-a realizat un volum de investiţii de 5,3 miliarde de lei. Ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriale a fost de 18,6 la sută. In 1970, producţia inclus- Ioan MANCIUC prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. Iinală a crescut de 2,35 ori faţă de 1965. Toate aceste realizări au făcut ca Iaşul să strălucească şi mai puternic în constelaţia oraşelor industriale ale patriei noastre. Anul 1971 inaugurează o nouă etapă în dezvoltarea multilaterală a României socialiste, etapă ale cărei coordonate au fost definite cu clarviziune ştiinţifică de programul adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R. şi concretizat în actualul plan cincinal 1971—1975, Planul de dezvoltare economică şi social-culturală a municipiului! In actualul cincinal reprezintă o ilustrare plină de semnificaţie a politicii partidului, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie, de îmbinare organică a considerentelor de eficienţă economică cu critariile sociale legate, de accelerarea progresului economic şi social-cultural al tuturor localităilor ţării. In acest cincinal, creşterea producţiei industriale a municipiului se va realiza atît pe seama extinderii actualelor capacităţii la U. M. I., U.F.S., U.P.M.P. şi altele, cît şi pe seama intrăriiîn funcţiune a unor noi obiective industriale. Pe harta Iaşului vor apare noi obiective industriale. Industria locală va cunoaşte şi ea importante dezvoltări şi modernizări, care vor ““ permite obţinerea unui spor de produse specifice producţiei locale. Toate acestea vor determina creşterea potenţialului industrial al municipiului şi o dinamică ascendentă a producţiei globale industriale al cărei ritm mediu anual de creştere va fi de circa 19 la sută, superior celui din anii precedenţi. Volumul mărfurilor destinate exportului va creşte in 1975 de 2,5 ori faţă de anul 1970. De asemenea, în aceeaşi perioadă, este planificat a se executa un volum de investiţii de 7,8 miliarde de lei. Prin amploarea şi complexitatea obiectivelor sale, actualul plan cincinal şi planul pentru anul în curs pun în faţa Comitetului municipal de partid, a organelor şi organizaţiilor de partid şi a tuturor colectivelor de salariaţi sarcini de foarte mare răspundere. In anii care s-au scurs organele şi organizaţiile de partid şi-au perfecţionat şi îmbogăţit experienţa în conducerea activităţii economice, metodele lor de muncă trecind printr-un amplu proces de adaptare la noile cerinţe şi exigenţe dictate de progresul general al ţării. Clarviziunea, competenţa, cutezanţa şi spiritul novator, insolite de orientare consecvent realistă şi înaltă responsabilitate sunt trăsături ce şi-au croit un drum larg In stilul de conducere al organelor şi organizaţiilor de partid din municipiul Iaşi. Sunt tot mai numeroase, comitetele şi organizaţiile de partid care reuşesc să statornicească In rîndul colectivelor de oameni ai muncii o atmosferă serioasă de lucru, de apreciere lucidă a rezultatelor dobîndite, dar şi a minusurilor ce mai persistă, fapt care îngăduie să se evalueze la justa lor valoare posibilităţile existente, să se scoată la lumină noi şi noi resurse de creştere economică şi de înlăturare a piedicilor, a neajunsurilor ce mai țin în loc dezvoltarea într-o unitate sau alta. Exem (continuare in pag. a 3-a) £ . ■ .... .. — Pentru prima dată în medicina veterinară Un grup de cercetători condus de prof. dr. docent Ion Adameşteanu, de la Facultatea de medicină veterinară a Institutului agronomic „Dr. Petru Groza" din Cluj, a demonstrat că excesul de sare din furaje poate provoca grave Intoxicaţii la animale, simptomele clinice fiind asemănătoare cu ale bolilor infecţioase. Astfel, pentru prima dată în medicina veterinară, se stabileşte cu exactitate doza mortală de sare şi sunt redate, ştiinţific, semnalmentele bolii. Astăzi, cînd creşterea animalelor se face cu diferite reziduuri industriale, în special de peşte, bogate în sare, observaţiile ştiinţifice amintite capătă o deosebită importantă practică. Comunicarea rezultatelor acestor cercetări la Facultatea de medicină veterinară din Brno, în cadrul unei sesiuni ştiinţifice la care omul de ştiinţă clujean, a fost invitat, a stirnit un viu interes în rîndul specialiştilor. (Agerpres) bii hala de prelucrări mecanice de la uzina mecanică Paşcani, de material rulant Foto : ADRIAN ACORDUL GLOBAL -FORMA AVANTAJOASA DF RETRIBUIRE A TARANI10R COOPERATORI * ’ Măsurile luate de conducerea partidului cu privire la Îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii prevăd schimbări fundamentale in sistemul de retribuire a muncii, introducerea acordului global, garantînd tuturor membrilor formaţiilor de lucru o plată echitabilă, un intim raport cu eforturile făcute, dar şi cu rezultatele din producţie obţinute. Sistemul acesta, primit de marea masă a membrilor cooperatori cu viu interes, poate fi considerat de fapt Împlinirea unui deziderat al oamenilor harnici şi pricepuţi care lucrează in agricultură. Se cunoaşte că evaluarea şi plata muncii se făcea, in vechea formă de retribuire, după norme de catalog, pentru fiecare lucrare in parte. In sectorul vegetal, de pildă, pentru semănat se acordau citeva norme, altele pentru prăşit, altele pentru cules. Sistemul acesta genera o goană după norme in detrimentul vizibil al calităţii, al interesului pentru creşterea producţiei, ceea ce pentru cooperatorii harnici şi pricepuţi această modalitate de apreciere constituia chiar o descurajare. Aplicarea acordului global insă reprezintă plata pentru întregul volum de lucrări, ţintndu-se seama de producţia obţinută de formaţiunea de lucru cu oamenii ei, de valoa- Tie «.testet*. Pentru acest lucru, retribuţia unei echipe care lucrează, de pildă, in cultura plantelor de cimp se face după prestarea Întregului ciclu de lucrări, incepind de la Pregătirea terenului şi terminînd cu recoltarea, transportul şi de LA C.A.P. CIUREA pozitarea produselor, nivelul ciştigului fiind însă In funcţie de volumul producţiei obţinute pe terenurile lucrate de echipa sau brigada respectivă. Dar, acest calcul, fireşte, nu se poate face mecanic deoarece realizarea producţiei planificate depinde nu numai de cantitatea şi calitatea muncii prestate ci şi de alţi factori la fel de importanţi. Unele sole sunt mai fertile, altele mai puţin fertile; terenurile de deal sau cele cu expoziţii mai puţin corespunzătoare nu pot deţine calitatea celor de şes. Devizele de lucrări alcătuite pe culturi şi sole trebuie, de aceea, să constituie expresia chibzuinţei, preocupării şi simţului de echitate, producţiile planificate în mod nerealist putind genera serioase inegalităţi in retribuirea muncii. — Pentru evitarea unor aprecieri greşite privind eforturile ce trebuie făcute şi producţiile ce trebuie realizate de către membrii cooperatori la cultura porumbului — ne-a declarat ing. Ştefan Vişoianu, preşedintele cooperativei agricole Ciurea — noi am depistat pentru cele 750 hectare ce ce vom însămînţa in primăvară cu această plantă nu mai puţin de 87 sole, cu mai mici sau mai mari diferenţieri de calitate intre ele. Se înţelege că pentru toate acest C. PAPAFIL (continuare in pag. a 3-a) imagine din carticul Socote La S.M.A. Focuri Mecanizatorii lucrează şi iarna Concomitent cu repararea tractoarelor şi maşinilor agricole In vederea pregătirii lor pentru campania de primăvară, mecanizatorii de la S.M.A. Focuri execută, în această perioadă, numeroase alte lucrări ia sezon. Astfel, patru remorci de la secţie Focuri execută la G.A.P. transportul gunoiului de grajd la cîmp, alte două agregate Împrăştiind îngrăşăminte chimice. Tot aici, mecanizatorii execută tocatul furajelor pentru sectorul zootehnic. La G.A.P. Coarnele Caprei secţia de mecanizare execută, de asemenea, transportul îngrăşămintelor naturale la câmp cu un număr de trei remorci. Pe de altă parte, o echipă de muncitori lucrează în sectorul zootehnic la construcţia maternităţii pentru scroafe, confecţionînd boxele necesare din ţeavă sudată, lu,crare ce se va termina în aceste zile. La Opera din Iaşi Se pregăteşte spectacolul „Romeo şi Julieta“ La Opera de stat din Iaşi a intrat de aurin din repetiţie baletul „Romeo şi Julieta“ de Prokofiev. Conducerea muzicală aparţine lui Traian Mihăilescu, regia şi coregrafia, maestrei de balet Mihaela Atanasiu, iar scenografia lui George Doroacnee. t ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■■ A In pagina a 4-a Elemente noi în ajunul reuniunii de la Singapore I Corespondenţă din Washington Controversata problemă ■ a protecţionismului . ■ ■ COMISIILE DE JUDECATA - EXPRESIE A PARTICIPĂRII MASELOR LA APARAREA LEGALITĂŢII SOCIALISTE Intre 15 ianuarie—15 martie au loc adunări ale oamenilor muncii pentru alegerea membrilor comisiilor de judecată Virgil LICITI, procuror şef al Procuraturii judeţului Iaşi Importanţa deosebită a comisiilor de judecată rezidă în aceea că ele au menirea să înfăptuiască participarea maselor largi la realizarea operei de educare socialistă a cetăţenilor, în spiritul promovării unei atitudini corecte faţă de muncă, întăririi şi dezvoltării avutului obştesc, precum şi a asigurării unei bune comportări în societate. Rezultatele obţinute pînă acum au confirmat din plin rolul şi importanţa acestor organisme. Ele au adus o contribuţie importantă la întărirea influenţei opiniei publice in viaţa noastră socială. In majoritatea cazurilor, membrii şi secretarii comisiilor de judecată din judeţul nostru au răspuns cu toată exigenţa sarcinii ce li s-a încredinţat, contribuind, prin hotăririle date, la asigurarea respectării normelor de drept şi a celorlalte reguli de convieţuire socială, la întărirea disciplinei in muncă. Putem cita activitatea meritorie a multor comisii printre care acelea de la Uzina metalurgică, Fabrica de antibiotice, Fabrica „Ţesătura" sau din cooperativele agricole de producţie- Erbiceni, Ruginoasa, Mogoşeşti, Popeşti, Deleni. . Rezultatele pozitive obţinute în activitatea comisiilor de judecată, materializate intr-un însemnat număr de împăcări (în peste jumătate din sesizările făcute decetăţeni), în aplicarea corectă a sancţiunilor în cazul abaterilor, în soluţia starea temeinică şi legală a unnor litigii de muncă, se datoresc simţului de răspundere de care au dat dovadă cei mai mulţi membri ai comisiilor de judecată, conştiinţei lor ridicate, grijii pe care au pus-o în aducerea la îndeplinire a sarcinilor încredinţate. Pe lingă rezultatele pozitive, în organizarea şi activitatea comisiilor de judecată continuă să se mai manifeste însă şi uele lipsuri. Astfel, comisia de judecată de la C.A.P. Vlădeni a aplicat ilegal unele sancţiuni, iar la Uzina mecanică de material rulant Paşcani sau la Institutul aîrg roit ornic compunerea completului de judecată n-a fost correspunzătoare normelor stabilite în unele cazuri. Unii membri ai comisiilor de judecată nuau dus o activitate destul de susţinută, fapt care a influenţat negativ rezolvarea cu oppe- rativitate a pricinilor; unii membri şi secretari ai comisii i lor nu şi-au însuşit decât în partte tehnica de lucru a acestor organe, ceea ce a influenţat calitatea rezolvării cauzelor. La aceasta s-a ajuns datorită faptului că recrutarea unora dintre membrii şi secretarii comisiilor de judecată nu s-a făcut, aşa cum era indicat, dintre persoanele cu pregătire şi aptitudini corespunzătoare pentru a face faţă sarcinilor ce le revin şi1 (continuare in pag. a 3-a) I în pagina a 2-a ! Tinerețe fără bătrînețe ! ■ MUNCA-suport al împlinirilor | ii MASĂ ROTUNDĂ ! Ce înseamnă pentru I dumneavoastră actul căsătoriei ? ■ Versuri -----------------------------1 a ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ Noul şi rutina Noul — evident, cînd este temeinic argumentat şi susţinut, Învinge întotdeauna şi peste tot rutina. întrebarea este, după In ce împrejurări ? acelaşi lucru dacă o bună a unuia dintre devreme sau mai tirchiar o oră, o zi de societatea. Să nu uicit timp o învinge ? Pentru că nu este idee nouă, o soluţie noi, prinde viaţă mai ziu. Sínt cazuri cînd întîrziere pot păgubi tari că zilele fug, nici un frîu nu le-ar putea zăbovi. Nu sínt multe cazurile în care ideile care au încolţit s-au materializat cu întîrziere, dar tOtUŞi SÎnt. Uneori, din păcate, ideile valoroase au de străbătut o adevărată cursă de obstacole pînă la finalizare. La Uzina mecanică „Nicolina“, de exemplu, pînă la jumătatea anului trecut, pinioaneie se făceau aşa cum era toată lumea obişnuită. Se tăiau din bara de oţel, în secţia forjă, urmînd apoi să fie găurite in secţia de prelucrări mecanice. Şi atunci, au început să se audă tot mai multe voci care cereau ca această operaţie — cu o mare risipă de metal, de muncă şi de timp — să fie făcută repede şi eficient, de înşişi forforii. Procedeul tehnic era extrem de simplu. Au trebuit totuşi trei luni de discuţii, de tergiversări, pînă ce forjorii (care afirmau că... nu se pricep să execute operaţia, nouă) s-au convins că, de fapt, se pricepeau! Iar economia de metal obţinută se ridică la multe tone, căci după vechea metodă se pierdea o cantitate de metal egală cu cel puţin o jumătate din greutatea piesei. In situaţia amintită, ideile novatoare s-au materializat, în cele din urmă. Desigur, nici la „Nicolina“, nici în alte faru brici lucrurile nu se petrec totdeauna ca _________ în exemplul de mai sus. Dar timpul pierdut pînă ce ideile noi reuşesc să înfrîngă inerţia, nu înseamnă oare o pierdere simţitoare ? Nu mai vorbim de faptul că, lovite de zidul rutinei, uneori ideile se pierd şi o dată cu ele chiar entuziasmul creator. Bineînţeles, colectivele noastre de muncă au demonstrat că pot stăpîni tehnica nouă. Cu cită mîndrie îmi spunea un electrician de la Fabrica de antibiotice, că a modificat şi îmbunătăţit o instalaţie ultra modernă, din import! Cu atît mai perimate sunt atitudinile ostile, reţinerile unora în faţa ideilor noi. De aceea, este imperios necesar ca ele sa dispară, astfel incit ideea să se materializeze în timpul cel mai scurt. Const. PÄIÄDETJÄ I CARNET IEȘEAN IS IS