Flacăra Iaşului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7708-7734)

1971-07-24 / nr. 7728

ANDI XXIII, PAGINI 30 BANI Proletari din toate furile, unifi-va! neam lasnNel Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în portul şi pe Şantierul de construcţii navale Constanta * 9 Intîlnire cu activul judeţean de partid După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. In continuare, vorbitorul a informat pe oaspeţi asupra îndeplinirii planului producţiei industriale pe primul semestru al acestui an, a desfăşurării campaniei de recoltare a griului şi a altor lucrări agricole, precum şi asupra unor probleme de interes cetăţenesc. El a subliniat apoi că organizaţia judeţeană de partid şi toţi oamenii muncii din judeţ, manifestîndu-şi deplina aprobare şi adeziune faţă de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viaţă. Au mai luat apoi cuvîntul : Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de reţele electrice Constanţa, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lînă, şi Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Şantierul naval Constanţa. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenţie şi subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite. In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi Şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sînt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase, pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. Mulţimea ovaţionează îndelung, flutură steguleţe roşii şi tricolore, aruncă în calea oaspeţilor flori. .La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde spre mare se desfăşoară priveliştea dominată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. În faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea »Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu". Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a şantierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiective intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri şi sugestii privind amplasarea cit mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, şi Şantierul naval să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. In continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgovişte", ancorat în faţa Gării Maritime. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi prin compartimentele cargoului, li se oferă explicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte", realizare a constructorilor navali din Galaţi, este condusă de Ştefan Vasiliu. Tovarăşul (continuare in pag. a 2-a) tt Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60.000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cit şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adinei care au avut loc aici, atît in industrie şi agricultură, cit şi în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la Şantierul naval, cit şi organizaţiile municipiului şi Comitetul judeţean vor acţiona în aşa fel incit programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele in zootehnie, cît şi în mecanizarea lucrărilor agricole, pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obţinute in judeţul Constanţa în dezvoltarea industriei, agriculturii şi in celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, in transformarea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură in plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintate. (Vni aplauze). înfăptuirile dinjudeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de partid, de Comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din judeţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi în judeţul dumneavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare şi succesele pe care le obţinem în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive din industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieţii sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului şi statului pentru creşterea bunăstării poporului. Viaţa demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constanţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obţinute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Judeţului Constanţa îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în judeţul dumneavoastră se prevede un program de investiţii de peste 20 miliarde Iei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului şi a şantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone şi, în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini măreţe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor şi eforturi susţinute din partea organizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii administrative, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini ; el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective cuprinse în noul cincinal. Suntem convinşi că judeţul Constanţa va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndeplini şi depăşi programul ce le stă în faţă. Le doresc tuturor succes deplin în activitatea lor! (Aplauze puternice). In agricultură, judeţul Constanţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele irigate vor fi aici cele mai mari din ţară . Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiştii, organizaţia de partid a judeţului, vor munci în aşa fel incit să ocupe locul I şi la producţia pe hectar şi la producţia animalieră. După cîte ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12.000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10.000 kg la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asigurat că, anul acesta, vor obţine 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafeţe de sute sau, poate, de mii de hectare. Judeţul Constanţa va avea, însă, la sfîrşitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate şi va trebui să obţină asemenea producţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii, pe mari suprafeţe, pînă la sfîrşitul cincinalului. Cred că sînt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuţie tot mai puternică la dezvoltarea societăţii noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizaţiei de partid din judeţul Constanţa succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum şi, în general, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, intr-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît şi a cadrelor de comandă, a ofiţerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea intr-un singur loc a şcolilor de marină. Pregătirea marinarilor şi a ofiţerilor pentru marina comercială impune cunoştinţe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sectoare. Cunoaşteţi preocupările conducerii de partid şi de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare şi reciclare a cadrelor, valabil şi pentru industrie, şi pentru agricultură, şi pentru comerţ. Fără îndoială că şi turismul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care şi pe plan mondial se dovedesc eficace şi care corespund cel mai bine necesităţilor dezvoltării activităţii noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcţiona diferite cursuri sau şcoli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conştiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretenţiile cresc, deci şi obligaţiile cadrelor , la toate nivelele, de jos şi pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea şi calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătăţirea activităţii ideologico-educative în rîndul tineretului, al întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revoluţionar, am înfăptuit revoluţia şi am trecut la construirea societăţii socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condiţiile pentru a trece la edificarea societăţii comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluţiei socialiste şi comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate sferele vieţii sociale. Şi procesul de dezvoltare a industriei şi agriculturii este un proces revoluţionar. El incumbă dezvoltarea şi introducerea în producţie a ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate. Mersul nostru înainte presupune, în acelaşi timp, transformarea omului; nu se poate concepe făurirea societăţii comuniste fără transformarea revoluţionară a omului, fără ca omul, care constituie figura centrală a societăţii comuniste, să nu devină un om nou, pătruns de spirit revoluţionar, hotărit întotdea- I conlionare trB pap, a 2.al A . În pagina a 6-a ■ moscova Deschiderea expoziţiei româneşti „Maşini şi utilaje“ ■ Evenimentele din Sudan DioorHunriorali Io Milium imoilii agricole Bătălia pentru strîngerea la timp a păioaselor şi nutreţurilor a fost oprită de ploi, astfel că pe cîmp se mai află o mare parte din recoltă. Acum, vremea s-a ameliorat, existînd condiţii ca procesul muncii să poată fi desfăşurat în continuare, în multe locuri, activitatea în cîmp a fost reluată încă din cursul după-amiezii de joi. Este necesar ca peste tot, organele comunale de partid şi de stat, conducerile unităţilor agricole, specialiştii să ia măsuri operative pentru a mobiliza la lucru toate forţele. Să se preţuiască la maximum fiecare oră bună de lucru în scopul strîngerii cît mai rapide a recoltei de pe cîmp. La posturi, imediat după încetarea ploilor Imediat după încetarea ploilor, ing. Nicolae Romașcu, șeful fermei vegetale de la țara a I.A.S. Tg. Frumos, a poposit în lanurile de grîu urmărind îndeaproape momentul cînd se poate intra la lucru. La cîteva ore după ploaie, timp în care păioasele s-au zvîntat, s-a şi început recoltatul cu combina "Gloria". După cum ne-a informat tov. ing. Ion Gheorghiu, directorul întreprinderii, în acelaşi timp au reluat recoltatul şi lucrătorii de la ferma vegetală de la „Centru“. Puteau fi văzuţi, de asemenea, la secerişul manual ţăranii cooperatori de la Sîrca aparţinînd cooperativei agricole din Bălţați. Treierisul mazării a fost reluat în cursul zilei de ieri, după cum ne-a spus tov. Paul Ionescu, inginerul şef al cooperativei agricole din Heleşteni, consiliul de conducere al acestei unităţi a mobilizat mecanizatorii şi ţăranii cooperatori la continuarea lucrărilor agricole de sezon. La punctul „Bolovan“, unde sparceta pentru sămînţă se mai afla „în picioare“ pe încă 20 de hectare, au sosit circa 40 de cosaşi din toate fermele cooperativei agricole. Lucrul a fost reluat cu spor. Totodată, alte echipe de cooperatori au continuat treierişul mazării adunate în clăi. Producţia medie rezultată pînă în prezent este mai mare cu peste 300 de kg. la hectar faţă de prevederi. Din nou la cositul finului întrerupt din cauza abundentelor precipitaţii din ultima vreme, cositul finului la cooperativa agricolă din Podu Iloaiei a fost continuat în cursul zilei de 22 iulie din plin. O echipă de cosaşi, de exemplu, muncea de zor pe fîneaţa de lingă grădina de legume de la Holm. Deşi se apropia înserarea, cosaşii desfăşurau activitatea cu aceeaşi intensitate, hotărîţi fiind să încheie cît mai repede această lucrare. Imagine din Butea Foto : AURIAN Credite pe termen lung pentru membrii cooperativelor agricole de producţie Pentru stimularea membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a producătorilor cu gospodărie individuală, în vederea cumpărării de animale de producţie, stupi şi colonii de albine, Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară a fost autorizată printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri să acorde credite pe termen lung. Creditele se vor acorda, la cerere, producătorilor care au condiţii pentru adăpostirea şi furajarea animalelor, în cadrul următoarelor limite : — pentru membrii cooperatori, pînă la realizarea numărului de bovine de producţie şi ovine prevăzut de statutul cooperativelor agricole de producţie, 50 stupi şi colonii de albine; — pentru producătorii cu gospodărie individuală, pînă la cinci bovine de producţie, 100 ovine şi 50 stupi şi colonii de albine. Hotărîrea prevede, de asemenea, că producătorii cu gospodărie individuală pot beneficia de credite pe termen lung şi pentru procurarea de material săditor în vederea creării de plantaţii pomicole pe suprafeţe de la 0,30 pînă la 3 hectare. Creditele se vor acorda pînă la cel mult 70 la sută din valoarea animalelor, stupilor, coloniilor de albine și a materialului săditor cumpărat, dacă producătorii contractează cu organizațiile socialiste produse și produşi din valorificarea cărora să se asigure rambursarea creditelor primite. Creditele se vor acorda membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor cu gospodărie individuală, pe termen de pînă la 5 ani, cu o dobîndă de 3 la sută pe an. Beneficiarii creditelor vor garanta întreaga valoare primită. (Agerpres)