Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)
1971-10-26 / nr. 7808
PAGINA A //VA b« toamna acaasta Urile, frunseiea eramS «ună tub păţi ca un regret, Iar toatele are uneori o dulceaţă „sfîşietor* de nostalgică. Nu ştim dacă, purtîndu-şi paşii pe aleile Copoului, profesorul octogenar Gheorghe Alexa de la Institutul politehnic le caută anume tovărăşia, dar cert e că văiindu-l impunător şi drept, ca fi arborii majestoşi al acestei grădini, nimic nu ne îndreptăţeşte la meditaţii melancolice. Poate fiindcă dincolo de aparenţele de care aminteam, totul aici e tonic şi optimist, începînd cu Ţelul eminescian, în a cărui umbră a şi apărut un copac tinăr, şi terminând cu firul de iarbă ce mijeşte printre frunzele calcinate şi se va ivi cu siguranţă chiar de sub omături. Oricum, cu aceeaşi vigoare şi eleganţă pa care le ştim dintotdeauna, savantul ieşean trece şi prin parcul amintirilor, şi prin laboratoarele prezentului unde, In caffteria de profesor consultant, se străduieşte şi acum să răsplndească lumina printre discipolii săi, preocupîndu-se cu afecţiune şi grijă de tinerii doctoranzi. S-a spus nu o dată că Orlett ar fi de venerabilă, bătrlneţea e tristă, nu Insă şi pentru cei care au stat neclintiţi ca stejarii In furtunile vieţii şi mai găsesc şi astăzi In ei nesecate resurse de dăruire. E cazul magistrului care, preluind făclia din mina tatălui său harnic învăţător de prin părţile Vutcanilor, a ştiut s-o înalţe, să-i dea strălucire şl s-o transmită timp de 55 de ani urmaşilor. Şi dacă orice om nu poate avea satisfacţie mai mare decît aceea de a-şi vedea fiii ureînd treptele împlinirii, realizlndu-se In viaţă, apoi e lesne de imaginat satisfacţia profesorului — părinte spiritual al atîtor generaţii, care a îndrumat formarea a numeroase cadre didactice de valoare, oameni de ştiinţă, specialişti de nădejde al Industriei noastre chimice. Sărbătorit zilele trecute de foştii săi studenţi, profesorul a trăit poate cele mai puternice emoţii din întreaga sa existenţă, văzându-se înconjurat cu infinită dragoste şi respect de cei care dau astăzi prestigiu şcolii ieşene de chimie. Am mai avut prilejul să-l intîlnesc pe omul de ştiinţă ieşean după ce l s-a acordat de către Asociaţia franceză a Inginerilor, chimiştilor şi tehnicienilor din Industria de pielărie, medalia de aur drept recunoaştere a aportului său prin cercetările din domeniul pielăriei şi pentru, participarea activă la viaţa ştiinţifica Internaţională. L-am revăzut in 1970, după ce Asociaţia franceză, I.C.T.I.C. l-a distins cu medalia vermeil pentru aceleaşi merite. Cu modestie ce-l caracterizează ne-a mărturisit atunci sentimentele pe care le-a încercat nu atît pe plan personal cit pentru noul semn de recunoaştere al valorii ştiinţei româneşti, pentru preţuirea acordată cercetărilor întreprinse în patria noastră. Niciodată n-a simţit însă o mai autentică, bucurie decit cea de acum,, deoarece nimic mai mult decit modelarea oamenilor nu ne poate înălţa sufleteşte. De la nivelul catedrei, ca şi în mijlocul tinerilor, s-a străduit mereu şi se străduieşte să răspindească nu numai temeinice cunoştinţe intr-un spirit de largă bunătate şi exigenţă, dar şi în alte idei umaniste. Legat prin toate firele de chimie, care este considerată astăzi, pe bună dreptate, ca o ştiinţă a viitorului, concurenţă temerară a perfecţiunilor naturii, cercetătorul ieşean s-a preocupat întreaga viaţă îndeosebi de cercetările in specialitatea industriei de pielărie şl este considerat pe drept cuvlnt ca Întemeietorul şcolii române de pl«M4rl*. Importamte contribuiţii feu fost aduse de prof. AfiexcI In elucidare® unor aspects teoretice ale proceselor die tăbăciră In crom cu aldehid«, taninuri vegetale şl In tăbăcirile comichtate cromtanin, dlumblo-tisnin, formolcrom-tanin şi formol-crom, după cum şl In elaborarea de noi tehnologii de prelucrare a pieilor pentru feţe de încălţăminte şi ipentru talpă. In general, prin lucrările sale, a făcut cunoscute principalele materii tanante Indigene, a studiat condiţiile de obţinere a unor extracte tanante vegetale, proprietăţile lor chimicotehnologice şi a indicat soluţii noi. Peste 100 de lucrări ştiinţificepublicate in patrie şi peste dotare încunună o activitate tie obosită. Iar participarea la diferite reuniuni cu caracter Internaţional a dus faima ştiinţei româneşti In lume. Pentru e ‘merite deosebite în activitatea didactică şi ştiinţifică, prof. Gh. Alexa i s-au decernat ordine şi medalii ale Republicii’ Socialista România. Astăzi, cînd omul de ştiinţă ieşean împlineşte 80 de toamne, insuflind în continuare primăvăratice energii tineretului studios, rîndurile noastre se vor un modest omagiu şi o urare sinceră, de noi toamne de belşug spiritual. JElena PIETRARU Profesorul Gh. Alexa la 80 de toamne Pelerinaj la Prigorenii lui Ion Neculce Este al treilea an cină Comitetul Judeţean de cultură şi educaţie socialistă, in colaborare cu Comitetul Judeţean Iaşi al U.T.C., organizează In satul Prigoreni din comuna Tg. Frumos pelerinajul, devenit tradiţional, la mormîntul cronicarului moldovean Ion Neculce. Duminică, în ciuda vremii nefavorabile, peste 500 de elevi şi cadre didactice din oraşul şi comuna Tg. Frumos, de la şcoli profesionale din Iaşi, precum şi numeroşi membri cooperatori, au ţinut să ia parte la această manifestare închinată memoriei unuia dintre ctitorii limbii, coastra literara. La pelerinaj a participat şi prof. univ.dr. I. D Lăudat, de la Universitatea ,Al. I. Cuza“ din Iaşi, care a evocat, in cuvinte calde, personalitatea şi activitatea lui Ion Neculce, contribuţia lui la dezvoltarea limbii şi literaturii noastre. După această interesantă expunere poeţii ieşeni Ion Chiriac, Ioanid Romanescu şi Silviu Rusu, prezenţi duminică la Prigoreni, au citit, un semn de omagiu, din creaţiile lor. Au citit, de asemenea din creaţiile lor Georgeta Cozma, Eugen Amăriuţei, Valentin Talpalaru, membri ai cenaclului literar „Garabet Ibrăileanu“ de la Casa de cultură din Tg. Frumos. Grupuri de pionieri şi şcolari au depus erbe de flori pe mormântul cronicaruui. Săptămîna economiei A devenit o tradiţie ca, in fiecare an, intre 25 şi 31 octombrie să te desfăşoare „Săptămina e .................... ccmomiei", manifestare de statornică frumuseţe etică ţi socială, care a căpătat semnificaţia unui bilanţ gospodăresc, de laudă a hărniciei ţi a chibzuinţei. Succesele înregistrate in activitatea economică, care au dus la continua dezvoltare a patriei noastre socialiste, au creat in întreaga ţară un imens ţi profund curent de masă in domeniul economisirii disponibilităţilor băneşti ale populaţiei la C.E.C. De la an la an, volumul sumelor economisite la C.E.C. de populaţia judeţului laţi merge pe o linie ascendentă. Este edificator că in judeţul nostru revine un libret la 4 locuitori. In acelaşi timp, volumul depunerilor a crescut in acest an cu 49 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Pentru a asigura o cit mai bună servire a populaţiei, operaţiunile de economisire se efectuează in judeţul Iaşi de către două filiale (Iaşi şi Paşcani), 11 agenţii C. E. C. orăşeneşti, 32 agenţii C.E.C. comunale şi 85 unităţi poştale. Recent, au luat fiinţă in municipiul laşi încă două agenţii C.E.C., la Uzina de fibre sintetice şi la Uzina mecanică „Nicotină", şi una in comuna Al. I. Cuza. Da unele agenţii comunale s-au luat măsuri de extindere a spaţiului de servire, prin construcţia de noi localuri moderne in comunele Costuleni, Podu-Iloaiei şi Vlădeni. Este In atenţia noastră extinderea reţelei de unităţi C.E.C., atit in municipiul Iaşi, cit şi in celelalte localităţi din judeţul nostru. Rezultatele înregistrate In acţiunea de n ............111..........1 economisire la C.E.C. N. AXNIMTE P* întreaga ţară, _ _ _ . . cit şi in judeţul nosdirectorul Direcţiei Judeţene C.E.C. laşu care dovedesc .................. , că aceasta a căpătat dimensiunile unei adevărate mişcări de masă, îşi au temeiul şi nu acordarea a numeroase avantaje. Depunătorii beneficiază de avantajele generale ale economisirii la C.E.C. După cum este cunoscut, Casa de Economii şi Consemnaţiuni desfăşoară in folosul populaţiei şi o vastă activitate in legătură cu acordarea de credite pentru construirea de locuinţe proprietate personală. Numai in primele9 luni ale acestui an, Direcţia judeţeană C.E.C. Iaşi a acordat unui număr de 2 119 cetăţeni credite in vederea construirii de locuinţe, in valoare de peste 90 milioane de lei. Tot in această perioadă, depunătorilor din judeţul Iaşi li s-au oferit la tragerile la sorţi trimestriale diş tiguri consfinţi din :• 21 autoturisme, 24 aragaze cu butelii, numeroase ciştiguri fn, bani, excursii peste hotare şi ciştiguri in materiale de construcţie. Micilor depunători, unităţile C.E.C. le pun la dispoziţie instrumente de economisire specifice vârstei şi preocupărilor lor: cecurile de economii şcolare şi foile şi timbrele de economii, care formează şi dezvoltă la elevi deprinderea de a economisi incă din şcoală. In cadrul ,Săptămlnii economiei’ ce vor lua o serie de măsuri menite să propage intens ideea şi avantajele economisirii la C.E.C. in rindul maselor largi: tragerile la sorţi, „Ziua elevului econom", concursuri „Cine ştie câştigă", un concurs de vitrine la unele magazine, conferinţe, expuneri, manifestări culturale. Unde ne sunt... instructorii artistici? în fiecare vară Şcoala populară de artă organizează, sub egida Casei judeţene a creaţiei populare, cursuri de scurtă durată pentru pregătirea Instructorilor artistici de la sate. Dacă luăm în consideraţie faptul că aceste cursuri funcţionează de mai bine de 15 ani ar trebui ca în fiecare comună să existe acum cel puţin 3—4 Instructori, dacă nu chiar mai mulţi. Că situaţia de pe teren nu se potriveşte cu calculele teoretice este altceva, dar în ultimă Instanţă nu prezenţa fizică a acestor instructori interesează pentru că el n-ar putea să existe şi să-şi vadă liniştiţi de treburile lor particulare, ci sprijinul care-i acordă în instruirea şi pregătirea formaţiilor de amatori. Anul acesta au absolvit cursurile de vară peste 50 de artişti amatori, despre care prof. Stelian Irâncu, directorul Şcolii populare de artă, ne-a spus că s-au prezentat mult mai bine decît cei în anii trecuţi şi că s-au recrutat cadre didactice calificate pri In curs de calificare, stabile în comuna respectivă etc. Toate acestea relevă faptul că astfel de instructori sunt In măsură să alcătuiască formaţii artistice şi să le pregătească la un nivel artistic corespunzător. Dar să vedem cum îşi desfăşoară practic activitatea instructorii respectivi în aşezâmintele de cultură. La Trifeşti, din discuţia purtată cu directorul căminului cultural, Iile Mardare, am aflat că deşi a trimis un cadru didactic la cursurile de vară, nu se poate bucura prea mult de sprijinul acestuia. — De ce l-aţi mai trimis ? — Să vedeţi cum a fost. Am primit de la Judeţ Indicaţie să trimitem pe cineva la Şcoala populară de artă pentru o lună. Nu am găsit pe nimeni şi pînă la urmă a acceptat tov. Rodie* Muntenescu pentru secţia regie-teatru. — Mai puse»« vreo piesă In scenă, pînă atunci ? — Nu, pentru că face naveta şi nu poate rămîne seara în comună. Cu doi ani In urmă tot la secţia regieteatru a fost trimis un alt cadru didactic, Dumitru Creţu, care, la început, a montat cîteva spectacole, dar în ultimul timp de echipa de teatru se ocupă altcineva. Căminul cultural din Erbiceni a trimis pentru instruire pe Gabriela Sut, despre care am aflat că este o tînără talentată și poate să se ocupe de pregătirea unei brigăzi artistice. Dar pe lingă faptul că face naveta la Podu-Iloaiei, după atîtea luni de la terminarea cursurilor nu a trecut nici măcar la recrutarea tinerilor pentru alcătuirea formaţiei. Directoarea căminului La găsit insă scuze suficiente , toată lumea este antrenată In campania agricolă, şcoala abia a început, mai sunt încă probleme de organizare etc. Cu alte cuvinte activităţii artistice la Erbiceni îi sunt rezervate doar cîteva luni pe an dacă avem în vedere perioadele de vîrf ale muncilor agricole şi vacanţa de vară a elevilor cînd lipseşte, cum se spune, „elementul uman“. Trebuie să menţionăm faptul, cunoscut de altfel, că activitatea artistică nu urmăreşte exclusiv scopuri distractive, ci vizează şi o finalitate educativă de sensibilizare a gustului estetic, de a crea capacitatea oamenilor să discearnă între valoare şi nonvaloare, să respingă improvizaţiile etc. Dar cînd munca artistică se desfăşoară sporadic, aceste deziderate educative sigur că nu se pot înfăptui. Din comuna Vlădeni, au participat trei artişti amatori care deşi s-au prezentat destul de bine la probele susţinute la sfîrşitul cursurilor, nu au început activitatea la cămin nici pînă în prezent. Ba, mai mult, unul dintre ei a şi plecat din comună. La Moşna, in schimb, toţi cei trei instructori (de dansuri, teatru şi dirijat) îşi desfăşoară activitatea profesională (de cadre didactice), dar la cămin nu se observă nici o înviorare în munca artistică, chiar şi formaţiile care existau înainte şi-au încetat activitatea. Exemplele ar putea continua, dar nu ne-am propus „inventarierea“ absolvenţilor de la cursurile de vară, ci modul cum este urmărită activitatea Instructorilor artistici de la sate. Am căutat explicaţii la Şcoala populară de artă, unde s-au desfăşurat cursurile respective. — Cei care se interesează de activitatea instructorilor artistici îşi îndreaptă atenţia spre Instituţia noastră — ne-a spus prof. Stelian Juncu. Noi organizăm aceste cursuri pentru a veni în sprijinul aşezămintelor de cultură, de a le asigura cadre pregătite care să îndrume activitatea artistică. Nu putem cunoaşte însă cum muncesc aceşti absolvenţi. Acest lucru trebuie făcut de către directorii de cămine culturale care sunt cei mai interesaţi în această problemă, precum şi de Casa judeţeană a creaţiei populare care trebuie să se intereseze mai îndeaproape de activitatea artistică de amatori, de îndrumarea de specialitate. Ba, mai mult, pregătirea instructorilor artistici nu trebuie să se încheie o dată cu absolvirea cursurilor de o lună. Se luase, cîndva, iniţiativa organizării acelor studiouri ale artistului amator. In afară de întocmirea programelor, a unui plan de acţiune, nu s-a mai făcut nimic altceva. Subscriem şi noi la aceste opinii, adăugind că nici Şcoala populară de artă nu poate rămîne indiferentă faţă de Investiţiile materiale şi spirituale care le-a făcut cu instructorii respectivi. Antrenarea tuturor forţelor la dinamizarea mişcării artistice de amatori şi la creşterea ei calitative este o problemă pe care trebuie s-o aibă In vedere toţi factorii de răspundere. Şi nu numai atît, să fie tradusă şi în viaţă. C. I.OPB FLACĂRA IAȘULUI fotbal,Div.A Politehfiica.liul: 3-0(1-0) MULTE GOLURI, PUŢIN FOTBAL Grea sarcină revine cîteodată cronicarului ! Ce se poate scrie despre un meci cîştigat cu 3—0, atunci cînd echipa învingătoare a jucat slăbuţ, dezlînat. Indicit ? Oricine ar fi Îndreptăţit să ne contrazică ! „cum adică, nici 3 0 nu vă mai mulţumeşte?“ Ei bine, nu ne mulţumeşte, fiindcă acest scor de forfait n-are prea mare legătură cu jocul de sine. Duminică, „Politehnica“ a arătat în mod clar şi cert că nu are o idee tactică, o concepţie căreia să i se subsumeze, ordonat şi constructiv, eforturile fiecărui echipier. Se improvizează faze după ureche şi din amintiri, nu vedem nimic nou în organizarea jocului, în alegerea unei anume tactici, în utilizarea unor scheme ş.a.m.d. Şi totuşi, echipa cîştigă cu 3—0 ! Să reprezinte oare, evoluţia din meciul cu „fiul", calea adevărului ? Ne luăm permisiunea de a combate hotărît optica acelora care, dincolo de rezultat, nu mai sunt interesaţi de nimic. Scorul partidei putea fi foarte bine întors pe dos încă în minutul 16 (Grigore driblează în careul ieşean, Sofian luftează, Alecu cade, iar mingea ocoleşte poarta !), dar mai ales în minutele 39—41, cînd petroşenenii ratează incredibil, mingea lovind bara ori pieptul lui Alecu In situaţii rarisime. Ce se petrecea, in aceast timp, de cealaltă parte a baricadei ? înaintarea „Politehnicii“, cu Ineze în zi foarte slabă, Lupulescu adeseori neinspirat şi superman greoi, evoluează fără strălucire, trudind mult şi cu folos puţin. Aportul mijlocaşilor (Mărdărescu I .Simionaş), destul de firav, nu reprezintă nici ei argumentul In virtutea căruia mingea să poposească mai des In apropierea porţii lui Suciu. Doar Marica (insistent, activ), fanul, Alecu, Costaş au corespuns deplin — adică patru oameni din unsprezece ! Cum spuneam Insă, nu carenţele de comportare individuală au contribuit la realizarea unui meci şters, de nivel tehnic mediocru, ci ansamblul mecanismului echipei, lipsit de o „lungime de undă“ comună. Au fost, e drept, şi cîteva faze frumoase, s-au evidenţiat anumite rezolvări de moment, dar, atunci cînd apreciem jocul înaintării trebuie să ne amintim şi faptul că două goluri au fost marcate din faze fixe, iar al treilea ca urmare a unei situaţii create de ... fundaşul Sofian. Nici „fiul“ nu ne-a încîntat, deşi posedă în formaţie jucători cu certe calităţi (Libardi, Peronescu, Naidin, Suciu). Petroşenenii au combinat binişor în cîmp, risipindu-şi însă cu uşurinţă rodul propriilor eforturi în careul lui Costaş. Au impresionat (neplăcut, evident) la „fiul“ eternele și gălăgioasele proteste, echipa minerilor puţind aspira, fără contra-candidat serios, la titlul de campioană absolută a guralivilor. Golurile s-au înscris astfel: min. Ki —• Marica execută excelent o lovitură liberă de la 22 metri , cu tot plonjonul disperat al lui Suciu, mingea loveşte bara şi revine în teren. Acolo se afla Cuperman, care iscăleşte un gol ce-i aparţine doar pe jumătate. Minutul 68 ! Sofian, exasperat de neputinţa colegilor din atac, pleacă „la noroc“ Spre poarta „fiului“, driblează 4 (patru) adversari, îl scoate pe Suciu undeva, în careu, pasează lui Cuperman și acesta, din nou cu poarta goală, n-are cum să rateze. Al treilea gol îl va înscrie Marica, reluînd cu capul lovitura liberă executată din marginea careului de către Romila II. Așa cum spuneam la începutul acestei cronici, misiunea comentatorului este adeseori ingrată. Ieşenii au cîştigat (în sfîrşit !) dar şi la scor, iar noi, In locul felicitărilor de rigoare, le transmitem observaţii şi nemulţumiri. Dar n-avem ce face. Dorindu-le In continuare politehniştilor puncte şi victorii la scor, îi rugăm, în acelaşi timp, să ne ofere şi ceva ... fotbal. Arbitrul Em Vlaiculescu a condus bine echipele ■ POLITEHNICA — Costaş, Romilă, Ianul, Alecu, Sofian, Mărdărescu II, Simionaş, Ineze (Romila II) Cuperman (Stoicescu I), Lupulescu, Marica. JIUL — Suciu, A. Georgescu, Georgevici, Stoker, Tonca, Mulţescu, Dodu, Peronescu, Grigore, Libardi, Naidin. Mircea Radu IACOBAN Fază din care Cuperman a deschis scorul. Foto : I. ROTARU — corespondent VOLEI, DIV.A Se aşteaptă un reviriment Este cunoscut faptul că, în ultimul timp, Penicilina a reuşit rezultate maxime (pe plan naţional) care subliniau apariţia unui grup de jucătoare valoroase, de excepţie, talentate, sensibile la perspectiva unei puternice afirmări, beneficiare a unei vaste, de acum, experienţe competiţionale — pe scurt, un sextet omogen ca vîrstă şi pregătire, apropiat ca valoare de elita voleiului internaţional. Capacitatea lor sportivă, comunitatea sufletească, condiţiile de pregătire pe care asociaţia şi, apoi, Federaţia le-a oferit voleibalistelor Penicilinei în ultimele sezoane, mereu reînnoita lor putere de luptă au dus la încadrarea Iaşului într-o zonă de frunte a sportului nostru. Dar a început un nou campionat. Duminică, în cea de a doua etapă a turului, ieşencele au avut drept adversară echipa C.P.B., în faţa căreia au obţinut victoria cu 3-0 (5, 12, 10). In privinţa scorului, evident, nu avem nimic de obiectat. In schimb, evoluţia celor 8 voleibaliste ieşene (au jucat : Ichim, Itu, Hatură, Chiriţescu, Brumă, Cîrţan, Albiş şi Moşneagu) n-a satisfăcut. Pentru că au greşit nepermis de mult în atac, la preluări, dovedind, în general, lipsă de prospeţime, o capacitate de luptă diminuată şi un mod stereotip aproape de a-şi construi acţiunile ofensive. Ca un argument, aducem faptul că, în setul III, modestul sextet al C.P.B. a ajuns să conducă la un moment dat cu 10—5 (!), revenirea puternică din final a teșencelor datorîndu-se. In mod exclusiv aproape, Caroline! Hatură care, cu vitalitatea-i cunoscută, a desfășurat un Joc plin de Inventivitate la fileu, In urma căruia a readus „suflul“ echipei sale. Și, astfel, de la 5— 10, Penicilina a acumulat 10 puncte la rînd, cîştigînd setul. Desigur, începutul mai nesigur al campioanei noastre este motivat. Faptul că două jucătoare de bază nu mai fac parte din lot, iar Brumă, Cîrţan, Albiş şi Moşneagu n-au mai jucat, într-o competiţie, de prin luna martie, constituie serioase obstacole, care nu pot fi depăşite aşa de uşor. Va trebui să se muncească cu pasiune la antrenamente, pentru refacerea omogenităţii, pentru adaptarea şi perfecţionarea unor scheme tactice în funcţie de caracteristicile jucătoarelor in-* troduse în formaţia de bază. Deziderate care, înfăptuite într-un timp cit mai scurt, vor face ca Penicilina să strălucească din nou pe firmamentul voleiului feminin din ţara noastră. Gh. VASIIU BASCHET FEMININ Universitatea, din nou în div. A Primul meci— prima victorie A trebuit să treacă jumătate de deceniu pentru ca să revedem o formaţie feminină ieşeană de baschet evoluînd în divizia A. Şi aceasta s-a întîmplat duminică, cînd, in sala Voinţa, Universitatea a întilnit în prima etapă a competiţiei,pe A.S.A. Cluj. Iubitorii sportului cu balonul Iacoş din localitate îşi aduc, probabil, aminte că, în urmă cu ani, Iaşul a fost reprezentat în prima categorie a ţării atît de baschetul masculin cit şi de cel feminin. Printr-o bizară coincidenţă, ambele formaţii au retrogradat şi, o bună bucată de timp, acest frumos sport a intrat într-o eclipsă aproape totală. Prof. Gh. Luca, antrenorul echipei Universitatea, a pornit însă la reconstrucţia echipei, a lotului în general, convins fiind că, prin muncă stăruitoare, ambiţie şi seriozitate, se poate demonstra rămînerea în urmă. Şi nu numai atît, ci şi dreptul formaţiei de a juca alături de cele mai bune baschetbaliste ale ţării. Un obiectiv a fost atins, dar baschetul feminin ieşean nu a făcut, încă, acei paşi înainte la care, îndreptăţiţi, îi aşteptam cam de mult. Este o chestiune asupra căreia vom reveni. In orice caz, urmărind duminică, împreună cu aceiaşi statornici iubitori ai baschetului, partida dintre Universitatea — A.S.A. Cluj, cîştigată de formaţia gazdă cu un scor reconfortant: 61—46 (36— 21), am avut revelaţia unui joc plăcut, dinamic, spectaculos chiar. Evoluţia evident superioară, din punct de vedere tehnic şi tactic , a echipei ieşene a încântat. Universitatea s-a apărat, tot timpul în „zonă“ şi a reuşit să aplice acest sistem destul de bine. Lecţia a fost, cum se spune, bine învăţată la această materie. Am fi nedrepţi dacă n-am remarca şi unele lucruri pozitive privind jocul în atac , circulaţia rapidă a mingii, aruncările precise la coş din poziţii fixe, ca şi în urma unor scheme abil construite. Am observat însă că, la un moment dat, în repriza secundă, în faţa presingului formaţiei oaspete, Universitatea s-a descurcat ceva mai greu. Este interesant de observat, în aceeaşi ordine de idei, că formaţia ieşeană a condus încă de la începutul meciului cu un avans apreciabil, pe care şi l-a menţinut pînă în final. Victoria de duminică e cu atît mai preţioasă cu cit format oaspete a fost în formă. Ba, mai cu media de înălţime a jucătoarelor clujice, element hotărîtor uneori, în basch este superioară componentelor lotului seara Şi, totuşi, Universitatea a cîştigat, cum spuneam, datorită unui joc mai bune organizat, a clarităţii acţiunilor ofensive. Dintre ieşence s-au impus în mod deosebit : Otilia Apostol — prin maniera inteligentă în care a dirijat jocul şi coechiperele, Rosemarie Haraga care a înscris nu mai puţin de 20 de puncte, recuperînd multe mingi la panoul advers, Georgeta Gumeniuc şi Silvia Aproloe. Aşadar, formaţia Universităţii a debutat cu dreptul In divizia A. Cîteva probleme îşi mai aşteaptă, însă, rezolvarea. E vorba, între altele, de schimbul de mîine al baschetului feminin ieşean; nu se pot, oare, înfiinţa mai multe echipe în licee? — sunt aproape 20 de antrenori la Iaşi, care, poate, nu sunt solicitaţi (!?). Oare nu se poate organiza, pe plan local, o competiţie care să antreneze un număr cât mai mare de formaţii ? La Iaşi există în prezent suficiente terenuri. Va fi dată în folosinţă în curând şi o sală spaţioasă. Trebuie deci de pornit la o muncă plină de răbdare. Mai ales că antrenorul Gh. Luca ne spunea : „Suntem realmente dornici să promovăm în echipă jucătoare din Iaşi. Or, cum baschetul se învaţă la vîrsta şcolii, aici, cred eu, este nevoie de mai multă stăruinţă.. “. Formaţia Universitatea nu vizează titlul. Este ceva mai modestă, deocamdată — vrea să se menţină în A. Dar pentru asta, se înţelege, e nevoie să asigurăm echipei un lot mai larg şi valoros. Căci cine ştie, pe viitor. ..? Şt. GRUIA nrt. e- FOTBAL, DIV. C Nicolina—I.T.A. Paşcani 1-3 (0-2) Echipa ieşeană, cu o pregătire tehnică şi tactică net inferioară adversarei sale de duminică, a căutat să obţină victoria prin mijloace care nu aveau nimic comun cu sportul. Şi, bineînţeles, această „manevră“ nu i-a reuşit. Astfel, după golul înscris de oaspeţi în minutul 3.1 (autor Oprea), gol după părerea noastră perfect valabil, întreaga echipă ieșeană protestează în mod nesportiv, creind pe teren, ca şi pe marginea lui, o atmosferă încărcată, obligîndu-l pe arbitrui să întrerupă meciul minute in şir. Jocul este reluat în aceeaşi atmosferă, ieşenii joacă din ce în ce mai prost, în timp ce păşcănenii domină autoritar şi reuşesc, pînă la pauză, să majoreze scorul : 2-0 (Creţu, min. 45). în repriza a doua faulturile şi vociferările întregii echipe ieşene se ţin lanţ. O vină are şi arbitrul Cornel Buburuz din Bacău, care s-a mulţumit să împartă avertismente în stingă şi în dreapta, fără să aibă mai multă hotărîre în decizii. Pînă la sfîrşitul meciului se mai înscriu două goluri : Lehicovschi (min. 60) pentru I.T.A. şi Neagu (min. 87) pentru Nicolina. De remarcat atitudinea fermă a antrenorului ieșean Const. Humă care îi retrage din joc (pentru faulturi repetate) pe Andriescu. NICOLAE ION coresp. Radio laşi Programul de Gearg (28 octombrie) : 17.00 Buletin de ştiri I 17.05 Cîntecul care mi-e drag | 17.30 Biografii contemporana i 17.45 Partid, lumină vie (program de cîntece) I 18.00 in emisie ! Tinereţea ! 18.30 Cotidian sonor ; 19.30 Tribuna dezbaterilor i 19.45 Ţara frumuseţii (program de cintece) ; 19.53 Canţoneta interpretate de Mario Lanza ; 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.30 Orizonturi ; 20.45 Bucurie, mîndră floare ; 21.00 Univers muzical ; 21.40 Din cintecele serii. Programul de dimineaţă , (27 octombrie) ; 6.00 Buletin de ştiri I 6.08 Jocuri populare I 6.10 Actualităţi In agricultură I 6.20 Jocuri populare româneşti (continuare) I 6.30 Ritmuri matinale I 6.45 Cintece populare româneşti ; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 16.15 Deschiderea emisiunii. Handbal feminin : Iugoslavia — U.R.S.S. (Trofeul Carpaţi) — Transmisiune directă de la Cluj 17,15 Revista literară T.V. Festivalul „George Bacovia“ — reportaj filmat ; 17,30 Brăţara de aur — emisiuneconcurs pe meserii ; 18,30 Handbal feminin : Ro mânia — Olanda (Trofeul Carpaţi). — Transmisiune P 119, directă de I« Cluj, In paulă, or» 16,58 — „1001 de veri“ emisiune pentru cei mici; 30 Telejurnalul de seară; 20,00 Reflector I 20,15 Popas folcloric bănăţean ; 20,30 Seară de teatru I „Moartea unui artist“ de Horia Lcovinescu I 22,45 Imagini din Austria I 23,00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9 ; 11.15 | 15.15 | 18 ! 20.30 : „Asteptarea“ ; REPUBLICA, orele 9.30 ; 14 ; 17.20 : „Hello, Dolly“, ambele serii, film pe ecran panoramic ; COPOU, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 . 21 : „Cele șapte logodnice ale caporalului Kbruev“ | ARTA, orele 9 | 11.18 | 14.15 | 16.30 | 18.45 | 21 : „Floarea Soarelui"| TATARASI, orele 16 | 18 . 20 ! „Aurul“ | NICOLINA, orele 16 | 18 | 20 | „Ferestrele timpului“. IN JUDEŢ : Casa de cultură Paşcani : „Brigada diverse în alertă" | Clubul „Unirea“ Paşcani : „Răzbunarea sfîntului“ | Tg. Frumos : „Aste- Irix şi Cleopatra“ | Hîrlău : „Dispariţia lui Timo“ ; Po- Idu-Iloaiei : „Ai grijă de Su-rzi“ ; Hălăuceşti : „Un italian la America“, cinemascop. Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Duet". Seară de filme franceze La ora 20.15, în amfiteatrul 1/1 de la Universitatea „Al. I. Cuza“ va avea loc o seară de filme franceze, în cadrul căreia va fi prezentat un documentar intitulat „Cronica Franţei“ şi filmul artistic „Legenda îndrăgostiţilor“, un film de Jean Cocteau, avînd ca protagonist pe Jean Marais. Clinici de serviciu Azi, 26 octombrie, sunt de gardă pentru Internări de urgenţă Clinica a III-a chirurgie, Clinica I medicală de la Spitalul clinic nr. 1 (str. Gh. Dimitrov) şi Clinica I de obstetrică şi ginecologie, de la Spitalul Maternitatea (str. Cuza Vodă). Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc internări în fiecare zi. Farmacii de serviciu In afara programului normal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pe timpul nopţii (după ora 23) sunt deschise farmaciile nr. 2 din Piaţa Unirii şi nr. 7 Socola (lingă restaurantul Cotnari), care deservesc numai reţetele de urgenţă pînă la ora 6 dimineaţa. Timpul probabil Vremea se va menţine în general frumoasă şi relativ rece, cu cerul senin la temporar noros. Izolat în jumătatea de nord a Moldovei se vor semnala precipitaţii slabe. Vîntul va sufla slab la început din sectorul sudic, iar apoi din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului uşor variabilă , minimele vor fi cuprinse între 1 grad şi 7 grade, iar maximele între 15 şi 20 grade.