Flacăra Iaşului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7787-7813)

1971-10-26 / nr. 7808

PAGINA A //VA b« toamna acaasta Urile, frunseie­­a eramS «ună tub păţi ca un regret, Iar toatele are uneori o dulceaţă „sfîşie­­tor* de nostalgică. Nu ştim dacă, purtîndu-şi paşii pe a­­leile Copoului, profesorul oc­togenar Gheorghe Alexa de la Institutul politehnic le caută a­­nume tovărăşia, dar cert e că văiindu-l impunător şi drept, ca fi arborii majestoşi al aces­tei grădini, nimic nu ne în­dreptăţeşte la meditaţii melan­colice. Poate fiindcă dincolo de aparenţele de care amin­team, totul aici e tonic şi op­timist, începînd cu Ţelul emi­nescian, în a cărui umbră a şi apărut un copac tinăr, şi terminând cu firul de iarbă ce mijeşte printre frunzele calci­nate şi se va ivi cu siguranţă chiar de sub omături. Oricum, cu aceeaşi vigoare şi eleganţă pa care le ştim dintotdeauna, savantul ieşean trece şi prin parcul amintirilor, şi prin labo­ratoarele prezentului unde, In caffteria de profesor consultant, se străduieşte şi acum să răs­­plndească lumina printre disci­polii săi, preocupîndu-se cu afecţiune şi grijă de tinerii doctoranzi. S-a spus nu o dată că Orlett ar fi de venerabilă, bătrlneţea e tristă, nu Insă şi pentru cei care au stat neclin­tiţi ca stejarii In furtunile vieţii şi mai găsesc şi astăzi In ei nesecate resurse de dăruire. E cazul magistrului care, preluind făclia din mina tatălui său­­ harnic învăţător de prin părţile Vutcanilor, a ştiut s-o înalţe, să-i dea strălucire şl s-o trans­mită timp de 55 de ani urma­şilor. Şi dacă orice om nu poa­te avea satisfacţie mai mare decît aceea de a-şi vedea fiii ureînd treptele împlinirii, reali­­zlndu-se In viaţă, apoi e lesne de imaginat satisfacţia profe­sorului — părinte spiritual al atîtor generaţii, care a îndru­mat formarea a numeroase ca­­dre didactice de valoare, oa­meni de ştiinţă, specialişti de nădejde al Industriei noastre chimice. Sărbătorit zilele tre­cute de foştii săi studenţi, pro­fesorul a trăit poate cele mai puternice emoţii din întreaga sa existenţă, văzându-se încon­jurat cu infinită dragoste şi respect de cei care dau astăzi prestigiu şcolii ieşene de chi­mie. Am mai avut prilejul să­-l intîlnesc pe omul de ştiinţă ie­şean după ce l s-a acordat de către Asociaţia franceză a Inginerilor, chimiştilor şi tehni­cienilor din Industria de pielă­rie, medalia de aur drept re­cunoaştere a aportului său prin cercetările din domeniul pielă­riei şi pentru, participarea acti­vă la viaţa ştiinţifica Interna­ţională. L-am revăzut in 1970, după ce Asociaţia franceză, I.C.T.I.C. l-a distins cu medalia vermeil pentru aceleaşi meri­te. Cu modestie ce-l caracte­rizează ne-a mărturisit atunci sentimentele pe care le-a în­cercat nu atît pe plan personal cit pentru noul semn de recu­noaştere al valorii ştiinţei ro­mâneşti, pentru preţuirea acor­dată cercetărilor întreprinse în patria noastră. Niciodată n-a­ simţit însă o mai autentică, bucurie decit cea de acum,, deoarece nimic mai mult de­cit modelarea oamenilor nu ne poate înălţa sufleteşte. De la nivelul catedrei, ca şi în mijlo­cul tinerilor, s-a străduit me­reu şi se străduieşte să răs­­pindească nu numai temeinice cunoştinţe intr-un spirit de lar­gă bunătate şi exigenţă, dar şi în alte idei umaniste. Legat prin toate firele de chimie, care este considerată astăzi, pe bună dreptate, ca o ştiinţă a viitorului, concu­renţă temerară a perfecţiuni­lor naturii, cercetătorul ieşean s-a preocupat întreaga viaţă îndeosebi de cercetările in specialitatea industriei de pie­lărie şl este considerat pe drept cuvlnt ca Întemeietorul şcolii române de pl«M4rl*. Im­portamte contribuiţii feu fost a­­duse de prof. AfiexcI In eluci­dare® unor aspects teoretice ale proceselor die tăbăciră In crom cu aldehid«, tani­­nuri vegetale şl In tă­­băcirile com­icht­ate crom­­tanin, dlumb­lo-tisnin, formol­­crom-tanin şi formol-crom, du­pă cum şl In­ elaborarea de noi tehnologii­ de prelucrare a pieilor pentru feţe de încăl­ţăminte şi ipentru talpă. In general, prin­ lucrările sale, a făcut cunoscute principalele materii tanante Indigene, a stu­diat condiţiile de obţinere a unor extracte tanante vegeta­le, proprietăţile lor chimico­­tehnologice­ şi a indicat solu­ţii noi. Pe­ste 100 de lucrări ştiinţifice­­publicate in patrie şi peste dotare încunună o activitate tie obosită. Iar parti­ciparea la diferite reuniuni cu caracter Internaţional a dus faima ştiinţei româneşti In lu­me. Pentru e ‘merite deosebite în activitatea didactică şi ştiinţi­fică, prof. Gh. Alexa i s-au decernat ordine şi medalii ale Republicii’ Socialista România. Astăzi, cînd omul de ştiinţă ie­şean împlineşte 80 de toamne, insuflind în continuare primă­­văratice energii tineretului stu­dios, rîn­durile noastre se vor un modest omagiu şi o urare sinceră­, de noi toamne de bel­şug spiritual. JElena PIETRARU Profesorul Gh. Alexa la 80 de toamne Pelerinaj la Prigorenii lui Ion Neculce­ ­ Este al treilea an cină Comitetul Jude­ţean de cultură şi educaţie socialistă, in colaborare cu Comitetul Judeţean Iaşi al U.T.C., organizează In satul Prigoreni din comuna Tg. Frumos pelerinajul, deve­nit tradiţional, la mormîntul cronicaru­lui moldovean Ion Neculce. Duminică, în ciuda vremii nefavorabi­le, peste 500 de elevi şi cadre didactice din oraşul şi comuna Tg. Frumos, de la şcoli profesionale din Iaşi, precum şi nu­meroşi membri cooperatori, au ţinut să ia parte la această manifestare închinată memoriei unuia dintre ctitorii limbii, coastra literara. La pelerinaj a participat şi prof. univ.­­dr. I. D­ Lăudat, de la Universitatea ,Al. I. Cuza“ din Iaşi, care a evocat, in cuvinte calde, personalitatea şi activita­tea lui Ion Neculce, contribuţia lui la dezvoltarea limbii şi literaturii noastre. După această interesantă expunere poeţii ieşeni Ion Chiriac, Ioanid Romanescu şi Silviu Rusu, prezenţi duminică la Prigo­reni, au citit, un semn de omagiu, din creaţiile lor. Au citit, de asemenea din creaţiile lor Georgeta Cozma, Eugen Amă­­riuţei, Valentin Talpalaru, membri ai ce­naclului literar „Garabet Ibrăileanu“ de la Casa de cultură din Tg. Frumos. Grupuri de pionieri şi şcolari au depus erbe de flori pe mormân­tul cronicaru­­ui. Săptămîna economiei A devenit o tradi­ţie ca, in fiecare an, intre 25 şi 31 oc­tombrie să te desfă­şoare „Săptămina e­ .................... ccmomiei", manifes­tare de statornică frumuseţe etică ţi so­cială, care a căpătat semnificaţia unui bilanţ gospodăresc, de laudă a hărniciei ţi a chibzuinţei. Succesele înregistrate in activitatea e­­conomică, care au dus la continua dez­voltare a patriei noastre socialiste, au creat in întreaga ţară un imens ţi pro­fund curent de masă in domeniul eco­nomisirii disponibilităţilor băneşti ale populaţiei la C.E.C. De la an la an, volu­mul sumelor economisite la C.E.C. de populaţia judeţului laţi merge pe o linie ascendentă. Este edificator că in judeţul nostru revine un libret la 4 locuitori. In acelaşi timp, volumul depunerilor a cres­cut in acest an cu 49 la sută faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului precedent. Pentru a asigura o cit mai bună ser­vire a populaţiei, operaţiunile de econo­misire se efectuează in judeţul Iaşi de către două filiale (Iaşi şi Paşcani), 11 agenţii C. E. C. orăşeneşti, 32 agenţii C.E.C. comunale şi 85 unităţi poştale. Recent, au luat fiinţă in municipiul laşi încă două agenţii C.E.C., la Uzina de fi­bre sintetice şi la Uzina mecanică „Ni­cotină", şi una in comuna Al. I. Cuza. Da unele agenţii comunale s-au luat mă­suri de extindere a spaţiului de servire, prin construcţia de noi localuri moderne in comunele Costuleni, Podu-Iloaiei şi Vlădeni. Este In atenţia noastră extin­derea reţelei de unităţi C.E.C., atit in municipiul Iaşi, cit şi in celelalte loca­lităţi din judeţul nostru. Rezultatele înregistrate In acţiunea de n­ ............111..........1 economisire la C.E.C. N. AXNIMTE P* întreaga ţară, _ _ _ . . cit şi in judeţul nos­­directorul Direcţiei Judeţene C.E.C. laşu care dovedesc .................. , că aceasta a căpătat dimensiunile unei adevărate mişcări de masă, îşi au teme­iul şi nu acordare­a a numeroase avan­taje. Depunătorii beneficiază de avanta­jele generale ale economisirii la C.E.C. După cum este c­unoscut, Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni desfăşoară in folosul populaţiei şi o vastă activitate in legătură cu acordarea de credite pentru construirea de locuinţe proprietate per­sonală. Numai in primele­­9 luni ale a­­cestui an, Direcţia judeţeană C.E.C. Iaşi a acordat unui număr de 2 119 cetăţeni credite in vederea construirii de locuin­ţe,­ in valoare de peste 90 milioane de lei. T­ot in această perioadă, depunători­lor din judeţul Iaşi li s-au oferit la tra­gerile la sorţi trimestriale diş tiguri con­sfinţi din :• 21 autoturisme, 24 aragaze cu butelii, numeroase ciştiguri fn, bani, excursii peste hotare şi ciştiguri in ma­teriale de construcţie. Micilor depunători, unităţile C.E.C. le pun­ la dispoziţie instrumente de econo­misire specifice vârstei şi preocupărilor lor: cecurile de economii şcolare şi foi­le şi timbrele de economii, care formea­ză şi dezvoltă la elevi deprinderea de a economisi incă din şcoală. In cadrul ,Săptămlnii economiei’ ce vor lua o serie de măsuri menite să propage intens ideea şi avantajele eco­nomisirii la C.E.C. in rindul maselor largi: tragerile la sorţi, „Ziua elevului econom", concursuri „Cine ştie câştigă", un concurs de vitrine la unele magazine, conferinţe, expuneri, manifestări cultu­rale. Unde ne sunt... instructorii artistici? în fiecare vară Şcoala populară de artă organizează, sub egida Casei jude­ţene a creaţiei populare, cursuri de scurtă durată pentru pregătirea Instruc­torilor artistici de la sate. Dacă luăm în consideraţie faptul că aceste cursuri funcţionează de mai bine de 15 ani ar trebui ca în fiecare comună să existe a­­cum cel puţin 3—4 Instructori, dacă nu chiar mai mulţi. Că situaţia de pe teren nu se potriveşte cu calculele teoretice este altceva, dar în ultimă Instanţă nu pre­zenţa fizică a acestor instructori intere­sează pentru că el n-ar putea să existe şi să-şi vadă liniştiţi de treburile lor par­ticulare, ci sprijinul care-i acordă în in­struirea şi pregătirea formaţiilor de a­­matori. Anul acesta au absolvit cursurile de vară peste 50 de artişti amatori, des­pre care prof. Stelian Irâncu, directorul Şcolii populare de artă, ne-a spus că s-au prezentat mult mai bine decît cei în anii trecuţi şi că s-au recrutat cadre didac­tice calificate pri In curs de calificare, stabile în comuna respectivă etc. Toate acestea relevă faptul că astfel de instruc­tori sunt In măsură să alcătuiască formaţii artistice şi să le pregătească la un nivel artistic corespunzător. Dar să vedem cum îşi desfăşoară prac­tic activitatea instructorii respectivi în a­­şezâmintele de cultură. La Trifeşti, din discuţia purtată cu directorul căminului cultural, Iile Mardare, am aflat că deşi a trimis un cadru didactic la cursurile de vară, nu se poate bucura prea mult de sprijinul acestuia. — De ce l-aţi mai trimis ? — Să vedeţi cum a fost. Am primit de la Judeţ Indicaţie să trimitem pe cineva la Şcoala populară de artă pentru o lu­nă. Nu am găsit pe nimeni şi pînă la urmă a acceptat tov. Rodie* Muntenescu pentru secţia regie-teatru. — Mai puse»« vreo piesă In scenă, pînă atunci ? — Nu, pentru că face naveta şi nu poate rămîne seara în comună. Cu doi ani In urmă tot la secţia regie­­teatru a fost trimis un alt cadru didactic, Dumitru Creţu, care, la început, a mon­tat cîteva spectacole, dar în ultimul timp de echipa de teatru se ocupă altcineva. Căminul cultural din Erbiceni a trimis pentru instruire pe Gabriela Sut, despre care am aflat că este o tînără talentată și poate să se ocupe de pregătirea unei bri­găzi artistice. Dar pe lingă faptul că face naveta la Podu-Iloaiei, după atîtea luni de la terminarea cursurilor nu a trecut nici măcar la recrutarea tinerilor pentru alcătuirea formaţiei. Directoarea căminului La găsit insă scuze suficiente , toată lumea este antrenată In campania agricolă, şcoala abia a început, mai sunt încă probleme de organizare etc. Cu alte cuvinte activităţii artistice la Erbi­­ceni îi sunt rezervate doar cîteva luni pe an dacă avem în vedere perioadele de vîrf ale muncilor agricole şi vacanţa de vară a elevilor cînd lipseşte, cum se spu­ne, „elementul uman“. Trebuie să men­ţionăm faptul, cunoscut de altfel, că ac­tivitatea artistică nu urmăreşte exclusiv scopuri distractive, ci vizează şi o fina­litate educativă de sensibilizare a gustu­lui estetic, de a crea capacitatea oame­nilor să discearnă între valoare şi non­­valoare, să respingă improvizaţiile etc. Dar cînd munca artistică se desfăşoară sporadic, aceste deziderate educative si­gur că nu se pot înfăptui. Din comuna Vlădeni, au participat trei artişti amatori care deşi s-au prezentat destul de bine la probele susţinute la sfîrşitul cursurilor, nu au început acti­vitatea la cămin nici pînă în prezent. Ba, mai mult, unul dintre ei a şi plecat din comună. La Moşna, in schimb, toţi cei trei­ instructori (de dansuri, teatru şi di­rijat) îşi desfăşoară activitatea profesio­nală (de cadre didactice), dar la cămin nu se observă nici o înviorare în munca ar­tistică, chiar şi formaţiile care existau înainte şi-au încetat activitatea. Exemplele ar putea continua, dar nu ne-am propus „inventarierea“ absolvenţi­lor de la cursurile de vară, ci modul cum este urmărită activitatea Instructorilor ar­tistici de la sate. Am căutat explicaţii la Şcoala populară de artă, unde s-au des­făşurat cursurile respective. — Cei care se interesează de activitatea instructorilor artistici îşi îndreaptă aten­ţia spre Instituţia noastră — ne-a spus prof. Stelian Juncu. Noi organizăm aceste cursuri pentru a veni în sprijinul aşeză­mintelor de cultură, de a le asigura ca­dre pregătite care să îndrume activitatea artistică. Nu putem cunoaşte însă cum muncesc aceşti absolvenţi. Acest lucru trebuie făcut de către directorii de cămi­ne culturale care sunt cei mai interesaţi în această problemă, precum şi de Casa judeţeană a creaţiei populare care tre­buie să se intereseze mai îndeaproape de activitatea artistică de amatori, de în­drumarea de specialitate. Ba, mai mult, pregătirea instructorilor artistici nu tre­buie să se încheie o dată cu absolvirea cursurilor de o lună. Se luase, cîndva, i­­niţiativa organizării acelor studiouri ale artistului amator. In afară de întocmirea programelor, a unui plan de acţiune, nu s-a mai făcut nimic altceva. Subscriem şi noi la aceste opinii, adă­ugind că nici Şcoala populară de artă nu poate rămîne indiferentă faţă de Inves­tiţiile materiale şi spirituale care le-a făcut cu instructorii respectivi. Antrena­rea tuturor forţelor la dinamizarea miş­cării artistice de amatori şi la creşterea ei calitative este o problemă pe care tre­buie s-o aibă In vedere toţi factorii de răspundere. Şi nu numai atît, să fie tra­dusă şi în viaţă. C. I.OPB FLACĂRA IAȘULUI fotbal,Div.A Politehfiica­.liul: 3-0(1-0) MULTE GOLURI, PUŢIN FOTBAL Grea sarcină revine cîteodată croni­carului ! Ce se poate scrie despre un meci cîştigat cu 3—0, atunci cînd echi­pa învingătoare a jucat slăbuţ, dezlînat. Ind­icit ? Oricine ar fi Îndreptăţit să ne contrazică ! „cum adică, nici 3­ 0 nu vă mai mulţumeşte?“ Ei bine, nu ne mulţu­meşte, fiindcă acest scor de forfait n-are prea mare legătură cu jocul de sine. Du­minică, „Politehnica“ a arătat în mod clar şi cert că nu are o idee tactică, o concepţie căreia să i se subsumeze, or­donat şi constructiv, eforturile fiecărui echipier. Se improvizează faze după u­­reche şi din amintiri, nu vedem nimic nou în organizarea jocului, în alegerea unei anume tactici, în utilizarea unor scheme ş.a.m.d. Şi totuşi, echipa cîşti­gă cu 3—0 ! Să reprezinte oare, evoluţia din meciul cu „fiul", calea adevărului ? Ne luăm permisiunea de a combate ho­­tărît optica acelora care, dincolo de re­zultat, nu mai sunt interesaţi de nimic. Scorul partidei putea fi foarte bine întors pe dos încă în minutul 16 (Grigore dri­blează în careul ieşean, Sofian luftează, Alecu cade, iar mingea ocoleşte poarta !), dar mai ales în minutele 39—41, cînd pe­troşenenii ratează incredibil, mingea lo­vind bara ori pieptul lui Alecu In situa­ţii rarisime. Ce se petrecea, in aceast timp, de cealaltă parte a baricadei ? îna­intarea „Politehnicii“, cu Ineze în zi foarte slabă, Lupulescu adeseori neinspi­rat şi superman greoi, evoluează fără strălucire, trudind mult şi cu folos pu­ţin. Aportul mijlocaşilor (Mărdărescu I .Simionaş), destul de firav, nu reprezin­tă nici ei argumentul In virtutea căruia mingea să poposească mai des In apro­pierea porţii lui Suciu. Doar Marica (in­sistent, activ), fanul, Alecu, Costaş au corespuns deplin — adică patru oameni din unsprezece ! Cum spuneam Insă, nu carenţele de comportare individuală au contribuit la realizarea unui meci şters, de nivel tehnic mediocru, ci ansamblul mecanismului echipei, lipsit de o „lun­gime de undă“ comună. Au fost, e drept, şi cîteva faze frumoase, s-au eviden­ţiat anumite rezolvări de moment, dar, atunci cînd apreciem jocul înaintării tre­buie să ne amintim şi faptul că două go­luri au fost marcate din faze fixe, iar al treilea ca urmare a unei situaţii cre­ate de ... fundaşul Sofian. Nici „fiul“ nu ne-a încîntat, deşi posedă în forma­ţie jucători cu certe calităţi (Libardi, Pe­­ronescu, Naidin, Suciu). Petroşenenii au combinat binişor în cîmp, risipindu-şi însă cu uşurinţă rodul propriilor eforturi în careul lui Costaş. Au impresionat (ne­plăcut, evident) la „fiul“ eternele și gă­lăgioasele proteste, echipa minerilor pu­ţind aspira, fără contra-candidat serios, la titlul de campioană absolută a gurali­vilor. Golurile s-au înscris astfel: min. Ki —• Marica execută excelent o lovitură li­beră de la 22 metri , cu tot plonjonul disperat al lui Suciu, mingea loveşte bara şi revine în teren. Acolo se afla Cuperman, care iscăleşte un gol ce-i a­­parţine doar pe jumătate. Minutul 68 ! Sofian, exasperat de neputinţa colegilor din atac, pleacă „la noroc“ Spre poarta „fiului“, driblează 4 (patru) adversari, îl scoate pe Suciu undeva, în careu, pasea­ză lui Cuperman și acesta, din nou cu poarta goală, n-are cum să rateze. Al treilea gol îl va înscrie Marica, reluînd cu­ capul lovitura liberă executată din marginea careului de către Romila II. Așa cum spuneam la începutul acestei cronici, misiunea comentatorului este a­­deseori ingrată. Ieşenii au cîştigat (în sfîrşit !) d­ar şi la scor, iar noi, In locul felicitărilor de rigoare, le transmitem ob­servaţii şi nemulţumiri. Dar n-avem ce face. Dorindu-le In continuare politeh­­niştilor puncte şi victorii la scor, îi ru­găm, în acelaşi timp, să ne ofere şi ce­va ... fotbal. Arbitrul Em Vlaiculescu a condus bi­ne echipele ■ POLITEHNICA — Costaş, Romilă, Ianul, Alecu, Sofian, Mărdă­rescu II, Simionaş, Ineze (Romila II) Cuperman (Stoicescu I), Lupulescu, Ma­rica. JIUL — Suciu, A. Georgescu, Geor­­gevici, Stoker, Tonca, Mulţescu, Dodu, Peronescu, Grigore, Libardi, Naidin. Mircea Radu IACOBAN Fază din care Cuperman a deschis scorul. Foto : I­. ROTARU­ — corespondent VOLEI, DIV.­A Se aşteaptă un reviriment Este cunoscut faptul că, în ultimul timp, Penicilina a reuşit rezultate maxi­me (pe plan naţional) care subliniau a­­pariţia unui grup de jucătoare valoroase, de excepţie, talentate, sensibile la per­spectiva unei puternice afirmări, bene­ficiare a unei vaste, de acum, experienţe competiţionale — pe scurt, un sextet o­­mogen ca vîrstă şi pregătire, apropiat ca valoare de elita voleiului internaţional. Capacitatea lor sportivă, comunitatea su­fletească, condiţiile de pregătire pe care asociaţia şi, apoi, Federaţia le-a oferit voleibalistelor Penicilinei în ultimele se­zoane, mereu reînnoita lor putere de lup­tă au dus la încadrarea Iaşului într-o zonă de frunte a sportului nostru. Dar a început un nou campionat. Du­minică, în cea de a doua etapă a turului, ieşencele au avut drept adversară echipa C.P.B., în faţa căreia au obţinut victoria cu 3-0 (5, 12, 10). In privinţa scorului, evident, nu avem nimic de obiectat. In schimb, evoluţia celor 8 voleibaliste ie­şene (au jucat : Ichim, Itu, Hatură, Chiri­­ţescu, Brumă, Cîrţan, Albiş şi Moşnea­­gu) n-a satisfăcut. Pentru că au greşit nepermis de mult în atac, la preluări, dovedind, în general, lipsă de prospeţime, o capacitate de luptă diminuată şi un mod stereotip aproape de a-şi construi acţiunile ofensive. Ca un argument, adu­cem faptul că, în setul III, modestul sex­tet al C.P.B. a ajuns să conducă la un moment dat cu 10—5 (!), revenirea pu­ternică din final a teșencelor datorîn­­du-se. In mod exclusiv aproape, Caroli­ne! Hatură care, cu vitalitatea-i cunoscu­tă, a desfășurat un Joc plin de Inventi­vitate la fileu, In urma căruia a readus „suflul“ echipei sale. Și, astfel, de la 5— 10, Penicilina a acumulat 10 puncte la rînd, cîştigînd setul. Desigur, începutul mai nesigur al cam­pioanei noastre este motivat. Faptul că două jucătoare de bază nu mai fac par­te din lot, iar Brumă, Cîrţan, Albiş şi Moşneagu n-au mai jucat, într-o compe­tiţie, de prin luna martie, constituie se­rioase obstacole, care nu pot fi depăşite aşa de uşor. Va trebui să se muncească cu pasiune la antrenamente, pentru refa­cerea omogenităţii, pentru adaptarea şi perfecţionarea unor scheme tactice în funcţie de caracteristicile jucătoarelor in-* troduse în formaţia de bază. Deziderate care, înfăptuite într-un timp cit mai scurt, vor face ca Penicilina să strălu­cească din nou pe firmamentul voleiului feminin din ţara noastră. Gh. V­ASI­­IU BASCHET FEMININ Universitatea, din nou în div. A Primul meci— prima victorie A trebuit să treacă jumătate de dece­niu pentru ca să revedem o formaţie fe­minină ieşeană de baschet evoluînd în divizia A. Şi aceasta s-a întîmplat du­minică, cînd, in sala Voinţa, Universita­tea a întilnit în prima etapă a compe­tiţiei,­­pe A.S.A. Cluj. Iubitorii sportului cu balonul Ia­coş din localitate îşi aduc, probabil, aminte că, în urmă cu ani, Iaşul a fost repre­zentat în prima categorie a ţării atît de baschetul masculin cit şi de cel feminin. Printr-o bizară coincidenţă, ambele for­maţii au retrogradat şi, o bună bucată de timp, acest frumos sport a intrat în­tr-o eclipsă aproape totală. Prof. Gh. Luca, antrenorul echipei U­­niversitatea, a pornit însă la reconstruc­ţia echipei, a lotului în general, convins fiind că, prin muncă stăruitoare, ambi­ţie şi seriozitate, se poate demonstra rămî­­nerea în urmă. Şi nu numai atît, ci şi dreptul formaţiei de a juca alături de cele mai bune baschetbaliste ale ţării. Un obiectiv a fost atins, dar baschetul fe­minin ieşean nu a făcut, încă, acei paşi înainte la care, îndreptăţiţi, îi aşteptam cam de mult. Este o chestiune asupra căreia vom reveni. In orice caz, urmărind duminică, îm­preună cu aceiaşi statornici iubitori ai baschetului, partida dintre Universitatea — A.S.A. Cluj, cîştigată de formaţia gaz­dă cu un scor reconfortant: 61—46 (36— 21), am avut revelaţia unui joc plăcut, dinamic, spectaculos chiar. Evoluţia e­­vident superioară, din punct de vedere tehnic şi tactic , a echipei ieşene a în­cântat. Universitatea s-a apărat, tot timpul în „zonă“ şi a reuşit să aplice a­­cest sistem destul de bine. Lecţia a fost, cum se spune, bine învăţată la această materie. Am fi nedrepţi dacă n-am re­marca şi unele lucruri pozitive privind jocul în atac , circulaţia rapidă a min­gii, aruncările precise la coş din poziţii fixe, ca şi în urma unor scheme abil construite. Am observat însă că, la un moment dat, în repriza secundă, în faţa presingului formaţiei oaspete, Universi­tatea s-a descurcat ceva mai greu. Este interesant de observat, în aceeaşi ordine de idei, că formaţia ieşeană a con­dus încă de la începutul meciului cu un avans apreciabil, pe care şi l-a menţinut pînă în final. Victoria de duminică e cu atît mai preţioasă cu cit format oaspete a fost în formă. Ba, mai cu media de înălţime a jucătoarelor cluji­ce, element hotărîtor uneori, în basch este superioară componentelor lotului seara Şi, totuşi, Universitatea a cîştigat, cum spuneam, datorită unui joc mai bu­ne organizat, a clarităţii acţiunilor ofensive. Dintre ieşence s-au impus în mod deo­sebit : Otilia Apostol — prin maniera in­teligentă în care a dirijat jocul şi coe­­chiperele, Rosemarie Haraga care a în­scris nu mai puţin de 20 de puncte, re­­cuperînd multe mingi la panoul advers, Georgeta Gumeniuc şi Silvia Aproloe. Aşadar, formaţia Universităţii a debutat cu dreptul In divizia A. Cîteva probleme îşi mai aşteaptă, însă, rezolvarea. E vor­ba, între altele, de schimbul de mîine al baschetului feminin ieşean; nu se pot, oare, înfiinţa mai multe echipe în licee? — sunt aproape 20 de antrenori la Iaşi, care, poate, nu sunt solicitaţi (!?). Oare nu se poate organiza, pe plan local, o com­petiţie care să antreneze un număr cât mai mare de formaţii ? La Iaşi există în prezent suficiente terenuri. Va fi dată în folosinţă în curând şi o sală spaţioasă. Trebuie deci de pornit la o muncă plină de răbdare. Mai ales că antrenorul Gh. Luca ne spunea : „Suntem­ realmente dor­­nici să promovăm în echipă jucătoare din Iaşi. Or, cum baschetul se învaţă la vîrsta şcolii, aici, cred eu, este nevoie de mai multă stăruinţă.. “. Formaţia Universitatea nu vizează ti­tlul. Este ceva mai modestă, deocamdată — vrea să se menţină în A. Dar pentru asta, se înţelege, e nevoie să asigurăm echipei un lot mai larg şi valoros. Căci cine ştie, pe viitor. ..? Şt. GRUIA n­rt. e- FOTBAL, DIV. C Nicolina—I.T.A. Paşcani 1-3 (0-2) Echipa ieşeană, cu o pregătire tehnică şi tactică net inferioară adversarei sale de duminică, a căutat să obţină victoria prin mijloace care nu aveau nimic co­mun cu sportul. Şi, bineînţeles, această „manevră“ nu i-a reuşit. Astfel, după golul înscris de oaspeţi în minutul 3.1 (autor Oprea), gol după părerea noastră perfect valabil, întreaga echipă ieșeană protestează în mod nesportiv, creind pe teren, ca şi pe marginea lui, o atmosfe­ră încărcată, obligîndu-l pe arbitrui să întrerupă meciul minute in şir. Jocul este reluat în aceeaşi atmosferă, ieşenii joacă din ce în ce mai prost, în timp ce păşcănenii domină autoritar şi reuşesc, pînă la pauză, să majoreze scorul : 2-0 (Creţu, min. 45). în repriza a doua faulturile şi voci­ferările întregii echipe ieşene se ţin lanţ. O vină are şi arbitrul Cornel Buburuz din Bacău, care s-a mulţumit să împartă avertismente în stingă şi în dreapta, fără să aibă mai multă hotărîre în decizii. Pînă la sfîrşitul meciului se mai înscriu două goluri : Lehicovschi (min. 60) pen­tru I.T.A. şi Neagu (min. 87) pentru Ni­colina. De remarcat atitudinea fermă a antre­norului ieșean Const. Humă care îi re­trage din joc (pentru faulturi repetate) pe Andriescu. NICOLAE ION coresp. Radio laşi Programul de Gearg (28 octombrie) : 17.00 Buletin de ştiri I 17.05 Cîntecul care mi-e drag | 17.30 Biografii contemporana i 17.45 Partid, lumină vie (program de cîn­­tece) I 18.00 in emisie ! Ti­nereţea !­­ 18.30 Cotidian so­nor ; 19.30 Tribuna dezbateri­lor i 19.45 Ţara frumuseţii (program de cintece) ; 19.53 Canţoneta interpretate de Mario Lanza ; 20.00 Pe porta­tivul undelor, melodia prefe­rată ; 20.30 Orizonturi ; 20.45 Bucurie, mîndră floare ; 21.00 Univers muzical ; 21.40 Din cintecele serii. Programul de dimineaţă , (27 octombrie) ; 6.00 Buletin de ştiri I 6.08 Jocuri popu­lare I 6.10 Actualităţi In a­gricultură I 6.20 Jocuri popu­lare româneşti (continuare) I 6.30 Ritmuri matinale I 6.45 Cintece populare româneşti ; 7.00 Radiomatineu. Televiziune 16.15 Deschiderea emisiu­nii. Handbal feminin : Iugo­slavia — U.R.S.S. (Trofeul Carpaţi) — Transmisiune directă de la Cluj­­ 17,15 Revista literară T.V. Festi­valul „George Bacovia“ — reportaj filmat ; 17,30 Bră­ţara de aur — emisiune­­concurs pe meserii ; 18,30 Handbal feminin : Ro­ mânia — Olanda (Trofeul Carpaţi). — Transmisiune P 119,­ directă de I« Cluj, In paulă, or» 16,58 — „1001 de veri“ emisiune pentru cei mici; 30 Telejurnalul de seară; 20,00 Reflector I 20,15 Popas folcloric bănăţean ; 20,30 Seară de teatru I „Moartea unui artist“ de Horia Lcovi­­nescu I 22,45 Imagini din­ A­­ustria I 23,00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9 ; 11.15 | 15.15 | 18 ! 20.30 : „Astepta­rea“ ; REPUBLICA, orele 9.30 ; 14 ; 17.20 : „Hello, Dolly“, ambele serii, film pe ecran panoramic ; COPOU, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 . 21 : „Cele șapte logodnice ale ca­poralului Kbruev“ | ARTA, orele 9 | 11.18 | 14.15 | 16.30 | 18.45 | 21 : „Floarea Soarelui"| TATARASI, orele 16 | 18 . 20 ! „Aurul“ | NICOLINA, o­­rele 16 | 18 | 20 | „Ferestrele timpului“. IN JUDEŢ : Casa de cultu­ră Paşcani : „Brigada diverse în alertă" | Clubul „Unirea“ Paşcani : „Răzbunarea sfîn­­tului“ | Tg. Frumos : „Aste- I­rix şi Cleopatra“ | Hîrlău :­­ „Dispariţia lui Timo“ ; Po- Idu-Iloaiei : „Ai grijă de Su-­rzi“ ; Hălăuceşti : „Un italian la America“, cinemascop. Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Na­ţional prezintă un spectacol cu piesa „Duet". Seară de filme franceze La ora 20.15, în amfiteatrul 1/1 de la Universitatea „Al. I. Cuza“ va avea loc o seară de filme franceze, în cadrul căreia va fi prezentat un documentar intitulat „Croni­ca Franţei“ şi filmul artistic „Legenda îndrăgostiţilor“, un film de Jean Cocteau, avînd ca protagonist pe Jean Ma­rais. Clinici de serviciu Azi, 26 octombrie, sunt de gardă pentru Internări de urgenţă Clinica a III-a chi­rurgie, Clinica I medicală de la Spitalul clinic nr. 1 (str. Gh. Dimitrov) şi Clinica I de obstetrică şi ginecologie, de la Spitalul Maternitatea (str. Cuza Vodă). Spitalul nr. 7 Socola şi Spitalul de copii (Tătăraşi) primesc internări în fiecare zi. Farmacii de serviciu In afara programului nor­mal al tuturor farmaciilor din oraşul nostru, pe timpul nopţii (după ora 23) sunt deschise farmaciile nr. 2 din Piaţa Unirii şi nr. 7 Socola (lingă restaurantul Cotnari), care deservesc numai reţe­tele de urgenţă pînă la ora 6 dimineaţa. Timpul probabil Vremea se va menţine în general frumoasă şi rela­tiv rece, cu cerul senin la temporar noros. Izolat în ju­mătatea de nord a Mol­dovei se vor semnala pre­cipitaţii slabe. Vîntul va sufla slab la început din sectorul sudic, iar apoi din sectorul nord-vestic. Tem­peratura aerului uşor vari­abilă , minimele vor fi cu­prinse între 1 grad şi 7 grade, iar maximele între 15 şi 20 grade.

Next