Flacăra Iaşului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7839-7864)
1971-12-04 / nr. 7842
ANUL XXVII, Nr. 7842 SIMBÄTA 40CI MORII 1971 « PACINI JO DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Unarta importantei« întreprinderi constructoare de maşini, nu numai ale Braşovului, dar şi ale ţării, Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei jumătăţi de secol de prodigioasă existenţă. Cu prilejul festivităţii, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-şi exprima sentimentele de dragoste şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului, de a raporta succesele dobindite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construcţiilor de maşini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanţ al etapei parcurse de la înfiinţare şi pina astăzi al marilor înfăptuiri obţinute sub conducerea partidului In anii socialismului. In vizita la Braşov, secretarul general al partidului a fost Însoţit de tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu şi Dumitru Popescu. , La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroşi foşti muncitori, ingineri şi tehnicieni al uzinei, astăzi pensionari, sau cărora la decursul anilor le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul da partid şi de stat, muncitori şi tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Braşov, aniversarea întreprinderii fiind o sfirbătoa■“Vr a tuturor "braşovenilor, a Întregii ramuri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea In judeţ, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Judeţean Braşov al P.C.R., de alţi reprezentanţi al organelor locale de partid şi de stat, au venit în intimpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toţi cei prezenţi fac oaspeţilor o primire deosebit de călduroasă. Se ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pină la porţile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiş, la Driste —, mulţimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conductori de partid şi de stat sunt intîmpinaţi de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei industriale de autocamioane şi tractoare, director general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezentanţi ai conducerii întreprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Populaţia muncitoare a uzinei ovaţionează îndelung, aplaudă, scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi , un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă şi pionierii, viitorii muncitori, tehnicieni, ingineri ai industriei braşovene. Creată in 1921 sub denumirea de Fabrica românească de locomotive şi vagoane, actuala unitate industrială pentru producţia de autocamioane s-a făcut cunoscută îndeosebi în ultimul sfert de veac, cîştigîndu-şi un binemeritat renume nu numai în ţară, dar şi peste hotare, autocamioanele purtînd marca uzinelor braşovene fiind cunoscute în numeroase ţări ale lumii. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt invitaţi să ia cunoştinţă de cîteva din înfăptuirile importante ale întreprinderii. In faţa unei machete, a unor grafice, inginerul Gheorghe Trică dă ample explicaţii cu privire la stadiul actual al întreprinderii, perspectivele ei de dezvoltare. In actualul cincinal, prin extinderea capacităţilor de producţie, prin asimilarea de produse noi, Uzina de autocamioane — Braşov îşi va dubla aproape volumul producţiei. Se va dubla, de asemenea, volumul producţiei destinate exportului. La finele cincinalului, producînd în serie mare anumite tipuri de motoare Diesel, uzina va atinge un înalt grad de specializare și in-I tegrare. (continuare in pag. a 2-a) în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane din Braşov Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru ceilalţi tovarăşi de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez, cu acestprilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniştri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). In cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de maşini din România, cu un colectiv de peste 15 000 de salariaţi. După cum cunoaşteţi, în această perioadă în uzină s-au produs multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată , se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în ţară, cît şi în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producţiei, la îmbunătăţirea continuă a calităţii camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă şi cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcţie. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut , dar rezultatele obţinute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aş dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice, urale). Aţi obţinut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-aţi realizat în bune condiţiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent. înţeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producţiei, şi dezvoltarea şi dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veţi obţine asemenea rezultate încît, la sfîrşitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38 000 de camioane, să o depăşiţi cu cel puţin cîteva mii de camioane. Există toate posibilităţile pentru aceasta, iar construcţiile pe care le realizaţi acum vor permite să se producă mult mai mult decît este prevăzut în plan. De aceea, felicit fendu-vă pentru rezultatele bune obţinute pînă acum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiaţi cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toţi ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de înaltă calificare, desfăşoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activitate — al producţiei, productivităţii muncii, al calităţii — obţine an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deşi sîntem la o sărbătoare şi de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuşi, o serie de deficienţe care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătăţiri producţiei uzinei încît autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piaţa internaţională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ţinînd seama de dotarea uzinei şi mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehnicieni şi ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerinţelor progresului continuu al uzinei şi, prin aceasta, şi al economiei noastre naţionale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acţioneze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid deficienţele care mai există şi pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al producţiei din uzina dumneavoastră. In al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obţinut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe linia,autodotării. Aveţi, în această privinţă, un program bun pînă în 1975. Dar şi în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteţi de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat şi maşini-unelte, deci are o experienţă în această direcţie; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării sectorului de autodotare, creării de maşini-unelte, de maşini-agregat nu numai pentru nevoile uzinei, ci şi pentru necesităţile altor întreprinderi din România. Cu timpul — şi aş dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va trebui să participăm şi la export cu această producţie de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă şi mai rentabilă pe piaţa internaţională. Consider că şi în această direcţie colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depăşească. Aş dori din toată inima să obţineţi pe acest drum realizări mult mai mari decît prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aş dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economii, de reducerea consumurilor de metal şi de materiale ; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creşterea producţiei cu un preţ de cost cît mai redus,, cu cheltuieli cit mai iici, sporirea beneficiilor,,întreprinderii, sporirea contribuţiei la arşivea viuistului naţional, la crearea resurselor necesare pentru dezvoltarea în continuare a economiei şi pentru unifica străivălului de viaţă al întregului nostru popor. In această privinţă, în uzina dumneavoastră sunt încă rezerve însemnate şi trebuie acţionat pentru punerea lor cît mai deplină in valoare. Cunoaşteţi că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei naţionale; producţia industrială urmează să crească într-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construcţiilor de maşini într-un ritm mai înalt Noi am numit actualul cincinal ,cincinalul construcţiilor de maşini", pentru că Intr-adevăr dorim ca în 1975 construcţia de maşini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cît mai cu seamă calitativ, încît să poată fi competitivă cu orice producţie similară din orice ţară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de maşini îşi va putea îndeplini marele său rol în înzestrarea şi dotarea economiei naţionale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm susţinut, corespunzător cerinţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. In cadrul acestui program se înscriu şi sarcinile uzinei dumneavoastră. In întreaga economie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depăşite cu aproape două procente ; realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depăşire. Aşa cum am spus, sper că în următorii patru ani veţi reuşi să vă ridicaţi cel puţin la nivelul depăşirii pe ţară, deşi posibilităţile uzinei dumneavoastră sunt mai mari. Rezultatele economice generale dovedesc că am început noul plan in condiţiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul planului cincinal, cît şi posibilităţile industriei noastre, ale muncitorilor şi tuturor oamenilor muncii din România, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră, ridicarea bunăstării şi fericirii întregului popor. (Aplauze prelungite, urale). Cunoaşteţi prevederile din acest cincinal, precum şi măsurile ce se au în vedere pentru ridicarea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum ştiţi, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creşterea alocaţiilor pentru copii. Urmează ca, In anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, In primul rind — In conformitate cu prevederile cincinalului, la sporirea pensiilor şi, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrşitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri privind îmbunătăţirea producţiei bunurilor de consum în vederea satisfacerii în condiţiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are în vedere realizarea unui volum sporit de locuinţe pentru a asigura satisfacerea cerinţelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit; numai in oraşe vom construi peste 500.000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor preţuri — pe baza scăderii preţurilor de cost. După cum ştiţi, acum cîteva zile Comitetul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută preţurile aparatelor de radio şi televizoarelor, ceea ce înseamnă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populaţie de circa 360—370 milioane de lei , aceasta, va influenţa pozitiv asupra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătăţire continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă, de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului constituie obiectivul principal al politicii partidului nostru, esenţa făuririi socialismului, a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, care pune în centrul atenţiei omul, bunăstarea şi fericirea lui. (Aplauze prelungite, urale). Ştim că mai avem mult de făcut, că mai sunt şi o serie de lipsuri, că se mai comp lin şir de greşeli. Ne străduim să lichidam greşelile, să înlăturăm neajunsurile, să facem ca activitatea noastră de construcţie socialistă să se desfăşoare In toata domeniile In condiţiuni cît mai bune. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare — şi în primul rind a clasei muncitoare — la conducerea întregii activităţi economicosociale. De altfel acesta este sensul măsurilor adoptate încă de Conferinţa Naţională a partidului din 1967, cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. Am luat un şir de măsuri In această direcţie, am format organele de conducere colectivă, la care participă nemijlocit reprezentanţii muncitorilor, am ridicat rolul adunărilor generale ca organe de dezbatere ale problemelor conducerii economice.Dorim ca In următorii ani să intensificăm participarea clasei noastre muncitoare, a tuturor oamenilor muncii la conducerea întregii activităţi economice, sociale şi politice. Numai In măsura în care fiecare om al muncii participă cu deplină răspundere şi conştiinţă la soluţionarea tuturor problemelor, putem asigura mersul nostru înainte, făurirea societăţii socialiste. Participarea conştientă a întregului popor la această operă, la conducerea destinelor ţării, la făurirea propriei sale istorii, este pînă la urmă esenţa însăşi a democraţiei socialiste reale. (Aplauze prelungite). Fără îndoială că făurirea unei opere atît de vaste — care presupune dezvoltarea rapidă a economiei, ştiinţei, culturii, învăţămîntului — cere în acelaşi timp o activitate intensă de lichidare a unor mentalităţi înapoiate, a unor stări de lucruri vechi. Uzinele, după cum vedeţi, am reuşit să le construim uşor; ridicăm acum, în doi-trei ani de zile, uzine dotate cu tehnica cea mai avansată. Dar se impune ca în acelaşi ritm să transformăm şi omul, care să fie în stare să stăpînească tehnica nouă, să o şi producă şi, în acelaşi timp, să gîndească într-un spirit nou. Este de înţeles, deci, că trebuie să fim mai exigenţi, mai intransigenţi faţă de cei care mai comit abateri, în primul rind faţă de cei care au atitudini de neglijare a avutului obştesc. In fond, aceste uzine sunt proprietatea clasei muncitoare. In mod concret dumneavoastră sînteţi proprietarii uzinei; ca parte a clasei muncitoare, aveţi In stăpînire o parte a avuţiei naţionale şi este în interesul atît al dumneavoastră, al familiilor dumneavoastră, al clasei muncitoare şi întregului popor, ca această avuţie să fie gospodărită cît mai bine. Nu e un secret că mai sînt unii oameni care nu au în această privinţă atitudine corespunzătoare. Este necesar să dezvoltăm o atitudine conştientă, de grijă, de preocupare permanentă, pentru buna gospodărire a avuţiei naţionale — condiţie elementară, fără de care nu se poate concepe progresul ţării, ridicarea bunăstării naţiunii noastre socialiste. Mai sînt şi alte mentalităţi, alte neajunsuri, dar nu aş dori să vorbesc acum de ele. Ţin numai să menţionez că hotărîrile Plenarei Comitetului Central de la începutul lunii noiembrie a acestui an au tocmai menirea de a ajuta la transformarea omului, la ridicarea nivelului conştiinţei lui socialiste, a răspunderii lui sociale, astfel ca fiecare să înţeleagă că la locul său de muncă răspunde, atît pentru activitatea lui, cît şi pentru cea a întregului colectiv, pentru desfăşurarea bunei activităţi în întreaga ţară. Fericirea generală este strîns legată de fericirea fiecăruia, iar fericirea fiecăruia în parte, a fiecărei familii nu se poate realiza decît o dată cu fericirea şi bunăstarea întregului popor. (Aplauze puternice, prelungite). Aţi auzit vorbindu-se aici de condiţiile grele din trecut. Fără îndoială, condiţiile de atunci nu pot fi comparate cu cele de astăzi, dar, ceea ce am realizat şi ne propunem să realizăm cere eforturi, cere învingerea multor greutăţi. In trecut, clasa muncitoare, sub conducerea comuniştilor, a dus lupte grele. Şi în uzina dumneavoastră a existat o puternică mişcare sindicală, o puternică organizaţie a partidului nostru comunist, care şi-a adus contribuţia la lupta generală împotriva vechii orînduiri, la înfăptuirea actului istoric de la 23 August şi, în continuare, la transformarea socialistă a patriei. Astăzi, organizaţia de partid a uzinelor dumneavoastră numără 3.500 de membri de (continuare In pag. a 2-a) I I I I I I I I I I L In pagina a 6-a | ■ SESIUNEA O.N.U. I ■ Ședința ! Prezidiului U. C. I. | m cAMBODGIA Noi eşecuri ale | trupelor lomnoliste şi saigoneze | Imagine de la noua Bază de organizare centralizată a Trustului de construcţii industriale Iași, unde în prezent se continuă montarea unor moderne utilaje. Creşterea substanţială a producţiei agricole, vegetale şi animale, prevăzută pentru acest cincinal, va permite dezvoltarea susţinută a industriei alimentare, chemată să aducă un aport sporit la buna aprovizionare a populaţiei cu o gamă largă de produse de larg consum. Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971— 1975 pune, de altfel, sarcini de seamă şi în faţa industriei alimentare : producţia de carne va spori, de la 511.000 de tone în 1971, la 880.000—952.000 de tone în 1975; cea de ulei comestibil va creşte, de la 288.500 de tone, la 400.000—429.000 de tone, iar cea de zahăr, de la 480.000 de tone, la 608.000—615.000 de tone. Chiar şi numai din aceste cîteva cifre, rezultă concludent că e vorba de o creştere deosebită a producţiei alimentare, paralel cu diversificarea şi ridicarea calităţii acesteia, dinamică similară va cunoaşte şi producţia întreprinderilor cu profil alimentar din judeţul Iaşi, care după cum este ştiut au un rol foarte important în aprovizionarea populaţiei din judeţ. Dat fiind faptul că la Complexul industrial de morărit şi panificaţie şi întreprinderea „Spicul" ne-am referit cu prilejul prezentării industriei locale, astăzi vom consemna cîteva dintre cele mai semnificative aspecte referitoare la dezvoltarea în cincinal a Fabricii de ulei „Unirea“, întreprinderii de industrializare a laptelui, întreprinderii pentru industria cărnii şi întreprinderii viei şi vinului a judeţului Iaşi. Astfel, cantitatea de ulei comestibil produsă în 1975 va creşte, faţă de 1970, cu circa 20 la sută, cea de lapte şi produse lactate cu 83 la sută, cea de carne şi produse din carne cu 110 la sută, iar la vin şi alte băuturi alcoolice creşterea va fi de 86 la sută. Iată clar că este vorba de mari sporuri de producţie, ceea ce va permite o continuă şi substanţială îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei. Caracteristic este faptul că, de regulă, cele mai mari creşteri sunt prevăzute pentru primii ani ai cincinalului, un argument în plus privind grija partidului şi statului nostru pentru ca oamenii muncii să găsească pe piaţă tot ce au nevoie şi în cantităţi suficiente. In plus, vor putea fi livrate cantităţi mari la export. Evident, acest lucru va fi posibil pe baza succeselor din agricultură, căreia i se creează condiţii materiale şi organizatorice tot mai bune. Gh. MIHALACHE (continuare în pag. a 5-a) 0 CINCINALUL 1971-1975 — o punte trainică spre viitor Industria alimentară ieşeană - mai aproape de exigenţele fiecărui consumator La Paşcani Expoziţie de grafică contemporană Muzeul de artă din Iaşi a organizat, de curînd, la Casa de cultură din Paşcani o expoziţie de grafică ieşeană contemporană. Sunt expuse circa 30 de lucrări (portrete, peisaje, scene de gen), aparţinînd unor artişti ieşeni ca Ion Petrovici, C. Agafiţei, Dan Hatmanu, Victor Mihăilescu-Craiu, Mihai Cămăruţ şi alţii. Expoziţia va fi deschisă pînă la sfîrşitul anului. În pagina a 3-a Puncte de vedere Teatrul liric poate fi deschis înnoirilor? .’.WAVA W.WA WrtWWJm W.V l CARNET IEŞEAN Pragul de sus Există la noi o zicală care arată că abia după ce omul s-a lovit cu capul de pragul de sus ll vedeţi pe cel de jos. Şi nu o dată am avut ocazia cu toţii să ne convingem — din experienţa proprie sau a altora — cită înţelepciune cuprind cele citeva cuvinte. Cazul povestit de tov. Vasile Manolache, secretarul comitetului de partid de la Ţesătoria de mătase „Victoria“, mi s-a părut deosebit de concludent în această direcţie. Despre ce este vorba ? Anul trecut, cu tot ajutorul dat de colectivul de muncă, două ţesătoare, Mariana Holdreac şi Elena Smntoader, nu se încadrau in eforturile generale privind producţia. Dispunînd de o pregătire profesională superficială, nu căutau să se perfecţioneze,dădeau dovadă de lipsă de interes pentru calitatea produselor, de indisciplină. In aceste condiţii, plecarea din întreprindere, la cererea colectivului, s-a impus ca ultima măsură care se putea lua. N-au protestat. Erau sigure că sunt persecutate, că în altă parte vor găsi mai multă înţelegere. Dar oriunde au mers, au găsit aceeaşi exigenţă, pe lingă faptul că se simţeau stinghere în colective pe care nu le cunoşteau. Aşa se face că, lovindu-se cu capul de pragul de sus, l-au văzut şi pe cel de jos. Şi-au dat seama că in realitate colectivul nu le-a dorit decît binele. Şi au venit înapoi. Iar colectivul le-a primit, luînd in consideraţie angajamentul lor solemn. Ştiau oamenii ce ştiau şi nu s-au înşelat. Căci astăzi cele două ţesătoare sînt parcă altele. Rezultatele tot mai bune pe care le obţin in muncă le fac să aibă satisfacţii pe care nu le-au gustat înainte, să se bucure de stima tuturor. Desigur, cazul nu este singular. Am mai văzut şi altele similare. Ar fi însă mai bine dacă fiecare ar vedea de la început pragurile. ARDELEANU