Flacăra Iaşului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 8097-8122)
1972-10-01 / nr. 8097
FLACĂRA IAȘULUI MĂSURILE PRIViND SPRIJINIREA FAMILIILOR CU MULŢI COPIIO nouă expresie a grijii partidului Hotărîrile Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. de sprijinire a familiilor cu mulţi copii, hotărîri fie care oamenii muncii au luat cunoştinţă prin intermediul presei de ieri, au fost primite cu deosebită bucurie şi satisfacţie. Acordarea de ajutoare băneşti lunare, începind de la 1 noiembrie a.c., mamelor care au în întreţinere şi mai mulţi copii şi sporirea alocaţiilor de stat pentru copiii salariaţilor, asimilaţilor acestora şi pentru copiii ţăranilor cooperatori, incepind de la al şaselea copil, constituie o nouă expresie a grijii P® care o acordă în permanenţă conducerea partidului oamenilor muncii, creşterii necontenite a nivelului lor de trai. In rîndurile ce urmează publicăm cîteva dintre sentimentele şi Rîndurile de recunoştinţă ale cîtorva oameni ai muncii din judeţul nostru. „Am opt copii, ne-a spus Georgeta Păduraru (Iaşi, str. Hlincea nr. 23). Cel mai mare are 14 ani, iar cel mai mic are abia două luni. Eu am lucrat într-o vreme, a trebuit însă să rămîn acasă să-mi cresc copiii. Deşi numai soţul lucrează, la noi în casă e ca şi cum ar fi două salarii. Alocaţiile de stat pentru copii se ridică la suma de 1.390 lei. Am citit ar bucurie hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., publicată în presă. Aşadar, o nouă hotărîre care vine în sprijinul nostru, al familiilor cu mulţi copii. Incepînd cu 1 noiembrie, familia noastră va beneficia de 90 de lei în plus la alocaţie. Adăugind şi ajutorul lunar de 200 lei, ce se acordă mamelor care au în întreţinere 8 9 copii, înseamnă că numai pentru dînşii statul îmi va da acum 1.680 lei. Pot spune că şi „salariul nostru“, al meu şi al copiilor, a fost majorat substanţial. Mulţumesc mult pentru acest nobil gest de preţuire a femeii, a familiilor cu copii mulţi, scumpului nostru partid“. La întreprinderea „Ţesătura“, l-am întîlnit pe ajutorul de maistru Constantin Mazilu. Auzise cu o seară înainte de la televizor despre noua majorare a alocaţiilor, incepînd cu cel de-al şaselea copil. Printre altele, interlocutorul nostru ne-a spus: „Lucrez la „Ţesătura“ din 1949. M-am calificat la locul de muncă. M-am căsătorit un an mai tîrziu. Acum am şapte copii. Nu spun că mi-a fost uşor să cresc şapte copii, dar am simţit permanent grija partidului şi statului nostru faţă de familiile cu mulţi copii. An de an, m-am străduit să răspund acestei griji cu rezultate cît mai bune în muncă. I-am învăţat şi pe copiii mei să iubească munca, să aibă o comportare frumoasă. Şi ei nu m-au făcut de ruşine. Cel mare s-a calificat într-o meserie bună, iar alţi doi urmează la şcoli profesionale. Ceilalţi, mai mici, sunt la şcoala generală. Prin noua hotărîre, alocaţiile ce le primesc pentru copii vor fi mai mari. Mulţumesc conducerii de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, şi mă angajez să muncesc şi mai bine“. Natalia Titilişcă, ţărancă cooperatoare din comuna Bîrnova, ne-a declarat: „M-am bucurat nespus cînd am aflat că voi primi un ajutor mai mare pentru întreţinerea celor nouă copii ai mei. Cum pot să mulţumesc altfel conducerii partidului, decît străduindu-mă ca aici, în cadrul cooperativei agricole de producţie Bîrnova, să muncesc pentru obţinerea unor recolte mai mari şi mai bogate !“. Sorin DAMIAN Acţiuni concrete ♦ sporesc eficienţa muncii (urmare din pag. 1) ţara comitetului de partid pe fabrică. Mai mult, venind în întîmpinarea acesteia, Silvia Ignea s-a angajat să producă lunar 5 metri de priză din materii prime economisite, iniţiativă căreia, îndrumate de organizaţia de partid, i-au subscris ţesătoarele din toate schimburile. Iată două dintre numeroasele angajamente individuale a căror generalizare nu s-a lăsat aşteptată, rezultatele imediate şi de perspectivă fiind îmbucurătoare. La secţia ţesătorie, Aurel Moisei, maistru principal, ne-a prezentat cîteva muncitoare fruntaşe care prin calitatea produselor, a economiilor specifice de materie primă, a disciplinei la locul de muncă au constituit exemple urmate de majoritatea muncitoarelor. Imensa hală ne-a întîmpinat şi de această dată cu zumzetul războaielor, cu veşnicul travaliu al ţesătoarelor în întrecere parcă cu bătaia de metronom a suveicelor. — Se munceşte mult şi bine, ne spunea Aurel Moisei, avem muncitoare policalificate, cu un grad mare de îndemânare. Este o familie, cu bucuriile şi necazurile inerente unui colectiv. S-a îmbunătăţit aprovizionarea la locul de muncă, s-a întărit disciplina, calitatea produselor a crescut corespunzător. Mai întîmpinăm greutăţi însă cauzate de staţionarea maşinilor. Lipsa pieselor de schimb (pinioane pentru electromotor, lagăre scarate pentru mecanismul furculiţă de mijloc), precum şi timpul mare necesar înlocuirii acestor piese duce la o scădere corespunzătoare a producţiei, înfiinţarea unui atelier pentru piese de schimb şi accesorii din material plastic şi cauciuc — iniţiativă lăudabilă care a adus pină acum economii valutare de 10.000 lei, nu rezolvă decit parţial această problemă. La secţia de filatură cardată, secţie cu pondere a întreprinderii, aceeaşi preocupare pentru nou, pentru calitate, acelaşi entuziasm care animă toţi muncitorii acum în preajma aniversării Republicii, cînd secţia împlineşte 22 de ani de la înfiinţare. „ Preocuparea noastră principală este ridicarea calităţii firelor produse în secţie şi, concomitent cu aceasta, o reducere substanţială a rejururilor şi deşeurilor, ne informează Eugen Zaporojan, secretarul organizaţiei de partid pe schimb. Concret, s-au înfiinţat brigăzi de control al calităţii, al cantităţii deşeurilor obţinute pe fiecare fază a procesului tehnologic, ridicarea exigenţei la repararea maşinilor şi a pieselor de schimb. Comuniştii au mobilizat în jurul lor pe toţi specialiştii, pe muncitori, în vederea realizării acestui deziderat. Tot în acest context, intervine inginerul Iosif Goldman, şeful secţiei, zilnic se urmăreşte întreaga cantitate de materie primă ce intră în fabricaţie. Se cântăreşte, se înregistrează şi apoi este urmărită pe toate fazele prelucrării, pînă la produsul finit. De asemenea, recuperarea scamelor din ambalajul balotului a dus la reducerea la minimum a măturăturii uleiate care este acum de numai 10 kg, pe săptămînă faţă de 200 în perioada anterioară. Am reuşit astfel să obţinem economii la preţul de cost, pe primele 8 luni ale anului, de 140.000 de lei, o sensibilă reducere a cheltuielilor la 1.000 de lei producţie, precum şi ridicarea productivităţii muncii cu 5 la sută. Totuşi, continuă interlocutorul nostru, cauze obiective ne împiedică uneori în activitatea de zi cu zi, calitatea bumbacului, primirea cu întîrziere a materiei prime, dar mai ales desele întreruperi de curent ne pricinuiesc neajunsuri nouă şi celorlalte secţii. Numai cîteva ore de întreruperi ne-au privat, în una din zilele trecute, de producerea a încă 1.500 kg. fire. Exceptînd cazurile în care factori obiectivi conduc la neajunsuri în procesul de producţie, consemnăm cu satisfacţie entuziasmul ce caracterizează acest harnic colectiv, rezultatele obţinute confirmând bogata experienţă acumulată, a cărei generalizare a dat rezultatele scontate. 100 de ani de la crearea „Asociaţiei generale a lucrătorilor din România“ Reprezentînd rezultatul unei îndelungate şi complexe evoluţii a societăţii româneşti, mişcarea muncitorească din ţara noastră a preluat tradiţiile luptei revoluţionare şi patriotice, continuîndu-le şi dezvoltîndu-le pe o treaptă calitativ superioară. Afirmîndu-se ca luptătoare pentru rezolvarea intereselor sale, clasa muncitoare din România era, în acelaşi timp, apărătoarea intereselor generale ale poporului român. In toate problemele majore ale vieţii economice, sociale şi politice ale ţării, proletariatul român a adoptat puncte de vedere înaintate, care reflectau, alături de propriile sale aspiraţii, şi pe cele ale maselor largi populare. Apărute pe scena istoriei încă în deceniile V şi VI ale secolului al XIX-lea, primele asociaţii şi societăţi muncitoreşti au luat naştere şi s-au dezvoltat pe fondul realităţilor ţării, răspunzind unor necesităţi vitale. Ele aveau un caracter de întrajutorare tovărăşească, încercind ameliorarea efectelor exploatării, prin stringerea de fonduri, prin cotizaţii şi donaţii pentru cazurile de boală sau invaliditate. Asemenea activitate au desfăşurat societăţile tipografilor din Braşov şi Timişoara, create în 1846 şi 1850, ale tipografilor din Bucureşti, înfiinţate în 1855 şi 1858 şi altele. In deceniile următoare, mişcarea muncitorească din România avea să facă un salt sensibil trecind de la societăţi mutualiste la asociaţiile profesionale de clasă care au pus apoi bazele mişcării noastre sindicale. Intre anii 1868 şi 1871, după cum rezultă din documentaţia timpului, elementele conştiente din rîndurile muncitorilor şi intelectualilor cu vederi înaintate au pus bazele primelor organizaţii socialiste pe teritoriul patriei noastre. Un moment important in istoria organizării profesionale a clasei noastre muncitoare îl constituie înfiinţarea, la Bucureşti, cu un secol în urmă, în octombrie 1872, a „Asociaţiei generale a tuturor lucrătorilor din România". Această asociaţie era prima care îşi propunea să unească lucrătorii la scara întregii ţări. O dată cu creşterea rîndurilor sale, cu dezvoltarea proletariatului de fabrică, cu răspîndirea marxismului în România, creştea şi conştiinţa clasei muncitoare, capacitatea sa de influenţare a evenimentelor. In virtutea condiţii- Din tradiţiile mişcării noastre muncitoreşti lor materiale obiective, a poziţiei pe care o ocupa în ansamblul relaţiilor de clasă, proletariatul a ridicat steagul luptei pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru interesele vitale ale celor ce muncesc: eliberarea socială şi naţională. „Asociaţia generală a lucrătorilor din România“, organizaţie profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producţie, a fost pregătită în timp de către primele gazete muncitoreşti şi în special de ziarul „Uvrierul", apărut la 10 iulie 1872, ca o continuare a ziarului „Analele tipografice". Ziarul „Uvrierul" a apărut până la 15 noiembrie 1872, dată la care şi-a schimbat titlul în „Lucrătorul român". Scopul acestui organ de presă, tendinţele sale reies din articolul-program al primului număr. „Uniţi intr-un adevărat scop de înaintarea şi îmbunătăţirea soartei — se scrie in acest articol — cea mai mare parte a lucrătorilor am găsit de cuviinţă de a ne grupa sub un stindard care să reprezinte, de acum şi în viitor, unirea şi înfrăţirea tuturor lucrătorilor, pentru ca astfel să putem dărima răul şi injustiţia ce de multă vreme bîntuie clasa lucrătorilor". In editorialul primului număr al „Lucrătorului român" se sublinia că ideea Unirii, a asocierii, „se deşteaptă în sufletul lucrătorilor, se propagă de dînşii în presă şi în întruniri", fapt care a dus la întemeierea „Asociaţiei generale a lucrătorilor din România“. Continuînd munca Începută de „Uvrierul“ de propagare a ideii unirii lucrătorilor în asociaţii muncitoreşti gazeta „Lucrătorul român" a desfăşurat o intensă activitate şi în acest fel a contribuit la îndeplinirea sarcinilor asumate de Asociaţia generală a lucrătorilor din România. In a doua jumătate a secolului trecut, proletariatul român a străbătut un drum ascendent, marcat de însemnate înfăptuiri. De la primele organizaţii muncitoreşti, cu caracter de ajutor reciproc, proletariatul a trecut la organizarea de asociaţii profesionale, bazate pe principiul luptei de clasă, de cercuri muncitoreşti şi cluburi, care erau de acum organizaţii cu caracter politic, şi apoi la crearea Partidului Socialdemocrat al muncitorilor din România. In acest proces evolutiv „Asociaţia generală a lucrătorilor din România“ a reprezentat un moment important pe drumul dezvoltării şi afirmării politice a clasei muncitoare din ţara noastră. Evocarea împlinirii unui veac de la înfiinţarea „Asociaţiei generale a lucrătorilor din România" are loc astăzi în condiţiile in care poporul nostru, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român, acţionează energic, pe toate planurile, in spiritul documentelor Congresului al X-lea şi ale recentei Conferinţe Naţionale a partidului, pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. M. MOLDOVEANU Centrul universitar Iaşi răspunde : PREZENT (urmare din pag. 1) tehnicii, al dezvoltării elementelor care contribuie la formarea şi perfecţionarea gîndirii creatoare a viitorilor specialişti, eliminîndu-se datele care duc la solicitarea exagerată şi supraîncărcarea inutilă a memoriei studenţilor. Astfel revizuite, cursurile au făcut obiectul dezbaterilor în cadrul colectivelor de catedră sau chiar al consiliilor profesorale , după care au fost încredinţate tiparului. Evident, vom persevera în continuare pe linia modernizării cursurilor şi a tipăririi lor spre a putea fi puse la îndemîna tuturor studenţilor. In acest context, organele şi organizaţiile de partid din Centrul nostru universitar acordă o tot mai sporită exigenţă disciplinelor sociale şi politice care se predau în întregul nostru învăţămînt. „Este de înţeles — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — că specialistul de online, în orice domeniu de activitate ar lucra, trebuie să posede şi cunoştinţele sociale şi politice necesare pentru a putea fi un participant activ la conducerea întregii vieţi social-economice“. Pentru înfăptuirea acestui legitim deziderat, facem apel la o tot mai largă gamă a formelor muncii politice şi organizatorice pentru dezvoltarea spiritului de răspundere şi a rolului cadrelor didactice în formarea politico-ideologică a studenţilor, pornind de la faptul incontestabil că sarcina privind educaţia comunistă a tineretului revine întregului corp didactic, tuturor catedrelor şi disciplinelor universitare. Perfecţionarea învăţămîntului implică, cum bine se ştie, şi legarea acestuia de practică, participarea efectivă a studenţilor la activitatea concretă din unităţile economice şi social-culturale. Comitetul nostru de partid, aplicînd în viaţă indicaţiile partidului în acest sens, a făcut din acest obiectiv problema nr. 1 a preocupărilor sale, anul academic 1971—1972 însemnînd şi pentru Centrul universitar Iaşi un real pas înainte pe calea realizării unei mai strînse legături a procesului de învăţămînt cu practica. Nu putem spune însă că au fost rezolvate toate problemele legate de accentuarea caracterului practic al învăţămîntului nostru. Ne-am preocupat şi ne preocupăm în continuare de dezvoltarea bazei materiale destinate practicii: laboratoare, ateliere de producţie, ateliere-şcoală în care studenţii să lucreze efectiv. Urmare a recentei măsuri hotărîte de Conferinţa Naţională a partidului, ca facultăţile să fie patronate de ministerele de resort, s-au şi înregistrat unele reuşite, anumite ministere — cele tehnico-economice îndeosebi — făcîndu-şi simţită prezenţa prin sprijinul material acordat şi unor facultăţi de profil din Iaşi pentru dezvoltarea bazei tehnico-productive. Un astfel de sprijin va fi dublat, fireşte, de preocuparea susţinută a noastră de a ne dezvolta baza materială cu posibilităţi locale, şi de a o folosi cît mai judicios. De altfel, în acest sens noul organism creat recent la nivelul Centrului universitar Iaşi — Consiliul rectorilor institutelor de învăţămînt superior — şi-a şi dovedit eficienţa într-o seamă de probleme între care şi cele privind justa folosire a spaţiului de căminizare. Avînd în vedere fie numai şi acest exemplu, putem să ne exprimăm convingerea că şi în problema creării, dezvoltării şi justei întrebuinţări a bazei materiale, destinată practicii productive a studenţilor, Consiliul rectorilor ieşeni va acţiona cu reale foloase. Aş adăuga acestor preocupări şi hotărîrea noastră, a comuniştilor din învăţămîntul superior ieşean, de a acţiona în aşa fel încît, începînd cu acest an academic, fiecare cadru didactic, indiferent de locul ce-l ocupă în ierarhia universitară, să participe efectiv la soluţionarea concretă a unor sarcini economice sau soocial-culturale din cuprinsul judeţului. O componentă principală a şcolii superioare o constituie cercetarea ştiinţifică. Şi în acest domeniu, ilustrarea politicii înţelepte a partidului nostru, şi a răspunderilor sporite ale comuniştilor, ale tuturor cadrelor didactice, Centrul universitar Iaşi se înscrie cu unele bune rezultate. Cercetarea ştiinţifică a dobîndit un caracter mai organizat, desfăşurîndu-se pe bază de planuri anuale şi de perspectivă, savanţi ieşeni, de înalt prestigiu, aducîndu-şi reale contribuţii la progresul ştiinţei româneşti. Sîntem însă departe de a fi făcut tot ce s-ar fi putut face din acest punct de vedere în Centrul nostru universitar. Măsurile întreprinse însă în ultima vreme şi la Iaşi între care se înscriu cele privind: reorganizarea colectivelor de catedră, în sensul grupării forţelor didactice şi ştiinţifice, instituirea activităţii de cercetare ca esenţial criteriu în promovarea cadrelor didactice, colaborarea mai strînsă interdiscipline şi între învăţămînt şi producţie — constituie garanţii ale creşterii aportului şcolii superioare ieşene la progresul rapid al ştiinţei româneşti. Aceste aspecte, care constituie doar cîteva din multitudinea problemelor ce preocupă în cel mai înalt grad, acum, la început de nou an şcolar, organele şi organizaţiile de partid din Centrul nostru universitar vor face, indiscutabil, obiectul unor ample dezbateri în cadrul adunărilor de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid, ce vor avea loc în perioada imediat următoare, ceea ce va prilejui luarea unor noi măsuri, politice şi organizatorice, la nivelul fiecărei facultăţi şi instituţii de învăţămînt superior. Chemării partidului nostru de a asigura progresul şcolii superioare româneşti, Centrul universitar Iaşi ii răspunde din tot sufletul. PREZENT. Recunoştinţă pilotului In una din dimineţile trecute, cînd pilotul Aurel Dăscăliţa de la Aviasan Iaşi a primit dispoziţia să decoleze cu avionul în direcţia Paşcani, el a stat o clipă pe ginduri. Pînă aproape de oraşul Tg. Frumos, solul era acoperit cu un strat gros de ceaţă care împiedica vizibilitatea şi nu decolarea era pusă sub semnul întrebării, ci aterizarea la întoarcere. Era totuşi vorba de doi oameni — Paraschiva Gîtlan şi fiul ei, Aurel, din Paşcani — cu o gravă intoxicaţie alimentară şi care necesita un tratament medical urgent. Totuşi pilotul s-a hotărît : plec ! Şi a plecat, deşi nimeni nu-i putea face vreo imputaţie dacă nu-şi asuma o asemenea răspundere. După mai puţin de o jumătate de oră avionul a aterizat cu bine la Iaşi, iar pacienţii — internaţi in spital. Acum, ei sunt în afara pericolului şi-i poartă pilotului o firească recunoştinţă. Din primăvară... La începutul anului, cetăţeanul Virgil Ilaş, din str. Popescu Eremia nr. 15, sesiza I.G.L.L. pentru neterminarea unor lucrări începute , tîmplărie şi duşumele la locuinţa respectivă. Conducerea I.G.L.L. recunoaşte ca întemeiată sesizarea şi promite măsurile de rigoare, astfel ca la 15 aprilie a.c. lucrările să fie încheiate. Acum am intrat în octombrie şi promisiunea a rămas tot pe hîrtie. Sîntem informaţi că acesta n-ar fi singurul caz şi ne întrebăm dacă n-ar trebui să înţelegem altfel decît se obişnuieşte cuvîntul conducerii I.G.L.L. , atunci cînd indică un termen să înţelegem orice in afară de ceea ce este scris negru pe alb. 2.000 de lei un bilet de cinema Vin mulţi cetăţeni la cinematograful din Gura Bohotin (comuna Gorban) şi toţi plătesc biletul de intrare. Intr-o seară însă Gheorghe Mihăilă s-a apropiat de operatorul Ion Dinu şi i-a spus: — De ce nu-mi primeşti băiatul pe gratis la film ? — Dacă nu se poate... G. M. n-a mai aşteptat argumentele, ci i-a aplicat operatorului cîţiva pumni de l-a lăsat în nesimţire. In mod firesc, postul de miliţie a început întocmirea unui dosar penal şi cînd să încheie hirtiile, cei doi au ajuns la o înţelegere. I. D. a cerut 2.000 de lei drept despăgubire (a avut nevoie de 17 zile îngrijire medicală). G. M. a acceptat şi dosarul s-a dus la ... arhivă. Şi cînd te gîndeşti că biletul de film, pe care G.M. a refuzat să-l plătească, costa numai 1,25 lei. Pe şapte cărări în exerciţiul funcţiunii Umblă Constantin Apostol prin sat ca să încaseze bani de la cetăţeni pentru consumul de energie electrică. Dar umblă pe şapte cărări, iar atunci cînd nimereşte la cite o casă înjură pe cine îl întîmpină în prag. Cetăţenii din Vlădeni, locul unde se petrec aceste scene, se întreabă : cine l-o fi pus pe C. A. într-o slujbă ca aceasta de încasator, că după cine se ştie beţivii nu prezintă siguranţă la minuirea banilor publici ? Deocamdată, conducerea I.R.E., care l-a pus pe C.A. in această funcţie, i-a dat o prea blinda „mustrare“. Bine ar fi să-l mustre cu adevărat conştiinţa, că de altfel i se poate întimpla mai rău şi regretele nu-i vor mai folosi la nimic. ▼ PAGINA A III-A Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi ANUNŢA deschiderea stagiunii 1972/1973 în ziua de 9 octombrie 1972 cu „IAŞII IN CARNAVAL" de Vasile Alecsandri. Regia artistică: Cătălina Buzoianu. Scenografia : Mihai Mădescu. ★ Spectatorii care s-au abonat la spectacolele acestei stagiuni pot ridica abonamentele la Agenţia teatrală din str. Lăpuşneanu, Telefon 11418. ★ Direcţiunea Teatrului Naţional prelungeşte termenul de contractare a abonamentelor în întreprinderi şi instituţii pînă la data de 5 octombrie a.c. ★ Incepînd de la data de 1 octombrie 1972, elevii şi studenţii pot contracta abonamente cu preţ redus la spectacolele acestei stagiuni. ★ Reamintim publicului ieşean că la procurarea de bilete pentru spectacolele prezentate la Iaşi de teatrele din ţară şi străinătate abonaţii Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" din Iași au prioritate. Muzeul Peleş achiziţionează pentru întregirea colecţiilor sale porţelanuri, argintărie, cristaluri, sticlărie şi faianţă, obiecte de lemn, os şi piele, produse euopene sau româneşti ale unor ateliere de artă sau de artă populară din secolele XV—XX. Ofertanţii se vor adresa direcţiei Muzeului Peleş, Sinaia str. Peleşului nr. 2 , depunînd o dată cu oferta şi piesele propuse, fotografii ale acestora. In cazul în care situaţia este mai convenabilă pentru ofertanţi, obiectele pot fi depuse şi la Muzeul de artă al R.S.R. cu menţiunea „Pentru Muzeul Peleş“. GRUPUL ŞCOLAR COMERCIAL angajează prin transfer sau concurs: — instructor practică ospătari — instructor practică conducători unităţi. Condiţii de angajare, conform H. C. M. nr. 284111968. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 16238. 4 V UZINA DE PRELUCR...^ MASELOR PLASTICE lAȘI angajează tineri absolvenţi ai şcolii generale de 8—10 ani cu serviciul militt satisfăcut sau în vîrstă de 17—18 ani , ~stru şcolarizare în meseriile de: — operatori prelucrare mastatice, strungari, frezori şi rabotori-ntenori. Examenul va avea loc în ziua d 10 octombrie 1972 la sediul uzinei. De asemenea, angajează: — şef serviciu investiţii — inginer principal mecanic — economist — şef de depozit la serviciul investiţii — magazineri principali la serviciul de desfacere un maistru Instructor trezor angajează Şcoala profesională de pe lingă Uzina mecanică „Nicolina“ Iaşi I.I.b. „PROGRESULŞos. Bucium nr. 23 Iaşi angajează urgenţă conform Legii 12/1971 şi H.C.M 914/1968 — 3 primitoridistribuitori (prin concurs, la data de 1 octombrie 1972) — 10 tinichigii — 10 lăcătuşi — 10 strungari — 30 muncitori necalificaţi. Relaţii suplimentare se pot obţine de la biroul personal şi la biroul salarizare, telefon 30994. — trei buldoexcavatorişti pentru fabricile de cărămizi Ciurea şi Holboca — un tractorist specializat în utilaje grele pentru a lucra pe buldozer S 650 angajează 1.1. L. „PROLETARUL" IAȘI strada Cloşca nr. 28. Angajarea se face conform Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Orice relaţii se pot obține la telefon 17138, serviciul mecanic şef. INSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI angajează: - un administrator cămin studenţesc - trei fociţii egii nr. 12/1971 şî Condiţii: conform HCM 2841/196S. I. un economist pentru compartimentul A.D.T. angajează Fabrica de Alii S.v.hr.'»* l&ii bere şi spirt laşi Condiţii de angajare conform Legii 12/1971 întreprinderea economică judeţeană a cooperaţiei de consum Iaşi Str. Ştefan cel Mare nr. 40 angajează de urgenţă. - NORMATORI CIRCULAŢIA MĂRFURILOR Condiţii de angajare — conform Legii nr 12/1971. Relaţii se dau la Serviciul O.A.M., telefon 16412, interior 904. — doi mecanici auto categoria 3—6 — un electrician auto categoria 3—6 — trei automacaragii autorizaţi pentru mai ara de 5 ton© — opt muncitori necalificaţi — pregătitori metale vechi — un zidar întreţinere angajează de urgenţă ÎNTREPRINDEREA PENTRU COLECTAREA METALELOR strada Păcurari nr. 23 Iaşi. Angajarea se face conform Legii S2/ 1971 şi H.C.M. 914/ 1968. Informații la biroul personal administrativ sau la telefon 42326. Fabrica de antibiotice angajează : — 5 şefi depozite pentru reactivi, sticlărie de laborator, materii prime şi materiale, pentru care se angajează farmacişti, chimişti, tehnicieni principali sau tehnicieni în specialităţile chimice şi mecanică ; — 3 strunguri în fier, categorii de salarizare I—V cu stagiul militar satisfăcut şi absolvenţi ai Şcolii profesionale de meserii; — 2 rectificatori, categoria I—V cu stagiul militar satisfăcut şi absolvenţi ai Şcolii profesionale de meserii ; — un zugrav vopsitor, categoria I—111 calificat prin şcoală profesională sau la locul de muncă cu stagiul militar satisfăcut; — 2 tractorişti, cu stagiul militar satisfăcut) şî absolvenţi ai Şcolii profesionale de tractorişti ; —5 pompagii — pompieri. Condiţii de salarizare de încadrare, conform. H.C.M. 914/1968, Legii 22/1969 şi Legii 124971. Informaţii suplimentare la telefon 14830, interior 698 sau 664. Concursul va avea loc la sediul Fabricii de antibiotice Iaşi pe data de 14 octombrie 1972.