Flacăra Iaşului, iulie 1973 (Anul 29, nr. 8329-8354)
1973-07-01 / nr. 8329
ANUL XXIX Mr. 8329 DUMINICA 1 IULIE 1973 8 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In întimpln«i*»a marii sărbători Noi succese ale oamenilor muncii in întrecerea socialista întreprinderea metalurgică Peste 20 milioane lei producţie suplimentară Metalurgiştii ieşeni au încheiat bilanţul primului semestru cu rezultate notabile, care dau garanţii certe privind onorarea ireproşabilă a sarcinilor şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe acest an, an hotărâtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Astfel, după cum ne informează conducerea unităţii, în aceste şase luni, s-a obţinut o producţie suplimentară în valoare de peste 20 milioane lei, concretizată în 2800 tone ţevi sudate şi profile formate la rece, produse care au fost livrate în plus fie partenerilor externi, fie unităţilor de pe cuprinsul ţării noastre. De asemenea, în această perioadă productivitatea muncii planificată a fost depășită cu 3,5 la sută, iar față de anul precedent cu 8 la sută. fi avansate pe şantierele de locuinţe Şi. colectivul de muncă al Trustului de construcţii Intîmpină marea sărbătoare de la 23 August cu noi succese în muncă. Astfel, după cum ne informează conducerea trustului, de la începutul anului şi pînă în prezent au fost terminate şi recepţionate aproape 600 de apartamente. De asemenea, 840 de apartamente se află în stadii, avansate de finisaj, 755 la diferite stadii de roşu, iar 786 de apartamente sunt la fundaţii. Constructorii, împreună cu proiectanţii, se străduiesc să amplifica rezultatele obţinute pînă în prezent printr-o organizare mai raţională * activităţii pe şantiere, folosirea mai judicioasă a timpului de lucru şi a utilajelor, printr~o creştere substanţială * volumului de lucrări executat cu mijloace mecanizate, precum şi prin iniţierea altor măsuri tehnicoorganizatorice. ^ Sărbătorirea „Zilei învăţătorului11 Ieri in Sala sporturilor dl* Iaşi a »rut 1« o fescultat# , înălţătoar*, pillatul, tă de .Ziua învăţătorului", la care a luat parte un număr impresionant de slujitori al şcolii dip localit&ts şi din diferit* comun# al* judeţului nostru T* solemnitat* «u participat tovarăşii Sthaortfi* OUibiu şi Petre S£ftle©~ mari secretari al Comitetului judeţe** de partid, loan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul oraşului Iaşi. Guvîntul de deschidere a fost rostit de tovarăşul loan Manciuc, care a arătat pe scurt importanţa acestei *11*, devenită tradiţională în viaţa şcolii româneşti. A luat apoi cuvintul tovarăşul Gheorghe Ciublu care, după ce a transmis un călduros salut din partea Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean, a spus: ,Ziua învăţătorului" este sărbătorită astăzi în atmosfera de emulaţie creatoare, generată de recenta Plenară a C.C. al P.G.R., care a adoptat hotârîri de importanţă majoră pentru perfecţionarea învăţămîntului, corespunzător cerinţelor progresului neîntrerupt al patriei noastre socialiste. Iată de ce sărbătorirea ei dobîndeşte în acest an noi şi profunde semnificaţii. Este pentru noi o mare satisfacţie să consemnăm bilanţul rodnic al muncii desfăşurate în şcolile judeţului Iaşi pentru modernizarea predării, pentru ridicarea procesului de instruire şi educare la nivelul cerinţelor contemporane, al nevoilor de azi şi de mîine ale societăţii socialiste. Pentru oamenii şcolii, acest an hotărîtor în îndeplinirea mai devreme a cincinalului, Foto! 1. 8TRATULAT în pagina a 3-a Viaţa culturală a mareei tamulţtrca eforbafiae pentru sporim ţi perfeetîtmarea barei le a unităţilor de învăţămînt, pasitru modernizare* mijloetelor şl metodele» tastructiv-educative, apropierea, tot «fl accentuată a sesâtt de realităţil* MMtautU no*str*L ridicerea nivelului poiltt#*ldeolofle n tinerei generaţii şi pregăti*rea mai temeinici a aceetei pentru muncă şi viaţă. Toate «ecete* r*pr#*lftta o dovadă elocventă a înţelegerii de către cadrele didactice a politici! partidului nostru şi a sarcinilor ce* r*vin. Putem afirma cu deplină satisfacţie că avem în prezent un învăţămînt puternic dezvoltat, care reflectă transformările profunde din viaţa societăţii noastre, avem, de asemenea, un program de perspectivă clar şi bogat, ce indică direcţiile hotărîtoare ale perfecţionării calitative a întregului sistem de învăţămînt Este necesar, deci pe la baza întregii activităţi da pregătire a viitorului an şcolar să aşezăm studierea şi însuşirea temeinică a indicaţiilor date şi a măsurilor elaborate de Plenara G.C. al P.C.R. din 18—19 lunie a..c., hotărlrea de a contribui afectiv pentru ridicarea Învăţămîntului nostru la nivelul cerinţelor actuale. Educatoarele, învăţătorii şi profesorii din judeţul Iaşi sunt chemaţi să-şi sporească strădaniile pentru îmbogăţirea, perfecţionarea pregătirii profesionale şi politico-ideologice, pentru creşterea competenţei în exercitarea nobilei misiuni sociale de pregătire a tinerei generaţii. Un moment emoţionant a constituit (continuare In pag . 2 n) Aspect din sală Şi muncitoarea Rodica Daraban de la întreprinderea „Ţesătura" se numără printre fruntaşii unităţii în care lucrează. In cinstea zilei de 23 August, ea s-a angajat ca toate cele 12 războaie automate pe care le supraveghează, să producă numai ţesături de calitatea I. Realizează zilnic peste plan, 30 m, ţesături. Foto: V. POMPILIAN, corespondent La realizarea planului înainte de termen, de către întreprinderea „Textila“, îşi aduce contribuţia şi comunista Adela Rusu, care îşi depăşeşte zilnic sarcinile de producţie, în medie cu 25 metri de ţesături. Foto . F, VASILIU, corespondent ,---------I Schite în creion | ——t \ '-----------.---------------------------- 1 i Succesul si luciditatea I I Am asistat, farfi »o vreau, la o scenă d* toml- t J Ile de naturâ *8 dorești, plnâ la urmă, să nu fl fost de față- \ j Oarecum tlnărul și destul de simpaticul director de cămin 4 1 cultural, e#nt Invitat« la un pahar de vorbă «upa destafurarea concursului Intercomunal, *-a angajat într-o discuţie ) ) în contradictoriu cu onorabila Iui soţie, femeie de treabă şi ^ \ cu picioarele pe pămînt. Ea încerca sa tempereze «la nume i i autolaudative ale fotului, avînturile »timulate fi de pahare- î i lele de vlsinatâ tare şl aromată. ţ ) - Locul doi - susţinea el - este un succes i \ cum n-a mal cunoscut satul nostru şi ar fi o prostie »e ascun- 1 l dem esemenee adevăr I „ , , T — Bică - încerca respectiva *a-l temperezei i veri «A eu mai fost șl înaintea ta directori de cămine cui- , l turale In comund ce s-au afirmat cu unele rezultate pozl- 1 , ‘Ive... , . 1 s - C* rezultat* pozitive, dragă? Io mai lasă-mă i 4 1b pate cu frazele astea şablon I A mai ajuns vreo formaţie / t pe locul doi la Intercomunalâ? ) ) - Uiţi câ formaţia de fluierari e veche, In,te- ^ i melată de Învățătorul tău după război... i 1 - Ce tot II dai cu fluieraril in sus și In Jos?! î I Bl erită de sute de ani. Dacă n-ar fl fost grupul coral mixt, t \ dirijat de mine, personal, adio locul doi! In plus, originali- itatea textului prezentării, cu fundalul sonor... / - Tot fluieraril... 1 t - Da, tot fluierorl I Insă tu nu vezi esenţialul: l \ eu, nel, am pus accentul pe Inedit, p» originalitate. , i - Ce tot II tragi eu originalitatea? A fost de .■ ' fapt un program obişnuit, bunişor, cam cu tot ce trebuie. In \ ) plus am avut şi noroc, că a lipsit comuna vecină, din cauză ţ ; că directorul de cămin ie ţine mai mult de băut. Că talant, ţi slavă Domnului, au şi fluierorli, şi dansatorii, şi coriştii lui. / ^ - Ci dar Tu le găseşti la toţi merite, numai pe mine mă vezi prin sticlă afumată. Te temi să nu mi se urce în la cap. ( ) - Uneori nu eşti lucid I Ai impresia că eşti 1 i buricul pămlntului, că eşti grozav. Asta nu poate decit să-ţi 1 1 strice. \ 1 - Știi ce ? Du-te pînă la bucătărie și pregătește 4 ^ # gustare ca lumea, dacă ești In stare.,, 1 - Paharele pe care te-ai băut nu-ți dau drep- ) ' tul să fii bădărani i t - Ai noroc că avem musafiri, altfel te-aş In- / 4 voita eu minte sâ-mi tot dai lecţii şi să mă moralizezi,,, Spu- 1 / ne mal bine că eşti Invidioasa, că tu n-ai realizat nimic ^ ) deosebit, 4 ! - Nu-s Invidioasă, ba chiar slnt mîndră de tunel ' 1 Şi efte ceva am făcut eu In viaţă. Dar prea multă convin- \ ' gere că tu eşti totul, că activitatea culturală la noi In sat a 4 t început şl se va termina cu tine nu poate decit să ne strice. / 4 Cred In tine, in talentul tău real, în Inteligenţa ta. Dar nu-i ţi dispreţul pe cei pe care i-ai întrecut la un moment dat. Ai l 1 clştigat poate şi datorită înfrîngerilor lor, căutărilor lor ne- , fructuoase, ori greşite la un moment dat. 1 ? - Hai, fără discursuri ! \ i - Dragă tovarăşe director - am intervenit eu i ^ împăciuitor - ar fi mai bine să meditezi la ce spune soţia, ' 1 fiindcă te iubeşte şi-ţi vrea binele. Ori poate nu eşti convins \ de asta ? \ t Din lipsă de argumente momentane, gazda , ( noastră a schimbat vorba și a trecut la capitolul fotbal, unde l I putem să n® contrazicem, elegant, mult și bine. ^ ^ Mihai DUMITRIU \ rdíj? !! : 1 _ M. ____________. 1 In pagina a 6.a ■ Conferința general\ europeană, un eveniment | first precedent în Istoria continentului [u Mitingul de la \ Santiago de Chile \ __________________| încheierea vizitei tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in R. F. Germania Sosirea în Capitală Preşedintei® Consiliului de Stat al Repulsiei Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elene Geaufscu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit in vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătâ la amiază In Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita Înalţilor oaspeţi români in R.F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat in ultimii ani între cele două state, ea încheindu-s# cu rezultat* deosebit de rodnice, d!n toate puncte!e de vedere. C* cel mal înalt nivel a fost exprimată hotărlrea comună de a intensifice colaborare« multilaterală, p» multiple planuri, tn avantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului șl păcii în lume. Având loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa, întîlnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilităţile reale ce există pentru înfăptuirea ţelurilor nobile ce stau în faţa acestei importante reuniuni a guvernelor ţărilor continentului nostru. Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bilaterale, Declaraţi* solemnă comună încheiată la Bonn — al şaptelea document politic de acest fel, semnat In cursul anului de ţara noastră cu stat* din dif*rlte regiuni al* globului, — *e impun* prin caracterul său, prin principiile general valabil# «s# 1* «tatuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate, a unei noi politici în viaţa Internaţională. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată dragostea, mulţumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune învederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, în slujba înţelegerii şi conlucrării intre popoare, in folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Buneasa, în întîmpinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile, Maxim Berghianu, Gheorghe Moara, Dina Ciobanu, Florian Dânălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patlineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri al G.G. al P.C.R., al Consiliului de Stat şi aii guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai Corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei, veniţi în întîmpinare, aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate.Agerpress Plecarea de Sîmbăta. 5 Iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este impodob!?,de* ş’ în bra /l.i, cu drapelele de stat ale celor două ţări. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soţia, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiţiei, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lîngă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Ambasadei şi Agenţiei economice a ţării noastre. Este prezent, de asemenea, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti, Fryzin Wiehert. Cei doi preşedinţi primesc raportul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec in revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori şi tehnicieni români, care lucrează în R.F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această ţară, scandează cu însufleţire „Ceauşescu — România", aclamă, flutură steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încă o dată dragostea şi respectul pentru conducătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Ueînemenn buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi preşedinţi îşi, iau un călduros rămas bun, îşi string mîinile. La ora 6,15, ora locală, aeronava prezidenţială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidenţial este escortat de o escadrilă a forţelor aeriene federale, pe aeroportul Köln-Bonn Comunicat comun cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu La invitaţia preşedintelui Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania, în perioada 20—30 iunie 1973. In timpul şederii în Republica Federală Germania, preşedintele Consiliului de Stat şi persoanele care s-au însoţit au vizitat, în afară de Bonn, obiective industriale din oraşele Oberhausen, Hanovra, Wolfsburg, Hamburg şi Bremen. Vizita s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, expresie a bunelor relaţii care s-au dezvoltat intre cele două ţări. In cursul vizitei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut convorbiri cu preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann şi cu cancelarul federal Willy Brandt, la care au participat. Din partea Republicii Socialiste România: Ion Făţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior; George Macovescu, ministrul afacerilor externe; Virgil Actarian, ministrul industriei construcţiilor de maşini-unelte şi electrotehnicii; Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat; Constantin Oancea, ambasadom! Republicii Socialiste România in R.F. Germania, consilieri şi experţi. Din partea Republicii Federale Germania: Gerhard Jahn, ministrul federal al justiţiei; dr. Hans Friderichs, ministrul federal al economiei; Egon Bahr, ministru cu însărcinări speciale la Cancelaria federală; dr. Hans-Georg Sachs, secretar de stat în Ministerul de Externe; prof. dr. Karl-Heinz Sohn, secretar de stat în Ministerul Federal pentru Colaborarea Economică; dr. Erwin Wickert ambasadorul Republicii Federale Germania în Republica Socialistă România, consilieri şi experţi. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut o întrevedere cu Walter Schee, vicecancelar şi ministru de externe al Republicii Federale Germania. Ion Făţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, s-a întrunit şi a avut discuţii cu dr. Hans Friderichs, ministrul federal al economiei. George Macovescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a avut intîlniri de lucru cu Walter Schee, vicecancelarul şi ministrul de externe al Republicii Federale Germania. Convorbirile şi Întrevederile s au desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate şi înţelegere reciprocă, expresie a evoluţiei ascendente a colaborării între cele două ţări. Ele au fost consacrate unui schimb cuprinzător de păreri cu privire la adincirea şi lărgirea relaţiilor bilaterale, precum şi la probleme actuale europene şi internaţionale. Părţile au subliniat importanţa şi utilitatea contactelor între cele două ţări, la toate nivelurile şi au exprimat dorinţa reciprocă de a se continua şi dezvolta în viitor. In acest context, ele au evocat cu satisfacţie semnificaţia şi rezultatele vizitei în România a preşedintelui Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann, precum şi contactele tot mai frecvente dintre membrii guvernelor celor două ţări, care au adus contribuţii valoroase la dezvoltarea relaţiilor reciproce in diverse domenii. Animaţi de dorinţa de a adinei şi dezvolta, în continuare, raporturile dintre Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania şi de a întări contribuţia lor la cauza păcii şi securităţii internaţionale, precum şi la dezvoltarea cooperării intre toate statele, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi cancelarul federal Willy Brandt au semnat Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie progresul continuu al relaţiilor dintre cele două ţări care au căpătat un puternic impuls de la stabilirea, in amil list, a relaţiilor diplomatice. Acest act, in lumina evoluţiei politice, şi-a dovedit însemnătatea, atît pentru raporturile bilaterale, cit şi pentru normalizare, înţelegere şi destindere in Europa. In aceleaşi scopuri, ele au evidenţiat existenţa unor noi posibilităţi pentru aprofundarea şi lărgirea colaborării bilaterale în diverse domenii. Părţile au constatat, de asemenea, cu satisfacţie dezvoltarea favorabilă a relaţiilor economice între România şi Republica Federală Germania, in cadrul cărora au crescut sensibil schimburile comerciale, s-au stabilit raporturi de cooperare in multe domenii între organizaţii şi întreprinderi din cele două ţâri. In dorinţa de a adunei şi extinde colaborarea economică, cele două părţi vor acorda o atenţie şi mai mare cooperării industriale şi tehnice. Ele au exprimat hotărlrea lor de a extinde cooperarea în noi domenii, potrivit dezvoltării lor economice şi cerinţelor acestei cooperări. În acest scop, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi cancelarul Willy Brandt au semnat un acord pe termen lung privind colaborarea economică, industrială şi tehnică, care va asigura relaţiilor economice o bază stabilă şi de durată. Pornind de la rolul crescind al ştiinţei şi culturii ca factor pentru o mai bună cunoaştere reciprocă şi apropiere, cele două părţi au reafirmat voinţa lor de a admnei colaborarea în aceste domenii prin acordurile şi înţelegerile pe care le-au semnat. Pe lingă acordul de colaborare economică, industrială şi tehnică menţionat, în timpul vizitei au fost semnate: — Acordul pentru evitarea dublei impuneri ; — Acordul de asistenţă socială; — Acordul de colaborare culturală şi ştiinţifică; — Acordul de colaborare in cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică ; — înţelegerea de colaborare în domeniul folosirii energiei nucleare in scopuri paşnice ; — Convenţia privind deschiderea reciprocă de biblioteci ; (continuare în pag. a 6-a)