Flacăra Iaşului, mai 1975 (Anul 31, nr. 8895-8919)
1975-05-01 / nr. 8895
[ PIACARA IACULUI —— I Schiţe un creion Omagiu creaţiei \ ®omi, proprii k&g creator ! Be- i catarg al cetăţilor industriale şi al B- j resilor înflorite, stăpin al naturii, meşter al destinului său azi, in tot mai multe ţări ale lumii, printre care ţ ţi România. La laşi s-a dedicat o săptămlnă de omagiu muncii sale no- Mie şi generoase, spre cinstirea a tot I ce reprezintă 1 Mai. O floare de pri- i aaăvarâ eu şapte petale tn dreptul 1- i albSi, prinsă pe salopeta iamninoris- t tel® și pe halatul alb al magistrului ! Asterelor chimice, pe pufoaica trac- ţaristului Îmboldit de nori să nu se 1 •arate nici azi, nici In următoarele zile, t *a şi pentru tovarăşii de bine ce-s ! fcotărîţi ca In 1975 oraşele şi satele să t »* devină mai frumoase ca oricînd. i Omagiu muncii I Omagiu creaţiei » cotidiene ce nu Înseamnă numai poe- \ ( At şi statui, ei are multe de încordare i pentru ca maşinile, prelungirea mii- i îs» şi sufletului, să nască perfecţiune, mai repede şi mai cu bogăţie, ca ţara , noastră — deci viaţa noastră de azi tot de mine — să urce spre culmile ilustrate de Congresul al Xl-lea al P.C.R. Suntem conştienţi că nu-i vorba “de o plimbare prin parc In sunetele i d® vals ale fanfarei, ei de un marş de luptă sub Ramurile roşii şi trico- Itsre, de înfruntare a inerţiei ee-S tot i •Menească, de eroism adevărat şi per- 1 ■»ment, exprimat in căutare, in baco- | Ha descoperirilor multe şi mărunte , «arc, acumulate la scara Judeţului, a ! ţării, ne apropie de bandele fericirii mari la care visăm. Trăim Insă prezentul şi fiecare do- \ reşte ca acest ceas să-i recunoască l e* a făcut ieri şi cum se pregăteşte pentru mîine. O astfel de recunoaşte ţ T9 este admirabilă Iniţiativă de pre- ( ! ţsdre obştească, Intitulată Inspirat -O- I s spagîu muncii“. Roi, stimaţi cititori, fiind In ansam- , Mul coral ieşean ce-şi perfectează azi repertoriul de omagiere a muncii, vă rugăm să primiţi felicitările redacţiei de 1 Mai şi să fiţi mereu la înălţimea Idealurilor dumneavoastră civice, co , muniste, să vă înflorească mereu se- fietul şi să trăiţi mereu sub raza so- t rară a creaţiei ce ne face tot mai oa- , meni. MIHAI DIMITRIU 1 . Creşte avansul faţă de cincinal Facă ieri, întreprinderea de reţele electrice din Iaşi realizase o producţie globală suplimentară faţă de prevederile cincinalului, de 2,54 smiioane lei. Printre alte reuşite ale acestui colectiv, să amintim faptul că, de la începutul anului, au fost puse în funcţiune, peste plan, SUC tem, reţele şi 3 950 instalaţii electointerioare. 15 articole noi Cheja colectivului întreprinderii „Victoria“ de a realiza ţesături de calitate superioară, într-o gamă care îi satisfacă toate cerinţele beneficirilor se manifestă şi în crearea permanentă de noi produse. Astfel, faţă de planul anual de creaţie — SS articole noi —, pînă în prezent , mst şi fost concepute fi aplicate, cu r aportul unor noi tehnologii, 15 articole inedite, în 43 desene şi 21 , poziţii coloristice. Ultimele sosite în i vi această familie, special pregătite în ţ I cinstea zilei de 1 Mai, articolele 7 Annemarie şi Tomiris. ţ ** Iaşi Vernisajul expoziţiei de gravură mexicană contemporană Cert, la Muzeul de artă al Complexului muzeistic dra lett a avut loc, în organizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, vernisajul expoziţiei «Leopolde Mendez şi gravura mexicană contemporană“. La vernisaj a participat tovarăş Wl Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv C.C. al P.G.R., prim-secretar Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular Judeţean. Au mai fost de faţă membri ai biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Expoziţia, deschisă la cadrul schimburilor culturale românomexicane şi care cuprinde ISC lucrări de gravură în tehnici vibiala, a fost prezentată de criticul Caudiu Paradais. Expoziţia se bucură de un deosebit succes «B* partea publicului vizitator. Răducăneni—paşi spre urbanizare Răducăneni. Cumnul in urmă despre această aşezare se ştia ca este bogată in vii şi livezi. Iar istoricii notau că localitatea îşi trage obtrşia de la hatmanul Rosetti Răducanu. La anii puterii populare, comuna Râducăneni a devenit un puternic centru rural. Stăm de vorbă cu tovarășul Constantin Călărașu, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunal. — Iali este foarte greu să vă prezint tot ta ir faiăptui aici m eidmli ani. Dar să încercăm : s-au construit două blocuri ca 28 de apartamente, ISO de case noi, un magazin modern, 24 săli de etest, un cămin cultural cu 360 de locuri, o baie populară, grădiniţă, erevă. Şi să nu uităm de liceul nostru, de S.M.A. şi de centrele de vindicare şi de prelucrare industrială a fructelor. La 1973 cooperativa agricolă din Raducăneni a fost distinsă cuOrdinul Hune fie data I pentm producţia sporita de struguri obţinută la hectar. Referindu-ne la nivelul de trai al localnicilor, putem spune că a crescut simţitor. Valoarea unei norme convenţionale de muncă funs la C.A.P. Raducăneni, la 1974 la 37 de lei. In comună tuneponează acum 1.000 de aparate de radio şi 100 de televizoare, pe care trebuie adăugate autoturismele, motocicletele, motoretele. Amul trecut prin reţeaua comercială de aici s-au vindut mărfuri ce depăşesc la valoare ZS cn milioane M. ANDREI BRATE • ii». « Răducăneni. In tmaffmne, clădirea supermagazinului și a restaurantului. foto : L. STRATULAT NUMĂRUL URMĂTOR AL ZIARULUI APARE MlINE, 2 MAL Pronoexpres La tragerea din J® aprilie 1975, au fost extrase următoarele numere i Extragerea I i 41 9 K) 26 35 1 Fond de ciștiguri lei i 1 *5* *01. Extragerea a fl-a i 6 36 11 K 4 Fond de cîștiguri le» i 1 198 166. Un nou atelier-şcoală Se află In construcţie o nouă hală-ate- Her de producţie a Facultăţii de mecanică, care va fi dată In folosinţă In decembrie ac. Investiţiile, In valoare de 12 milioane lei, se realizează ritmic. Hala, care se va întinde pe o suprafaţă de 4 200 m.p., va suferi condiţii pentru activitate de laborator, de producţie şi cercetare şi vIA dotată cu utilaj modern cuprinzînd şi module de prelucrare la cald. f_______Umor de Armindeni —Apropo de... iarbă verde Vu meteorolog „tare Plouă azi ! Sint nori ? £ soare î Orice-or fi, ea om ghicit ^ Căci prognoza mea e «tare : «Parţial acoperit’ I Un băutor serios Ce natură pitorească ! Voie, deal... e-a încîntare ! (Valea, dar... Călugărească, Dealul, numai cind e... Mare !) Cusurgiul Corturi sau cite-e prelată, Pături groase sau mai fine. Toată iarba «... bălțată... iarbă ,verde“T~. Vorba rine I Us melomani prea modem evnte cucui, mierla cîntă, Greierii, —e-un lei detop“ ! Dar un lucru mă fi aminte : N-au habar de stilul... .pop’ I Un fumător pasionat Sl .Delia“ şi .Carpaji“, şi „Rarău Necontenit le port in gură... Se vede-aicea felul meu De-apropiere de... natură ! Eu Unii scriu, foarte senini, la ...pădure şi-n... grădini : «A iubiţii dulce vrajă Scrijelit-o-am pe-o... coajă“— Me-am plimbat pe-o pajişte, Mimi, Gelu Vraişte“... Proferam c-aceştipoeţi“ Să a fost... analfabeţi I NELU MARIAN PAGINA A III-AS I------Trei decenii de la victoria __—asupra fascismului Un deziderat vital: înfăptuirea securităţi europene Popoarele Europei vor sărbători la 9 mai 36 de ani de la Victoria asupra fascismului Intr-un context internaţional bou şi, totodată, deosebit de complex. Deceniile care au trecut de la sfârşitul războiului au marcat o evoluţie agitată, în numeroase momente critice, a a obligat popoarele continentului să traverseze perioade deosebit de dificile. Nu de puţine ori, tensiunea, Încordarea, neîncrederea au grevat evoluţia relaţiilor dintre statele europene. Cooperarea dorită şi aşteptată a fost înlocuită, pentru o lungă perioadă de timp, cu epoca „războiului rece“ ale cărei consecinţe malefice, într-o pluralitate de planuri, mai sunt şi astăzi resimţite. Aceeaşi Europă postbelică a cunoscut însă — şi aceasta constituie caracteristica fundamentală a evoluţiei In ultimele decenii — o sumă întreagă de transformări înnoitoare, de mare anvergură, cu numeroase şi profunde implicaţii internaţionale. O întreagă experienţă istorică In care nu se poate face nicidecum abstracţie de învăţămintele atîtor încercări a condus şi conduce popoarele europene spre o nouă filozofie politică. Adeziunea şi interesul cu care sunt urmărite lucrările Conferinţei pentru securitate europeană marchează modificări structurale in conştiinţa politică a popoarelor continentului ■ostru, care înţeleg astăzi mai profund imperativele istoriei şi prezentului. Desigur, gîndind toate acestea nu putem ignora faptul că „...în Europa se află concentrată în prezent cea mai puternică forţă — militară, umană şi materială — a zilelor noastre, fără precedent in istorie. însuşi acest fapt creează grave prejudicii la adresa pârii şi trebuie să preocupe în nodul cel mai serios popoarele continentului, Întreaga omenire. Tocmai de aceea considerăm că se impun intensificarea activităţii politice, diplomatice, participarea activă a popoarelor la lupta generală pentru soluţionarea pe calea tratativelor, prin metode paşnice, a problemelor litigioase, pentru lărgirea colaborării multilaterale între toate popoarele continentului nostru“. Rezumînd astfel — In Raportul la cel de al XI-lea Congres al partidului — situaţia serioasă existentă încă în Europa, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, punea implicit In gardă asupra gravelor pericole pe care perpetuarea nu ie poate antrena, subliniind importanţa crucială a desfăşurării unor eforturi susţinute In direcţia transformării cursului spre destindere intr-un proces ireversibil, a edificării unei Europe noi. A devenit evident că nu se poate vorbi de o destindere şi de o securitate reală pe continent fără dizolvarea grupărilor militaro-politice opuse, fără desfiinţarea bazelor militare şi retragerea trupelor străine de pe teritoriul altor state, fără înfăptuirea unor măsuri reale de dezarmare, fără construirea unor raporturi interstatale de tip nou, întemeiate pe principiile independenţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa. In concepţia României, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente ferme din partea tuturor statelor, măsuri concrete de natură să ducă la excluderea folosirii forţei şi a ameninţării cu forţa în relaţiile dintre state, să ofere tuturor ţărilor garanţia deplină că sunt la adăpost de orice act de agresiune, că se pot dezvolta liber, in conformitate cu voinţa şi interesele proprii, colaborînd între ele pe baza principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, Intr-un proces de durată. Această viziune de ansamblu a constituit şi constituie punctul de referinţă al întregii activităţi a ţării noastre în cadrul Conferinţei general-europene, ca şi In cel al raporturilor diplomatice curente. Ajunsă Intr-un stadiu final, faza a doua a Conferinţei pentru securitate şî cooperare a înregistrat progrese notabile. Sunt condiţii create, ca în această vară să se poată convoca cea de-a treia etapă a conferinţei la nivel înalt care să finalizeze documente de o deosebită importanţă pentru destinele continentului european, pentru a feri Europa de a fi teatrul unei noi conflagraţii mondiale. înfăptuirea securităţii şi cooperării In Europa va crea condiţii propice pentru extinderea la scara comunităţii mondiale a raporturilor interstatale de tip nou, a edificării unei noi ordini economice și politice pe glob. RADU SIMIONESCU in programul manifestărilor cultural artistice din ziua de 1 Mai 1 MAI. La Teatrul de vară, la ora 16.00, va avea loc un spectacol susţinut de formaţii artistice de la C.F.S., Regionala Căi Ferate şi Spitalul de neurochirurgie (în caz de ploaie, programul va avea loc la Casa de cultură a sindicatelor). In Piaţa Unirii, incepînd de la ora 18.00, vor evolua formaţii de la Casa pionierilor, Sindicatul învăţămînt, Liceul nr. 5, Ateneul „Tătăraşi“, întreprinderea de antibiotice, Casa de cultură a sindicatelor, Regionala de Căi Ferate şi altele.In caz de ploaie, spectacolul va avea loc la Casa de cultură a tineretului). La Repedea şi Ciric, de la ora 12.30, vor avea loc serbări cîmpeneşti. La ora 19.00, la Ştrandul tineretului se va desfăşura tradiţionalul carnaval al tineretului. Programul din perioada 1 — 4 mai al unor unităţi care asigură servicii pentru populaţie Oficiu farmaceutic. In ziua de 1 Mai vor fi deschise, între orele 7—21, următoarele farmacii: 1, 22, 39, 40, 11; punctul farmaceutic nr. 1 (şos. Ţuţora), între orele 9—16,30, iar cel din staţia C.F.R. Iaşi, între orele 6—10 şi 16—20. Unităţile deschise între orele 7—21, în ziua de 2 mai sunt 2, 3, 6, 7, 10, 35, punctul farmaceutic 17 (Podul de piatră). In ziua de 3 mai, vor fi deschise farmaciile 5, 43, 50, 9, 45. Duminică, 4 mai, unităţile farmaceutice vor funcţiona conform programului duminical. Farmaciile nr. 2, 3 şi 7 vor asigura garda de noapte, Intre orele 21,7. Toate farmaciile vor primi şi elibera reţetele gratuite pentru copii. Direcţia sanitară judeţeană. In dispensarele comasate din cartie-MiniilinQ *b-£a1 O rp ?S Alexandru cel Bun, vor exista cadre care vor asigura asistenţa medicală. La Policlinica nr. 1 va fi serviciu de gardă pentru urgenţe. I.T.C.I. Spre zonele de agrement vor circula curse speciale astfel : spre Repedea, 4 autobuze de le Teatrul Naţional şi 2 din cartierul Alexandru cel Bun; spre Ciric, 12 autobuze de la Teatrul Naţional şi 3 din cartierul Alexandru cel Bun. Dacă timpul va prielnic şi solicitările vor fi mari, se va suplimenta numărul de autobuze spre toate zonele de agrement. Filiala A.C.R. Asistenţa tehnică rutieră pentru membrii A.C.R. poate fi solicitată la telefon 30177.