Flacăra Iaşului, mai 1975 (Anul 31, nr. 8895-8919)

1975-05-01 / nr. 8895

[ PIACARA IACULUI —— I Schiţe un creion Omagiu creaţiei \ ®omi, proprii k&g creator ! Be- i catarg al cetăţilor industriale şi al B- j resilor înflorite, stăpin al naturii,­­ meşter al destinului său azi, in tot­­ mai multe ţări ale lumii, printre care ţ ţi România. La laşi­­ s-a dedicat o­­ săptămlnă de omagiu muncii sale no-­­ Mie şi generoase, spre cinstirea a tot I ce reprezintă 1 Mai. O floare de pri- i aaăvarâ eu şapte petale tn dreptul 1- i alb­Si, prinsă pe salopeta iamninoris- t tel® și pe halatul alb al magistrului ! Aster­el­or chimice, pe pufoaica trac-­­ ţaristului Îmboldit de nori să nu se 1 •arate nici azi, nici In următoarele zile, t *a şi pentru tovarăşii de bine ce-s ! fcotărîţi ca In 1975 oraşele şi satele să t »* devină mai frumoase ca oricînd. i Omagiu muncii I Omagiu creaţiei » cotidiene ce nu Înseamnă numai poe- \ ( At şi statui, ei are multe de încordare i pentru ca maşinile, prelungire­a mii- i­­ îs» şi sufletului, să nască perfecţiune,­­ mai repede şi mai cu bogăţie, ca ţara , noastră — deci viaţa noastră de azi t­ot de m­ine — să urce spre culmile­­ ilustrate de Congresul al Xl-lea al­­ P.C.R. Suntem conştienţi că nu-i vorba­­ “de o plimbare prin parc In sunetele i d® vals ale fanfarei, ei de un marş­­ de luptă sub Ramurile roşii şi trico-­­ Itsre, de înfruntare a inerţiei ee-S tot i •Menească, de eroism adevărat şi per- 1 ■»ment, exprimat in căutare, in baco- | Ha descoperirilor multe şi mărunte , «arc, acumulate la scara Judeţului, a ! ţării, ne apropie de bandele fericiri­i mari la care visăm.­­ Trăim Insă prezentul şi fiecare do- \ reşte ca acest ceas să-i recunoască l e* a făcut ieri şi cum se pregăteşte­­ pentru mîine. O astfel de recunoaşte­ ţ T9 este admirabilă Iniţiativă de pre- ( ! ţsdre obştească, Intitulată Inspirat -O- I s spagîu muncii“.­­­­ Roi, stimaţi cititori, fiind In ansam- , Mul coral ieşean ce-şi perfectează azi­­ repertoriul de omagiere a muncii, vă­­ rugăm să primiţi felicitările redacţiei­­ de 1 Mai şi să fiţi mereu la înălţimea­­ Idealurilor dumneavoastră civice, co­ , muniste, să vă înflorească mereu se-­­ fietul şi să trăiţi mereu sub raza so- t rară a creaţiei ce ne face tot mai oa- , meni. MIHAI DI­MITRIU 1 . Creşte avansul faţă de cincinal Facă ieri, întreprinderea de reţele electrice din Iaşi realizase o produc­ţie globală suplimentară faţă d­e prevederile cincinalului, de 2,54 smi­ioane lei. Printre alte reuşite ale acestui colectiv, să amintim faptul că, de la începutul anului, au fost­­ puse în funcţiune, peste plan, SUC tem, reţele şi 3 950 instalaţii electo­interioare. ­ 15 articole noi Ch­eja colectivului întreprinderii „Victoria“ de a realiza ţesături de calitate superioară, într-o gamă care îi satisfacă toate cerinţele benefi­­cirilor se manifestă şi în crearea permanentă de noi produse. Astfel, faţă de planul anual de creaţie — SS articole noi —, pînă în prezent , mst şi fost concepute fi aplicate, cu r aportul unor noi tehnologii, 15 ar­­t­­icole inedite, în 43 desene şi 21­ , poziţii coloristice. Ultimele sosite în i vi această familie, special pregătite în ţ I cinstea zilei de 1 Mai, articolele­­ 7 Annemarie şi Tomiris. ţ ** Iaşi Vernisajul expoziţiei de gravură mexicană contemporană Cert, la Muzeul de artă al Complexului muzeistic dra lett a avut loc, în organizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, vernisajul expoziţiei «Leopolde Mendez şi gravura me­xicană contemporană“. La vernisaj a participat tovarăş Wl Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv C.C. al P.G.R., prim-secretar Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular Ju­deţean. Au mai fost de faţă mem­bri ai biroului Comitetului jude­ţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Expoziţia, deschisă la cadrul schimburilor culturale româno­­mex­icane şi care cuprinde ISC lu­crări de gravură în tehnici vib­ia­­la, a fost prezentată de criticul Caudiu Paradais. Expoziţia se bucură de un deosebit succes «B* partea publicului vizitator. Răducăneni—paşi spre urbanizare Răducăneni. Cu­mnul in urmă despre aceas­tă aşezare se ştia ca este bogată in vii şi li­vezi. Iar istoricii notau că localitatea îşi trage obtrşia de la hatma­nul Rosetti Răducanu. La anii puterii popu­lare, comuna Râducă­­neni a devenit un pu­ternic centru rural. Stăm de vorbă cu tovarășul Constantin Călărașu, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comu­nal. — Iali este foarte greu să vă prezint tot ta i­r faiăptui aici m eidmli ani. Dar să în­cercăm : s-au constru­it două blocuri ca 28 de apartamente, ISO de case noi, un maga­zin modern, 24 săli de etest, un cămin cultu­ral cu 360 de locuri, o baie populară, grădi­niţă, ere­vă. Şi să nu uităm de liceul nos­tru, de S.M.A. şi de centrele de vindicare şi de prelucrare indus­trială a fructelor. La 1973 cooperativa agricolă din Raducă­­neni a fost distinsă cu­­Ordinul Hune fie da­ta I pentm producţia sporita de struguri ob­ţinută la hectar. Refe­rindu-ne la nivelul de trai al localnicilor, pu­tem spune că a cres­cut simţitor. Valoarea unei norme convenţio­nale de muncă funs la C.A.P. Radu­căneni, la 1974 la 37 de lei. In comună tune­­ponează acum 1.000 de aparate de radio şi 100 de televizoare, pe care trebuie adăugate autoturismele, motoci­cletele, motoretele. A­­mul trecut prin reţeaua comercială de aici s-au vindut mărfuri ce de­păşesc la valoare ZS cn milioane M. ANDREI BRATE •­ i­i». « Răducăneni. In tmaffmne, clădirea supermagazinului și a restaurantului. foto : L. STRATUL­AT NUMĂRUL UR­MĂTOR AL ZIA­RULUI APARE MlINE, 2 MAL Pronoexpres La tragerea din J® a­­prilie 1975, au fost extra­se următoarele numere i Extragerea I i 41 9 K) 26 35 1 Fond de ciștiguri lei i 1 *5* *01. Extragerea a fl-a i 6 36 11 K­ 4 Fond de cîștiguri le» i 1 198 166. Un nou atelier-şcoală Se află In construcţie o nouă hală-ate- Her de producţie a Facultăţii de mecanică, care va fi dată In folosinţă In decem­brie ac. Investiţiile, In valoare de 12 mi­lioane lei, se realizează ritmic. Hala, care se va întinde pe o suprafaţă de 4 200 m.p., va suferi condiţii pentru activitate de la­borator, de producţie şi cercetare şi vI­A dotată cu utilaj modern cuprinzînd şi module de prelucrare la cald. f_______Umor de Armindeni —­Apropo de... iarbă verde Vu meteorolog „tare Plouă azi ! Sint nori ? £ soare î Orice-or fi, ea om ghicit ^ Căci prognoza mea e «tare : «Parţial acoperit’ I Un băutor serios Ce natură pitorească ! Voie, deal... e-a încîntare ! (Valea, dar... Călugărească, Dealul, numai cind e... Mare !) Cusurgiul Corturi sau cite-e prelată, Pături groase sau mai fine. Toată iarba «... bălțată... iarbă ,verde“T~. Vorba rine I Us melomani prea modem evnte cucui, mierla cîntă, Greierii, —e-un lei de­­top“ ! Dar un lucru mă fi aminte : N-au habar de stilul... .pop’ I Un fumător pasionat Sl .Delia“ şi .Carpaji“, şi „Rarău Necontenit le port in gură... Se vede-aicea felul meu De-apropiere de... natură ! Eu Unii scriu, foarte senini, la ...pădure şi-n... grădini : «A iubiţii dulce vrajă Scrijelit-o-am pe-o... coajă“— M­e-am plimbat pe-o pajişte, Mimi, Gelu Vraişte“... Proferam c-aceşti­­poeţi“ Să a fost... analfabeţi I NELU MARIAN PAGINA A III-AS I------Trei decenii de la victoria __—­asupra fascismului Un deziderat vital: înfăptuirea securităţi europene Popoarele Europei vor sărbă­tori la 9 mai 36 de ani de la Victoria asupra fascismului In­tr-un context internaţional bou şi, totodată, deosebit de com­plex. Deceniile care au trecut de la sfârşitul războiului au marcat o evoluţie agitată, în numeroase momente critice, a a obligat popoarele continentului să traverseze perioade deosebit de dificile. Nu de puţine ori, tensiunea, Încordarea, neîncre­derea au grevat evoluţia rela­ţiilor dintre statele europene. Cooperarea dorită şi aşteptată a fost înlocuită, pentru o lun­gă perioadă de timp, cu epoca „războiului rece“ ale cărei con­secinţe malefice, într-o plurali­tate de planuri, mai sunt şi astăzi resimţite. Aceeaşi Europă postbelică a cunoscut însă — şi aceasta con­stituie caracteristica fundamen­tală a evoluţiei In ultimele de­cenii — o sumă întreagă de transformări înnoitoare, de mare anvergură, cu numeroa­se şi profunde implicaţii in­ternaţionale. O întreagă expe­rienţă istorică In care nu se poate face nicidecum abstrac­ţie de învăţămintele atîtor în­cercări a condus şi conduce popoarele europene spre o nouă filozofie politică. Adeziunea şi interesul cu care sunt urmărite lucrările Conferinţei pentru securitate europeană marchează modificări structurale in conştiinţa politi­că a popoarelor continentului ■ostru, care înţeleg astăzi mai profund imperativele istoriei şi prezentului. Desigur, gîndind toate aces­tea nu putem ignora faptul că „...în Europa se află concen­trată în prezent cea mai pu­ternică forţă — militară, uma­nă şi materială — a zilelor noastre, fără precedent in is­torie. însuşi acest fapt creează grave prejudicii la adresa pâ­rii şi trebuie să preocupe în nodul cel mai serios popoarele continentului, Întreaga omeni­re. Tocmai de aceea conside­răm că se impun intensificarea activităţii politice, diplomatice, participarea activă a popoare­lor la lupta generală pentru soluţionarea pe calea tratati­velor, prin metode paşnice, a problemelor litigioase, pentru lărgirea colaborării multilate­rale între toate popoarele con­tinentului nostru“. Rezumînd astfel — In Rapor­tul la cel de al XI-lea Congres al partidului — situaţia seri­oasă existentă încă în Europa, secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, punea implicit In gardă asupra gravelor pericole pe care perpetuarea nu ie poate antrena, subliniind importanţa crucială a desfăşurării unor eforturi susţinute In direcţia transformării cursului spre des­tindere intr-un proces ireversi­bil, a edificării unei Europe noi. A devenit evident că nu se poate vorbi de o destindere şi de o securitate reală pe con­tinent fără dizolvarea grupări­lor militaro-politice opuse, fără desfiinţarea bazelor militare şi retragerea trupelor străine de pe teritoriul altor state, fără înfăptuirea unor măsuri reale de dezarmare, fără construirea unor raporturi interstatale de tip nou, întemeiate pe princi­piile independenţei, suverani­tăţii, egalităţii în drepturi, ne­amestecului în treburile inter­ne, avantajului reciproc, nere­­curgerii la forţă şi la amenin­ţarea cu forţa. In concepţia României, secu­ritatea europeană reclamă un sistem de angajamente ferme din partea tuturor statelor, mă­suri concrete de natură să ducă la excluderea folosirii forţei şi a ameninţării cu forţa în rela­ţiile dintre state, să ofere tutu­ror ţărilor garanţia deplină că sunt la adăpost de orice act de agresiune, că se pot dezvolta liber, in conformitate cu voin­ţa şi interesele proprii, cola­­borînd între ele pe baza prin­­cipiilor fundamentale ale drep­tului internaţional, Intr-un pro­ces de durată. Această viziune de ansamblu a constituit şi constituie punctul de referinţă al întregii activităţi a ţării noastre în cadrul Conferinţei general-europene, ca şi In cel al raporturilor diplomatice cu­rente. Ajunsă Intr-un stadiu final, faza a doua a Conferinţei pen­tru securitate şî cooperare a înregistrat progrese notabile. Sunt condiţii create, ca în a­­ceastă vară să se poată convo­­ca cea de-a treia etapă a con­ferinţei la nivel înalt care să finalizeze documente de o deo­sebită importanţă pentru desti­nele continentului european, pentru a feri Europa de a fi teatrul unei noi conflagraţii mondiale. înfăptuirea securită­ţii şi cooperării In Europa va crea condiţii propice pentru ex­tinderea la scara comunităţii mondiale a raporturilor inter­statale de tip nou, a edificării unei noi ordini economice și politice pe glob. RADU SIMIONESCU in programul manifestărilor cultural artistice din ziua de 1 Mai 1 MAI. La Teatrul de vară, la ora 16.00, va avea loc un spec­tacol susţinut de formaţii artis­tice de la C.F.S., Regionala Căi Ferate şi Spitalul de neurochi­rurgie (în caz de ploaie, progra­mul va avea loc la Casa de cul­tură a sindicatelor). In Piaţa Unirii, incepînd de la ora 18.00, vor evolua forma­ţii de la Casa pionierilor, Sindi­catul învăţămînt, Liceul nr. 5, Ateneul „Tătăraşi“, întreprinde­rea de antibiotice, Casa de cul­tură a sindicatelor, Regionala de Căi Ferate şi altele.­­In caz de ploaie, spectacolul va avea loc la Casa de cultură a tineretu­lui). La Repedea şi Ciric, de la ora 12.30, vor avea loc serbări cîm­­peneşti. La ora 19.00, la Ştrandul tine­retului se va desfăşura tradiţio­nalul carnaval al tineretului. Programul din perioada 1 — 4 mai al unor unităţi care asigură servicii pentru populaţie Oficiu­ farmaceutic. In ziua de 1 Mai vor fi deschise, între orele 7—21, următoarele farmacii: 1, 22, 39, 40, 11; punctul farmaceutic nr. 1 (şos. Ţuţora), între orele 9—16,30, iar cel din staţia C.F.R. Iaşi, în­tre orele 6—10 şi 16—20. Unităţile deschise între orele 7—21, în ziua de 2 mai sunt­­ 2, 3, 6, 7, 10, 35, punctul farmaceutic 17 (Podul de piatră). In ziua de 3 mai, vor fi deschise farmaciile 5, 43, 50, 9, 45. Duminică, 4 mai, unităţile farma­ceutice vor funcţiona conform programului duminical. Farmacii­le nr. 2, 3 şi 7 vor asigura garda de noapte, Intre orele 21,7. Toate farmaciile vor primi şi elibera reţetele gratuite pentru copii. Direcţia sanitară judeţeană. In dispensarele comasate din cartie-MiniilinQ *b-£a1 O rp ?S­­ A­­lexandru cel Bun, vor exista ca­dre care vor asigura asistenţa me­dicală. La Policlinica nr. 1 va fi serviciu de gardă pentru urgen­ţe. I.T.C.I. Spre zonele de agrement vor circula curse speciale astfel : spre Repedea, 4 autobuze de le Teatrul Naţional şi 2 din cartie­rul Alexandru cel Bun; spre Ci­ric, 12 autobuze de la Teatrul Na­ţional şi 3 din cartierul Alexan­dru cel Bun. Dacă timpul va­­ prielnic şi solicitările vor fi mari, se va suplimenta numărul de au­tobuze spre toate zonele de agre­ment. Filiala A.C.R. Asistenţa tehnică rutieră pentru membrii A.C.R. poate fi solicitată la telefon 30177.

Next