Flacăra Iaşului, aprilie 1979 (Anul 35, nr. 10108-10132)

1979-04-01 / nr. 10108

U­U^c.nidi Spirit de echipă şi răspundere personală Uzina electrică Iaşi, aceas­tă „inimă“ energetică a mu­nicipiului nostru, funcţio­nează prin munca citorva sute de oameni, chemaţi să-i asigure, ceas de ceas şi cli­pă de clipă, pulsul normal, fără dereglări. Ce urm­ări poate avea o avarie sau o scădere sub limita critică a parametrilor de lucru ai centralei ? Nu-i greu de ima­ginat : instalaţiile modernei zone industriale ieşene ar fi afectate, cu pierderi con­siderabile ; cartierele de lo­cuinţe n-ar primi energia termică necesară. Iată de ce, mai mult decât în alte locuri, putem vorbi aici despre res­ponsabilitate şi spirit de e­­chipă, ca despre cerinţe vi­tale în activitatea colecti­vului. Sunt două condiţii fundamentale pentru ca fie­care schimb să poată rapor­­t'•te celui ce-i urmează : „Tu­ră normală, fără avarii“. „ O inexactitate, o nea­tenţie într-un loc de mun­că se transmite, prin urmă­rile sale, în întreg ansam­blul centralei , ne confir­mă ing. Florin Homulescu, dispecerul şef al turei I. E nevoie de lin înalt spirit de echipă, întemeiat pe răs­punderea personală a fiecă­rui lucrător la locul său de muncă. Aşadar, spirit de echipă la nivelul formaţiilor de lu­cru, al sectoarelor, dar şi la nivelul întregului sistem, o conlucrare strînsă pe baza unei exigenţe ridicate. „Noi, ne informează Vasile Creţu, şeful unei echipe de elec­tricieni, ne ocupăm de repa­raţiile instalaţiilor electri­ce. Dacă unul dintre cei 18 oameni nu execută corect lucrarea, compromite mun­ca şi intervenţia întregii e­­chipe. Sunt frecvente cazu­rile cînd se cere şi o mai bună operativitate. Atunci nu pleacă nimeni acasă pî­­nă nu asigurăm condiţii ca uzina să funcţioneze irepro­şabil“. Aici, ca şi in alte a­­teliere şi secţii ale unităţii, am reţinut numeroase alte ipostaze ale răspunderii şi colaborării tovărăşeşti pen­tru îndeplinirea sarcinilor comune, ale abnegaţiei : exis­tă, de pildă, o tot mai efi­cientă conlucrare între elec­tricienii de exploatare şi cei de reparaţii , prin iniţiativă şi spirit inventiv, lucrătorii şi-au dotat atelierul electric cu instalaţii de control, di­verse aparate şi scule . A­­lexandru Brumă, bobinatorul atelierului, îşi uimeşte me­reu colegii prin modul cum înţelege să sprijine activita­tea sectorului. Aspecte simi­lare am reţinut din munca P.R.A.M.-iştilor (relatate de electricianul Nicolae Chel­­ba), a secţiei termomecani­­ce (maistru principal Ion Mihalache) şi a echipei de reparaţii turbine, condusă de lăcătuşul comunist Vasi­le Caraiman. „Eu sunt şef de echipă şi răspund de tot ceea ce facem. Dar, sublinia acesta din urmă, fiecare es­te propriul său controlor de calitate. Spirit de echipă nu înseamnă la noi ca unii să muncească pentru alţii, să le remedieze eventual greşe­lile, ci efort colectiv, al tu­turor, pentru a ne îndeplini sarcinile“. Şi cum responsa­bilitatea personală nu poate fi despărţită de capacitatea profesională, tînărul opera­tor de cazane Mihai Blaga, asemenea altor Interlocutori, remarca grija acordată pen­tru perfecţionare : „Mai toţi operatorii au învăţat să lu­creze la mai multe posturi (Tudorel­­ Olaru, Rom­ică Moisuc, Ioan Stanciu, Mir­­cea Sfiehl), ceea ce e foar­te important pentru organi­zarea muncii sau în situaţii etnd întreaga formaţie tre­buie să acţioneze pentru a preveni o avarie“. Există cazuri-limbă etndi nu numai într-o­ anumită zo­nă, ci la nivelul centralei, operatorii intervin ca un singur om. Promptitudinea, spre a fi suficientă, se mă­soară atunci în secunde şi fracţiuni de secundă. Recent, de exemplu, declanşarea neaşteptată a unui preîncăl­­zitor, dacă nu ar fi fost se­sizată şi remediată prompt, ar fi dus la scoaterea din funcţiune a unei turbine şi chiar a unui cazan, întrea­ga tură, condusă de Mihai Ciobanu, a acţionat atunci coordonat, calm, ireproşabil: mai întîi, utilajul defect a fost izolat; paralel, mane­vrele operatorilor de la tur­bine şi cazane, precis core­late, au permis ca parame­trii să revină la normal, o eventuală avarie fiind pre­venită. „Ordinea şi discipli­na, întemeiate pe o înaltă conştiinţă muncitorească, du­blate de o bună pregătire sunt vitale pentru noi — conchi­dea tov. Const. Munteanu, secretarul comitetului de partid de la Uzina electrică. Este firesc ca întreaga mun­că politică din unitate să vizeze perfecţionarea clima­tului de exigenţă, de răs­pundere şi conlucrare, întă­rirea opiniei colective faţă de abateri. Este calea pe care insistăm cu bune re­zultate“. GH. MIHALACHE t • Sport • Sport • Sport FOTBALVictoria experienţei: Politehnica—Steaua 4-2 (2-1) Ieri după-amiază, pe sta­dionul „23 August“ din Iaşi, Politehnica a întîlnit, în ca­drul unei competiţii al că­rei interes sporeşte mereu „ Cupa F.R.F.“ — Pe Steaua Bucureşti. Se anunţa meci mare, pe de o parte dată fi­ind „cartea de vizită“ a oas­peţilor, pe de alta, şansele mari ale ambelor formaţii în competiţia amintită. Nu a prea fost însă „meci mare“, fiindcă Steaua a deplasat la Iaşi un lot în care doar por­tarul Iordache şi mijloca­şul Zahiu erau nume cunos­cute , în rest, jucători tineri de tot, unii juniori, care ori­cu­ ar fi vrut, tot nu se pu­teau impune în faţa experi­mentaţilor ieşeni, care ali­niau echipa de bază (mi­nus Bucu, Romila, Cernes­cu, aflaţi la loturile reprezenta­tive, şi Costea). „ Cu toate acestea, jocul a stat, la început, sub semnul luptei pentru victorie , în chiar primul minut, Naşte iese neglijent la un balon lipsit de orice pericol, şi ex­tremul dreapta stelist, Tran­dafir, înscrie. E drept, du­pă numai şapte minute, Doru Ionescu, minunat servit de Simionaş, a egalat, dar bucu­­reştenii, lansaţi de acel prim gol, au insistat destul pen­tru ca, cel puţin o jumăta­te de oră, să vedem un meci echilibrat. După aceea însă, ei au fost nevoiţi să se retragă în propria jumă­tate de teren, şi ce a putut fi văzut in continuare a fost presiunea constantă a stu­denţilor, neconcretizată pe tabela, de marcaj mai mult de ineficacitatea lor decit de promptitudinea apărării adverse. In min. 36,­ totuşi, Dănilă reia în gol una din numeroasele mingi utile ser­vite de mijlocaşi. Repriza secund­ă a decurs aproape la fei. Nemţeanu a majorat scorul (min. 76) la o centra­re a lui Keresi, apoi (min. 80) Bălăşoiu reduce din di­ferenţă la o fază identică (a centrat Zahiu). In fine, scorul final a fost stabilit de Simionaş (min. 86), spre satisfacţia întregului stadion, care a aplaudat îndelung e­voluţia bună a mijlocaşului ieşean. In încheiere, cîteva vorbe despre Politehnica : ne-a plăcut cum au jucat Anton, Banu, Simionaş, Ro­mila III, D. Ionescu şi, pen­tru cit a fost în teren, to­tuşi, Keresi. Nu ne-au plă­cut Naşte (vinovat la ambe­le goluri) şi Nepotu (lent şi încă nesigur). Despre cei­lalţi, ori nimic, ori numai de bine. Oricum, un joc u­­til pentru menţinerea formei în vederea următoarelor (de­loc uşoare) meciuri: T. GAL­AŢEANU • Astăzi, pe stadionul din Paşcani, începind de la ora 11, va avea loc întîlnirea a­­micală dintre C.F.R. din lo­calitate şi o selecţionată de juniori şi r­ezerve de la clu­bul Politehnica Iaşi (meciul de divizia C a fost anulat, echipa Unirea Săveni fiind exclusă din campionat). • In primele două meciuri ale turneului de calificare pentru divizia A la baschet (vineri şi ieri), turneu ca­re se desfăşoară la Constan­ţa, echipa masculină Poli­­tehnica-C.S.Ş. Unirea Iaşi a obţinut următoarele rezultate: 104—73 cu Ştiinţa Ploieşti şi 92—76 cu Chimistul­­Craiova, sporindu-şi considerabil şan­sele de promovare in eşa­lonul superior. • • Adevărata omenie (urmare din pag. 1) ducţie şi performanţele u­­nor absolvenţi ca Viorel Viorica (C.F.S.), Săndel Un­­gureanu şi Gicu Voicu (I.P.L.), Elena Curelaru („Nicolina“) şi mulţi alţii. Planul de producţie pe a­­cest an, la valoare de­­ 550 000 lei, faptul că in a­­telierele moderne se lucrea­ză demult pe bază de auto­finanţare demonstrează în­ţelegerea deplină a concep­ţiei pregătirii acestor tineri pentru muncă şi viaţă. Mai presus de orice, însă, am admirat dăruirea cu care cadrele didactice se ocupă de reeducarea auditivă, ac­­ţionînd asupra limbajului verbal şi înfăptuind adevă­rate miracole în această di­recţie. Aparatura modernă de care dispune şcoala în a­­cest scop, condiţiile de via­ţă şi recuperare sunt do­vezi ale grijii neţărmurite a partidului nostru, precum, şi o marcă de cel mai înalt umanism. Cheia succesului gwam Hin- pag. 1) mecanizării şi automatizării, concomitent cu ridicarea gradului de calificare ş i de conştiinţă politică. Depăşirea productivităţii muncii este cea mai bună dovadă In a­­cest sens. Sun­tem un colec­tiv unit, care munceşte cu multă pasiune şi responsabi­litate. Muncitoarea Elena Sălcea­nu, membru al consiliului oa­menilor muncii, adaugă : — Ne-am străduit să ne îndeplinim zilnic obligaţiile In cele mai bune condiţii de ca­ni tide şi să le depăşim, n-am i roşit timpul de lucru. Cuvinte simple, dar care exprimă un profund adevăr, acela că hărnicia, competen­ţa, răspunderea stau la te­melia tuturor marilor noas­tre realizări • • La cea de a treia distincţie (urmare din pag. 1) cată, directorul asociaţiei, şi-a depăşit în anul trecut planul la toţi indicatorii. Astfel, s-au obţinut cu 1n milioane mai multe ouă pes­te prevederi. Ca urmare a acestui fapt, la producţia marfă s-a realizat o depăşire de 12 milioane lei. Şi tot la 12 milioane lei se ridică şi valoarea beneficiilor înregis­trate. Succesele obţinute au mo­bilizat şi mai mult crescă­torii de păsări de la Uricani. Din dorinţa de a-şi aduce din plin contribuţia la apro­vizionarea populaţiei, ei au hotărît ca în acest an să de­păşească în medie cu 20 la sută indicatorii de plan. — Deja am înregistrat pri­mele succese, arăta econo­mistul şef al asociaţiei, tov. Mircea Barbir, secretarul bi­roului organizaţiei de partid. In primele trei luni, cîte au trecut din acest an, noi am livrat pieţei 2 milioane ouă şi 60 tone de carne peste prevederile iniţiale. De men­ţionat că faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut mor­talitaste şi sacrificările de necesitate au fost reduse la jumătate. Stăm de vorbă şi cu cîţi­­va dintre fruntaşii’ în între­cerea socialistă — crescă­toarele de păsări Elena Ifi­­ţoi, Ana Pichiu, Gica Ilian, Paraschiva Grosu, Eugenia Sălceanu, Maria Nastase, cu mecanicii Ion Ciobotaru, Va­sile Mahalagiu şi Marcel Pu­rice. Noua distincţie consti­tuie încă o dovadă grăitoa­re a înaltei cinstiri pe care conducerea partidului şi sta­tului o acordă muncii rod­nice, dar şi un imbold de a face totul pentru a consoli­da prestigiul cîştigat. • ) Pentru schimbarea imaginii (urmare din pag. 1) adevărat, consiliul popular comunal a întocmit un plan de măsuri cu răspun­deri concrete. Dar ce folos? Planul nu se îndeplinește de la sine. Lipsa de control se ma­nifestă şi în alte sectoare de activitate. Astfel, la u­­nităţile cooperativei de consum trei gestionari, din­­tr-o crasă neglijenţă, dar şi datorită faptului că n-au fost controlaţi la timp, au ajuns să aibă importante lipsuri în gestiune. Dealt­fel, nici organele sanitare locale nu şi-au marcat în vreun fel prezenţa la ma­gazinele săteşti. Pe lingă dezordine şi lip­să de igienă, la unităţile cooperativei se manifestă slab interes pentru apro­vizionarea ritmică cu o ga­mă sortimentală variată de mărfuri, pentru dezvoltarea prestărilor de servicii către populaţie etc. Aşa se expli­că faptul că unitatea nu-şi realizează planul la toţi in­dicatorii. Cît priveşte achi­ziţiile, pe lingă unele de­ficienţe organizatorice s-a mai ivit o problemă : aceea a preluării de către I.I.L. a laptelui pe care îl livrea­ză cetăţenii , pe bază de contract. Ţinînd seama de faptul că acest produs are o pondere importantă în planul economic al comu­nei, credem că se vor găsi soluţii eficiente pentru re­zolvarea problemei. Un plus de preocupare şi inte­res se cere în primul rînd din partea organelor comu­nale de partid şi de stat pentru înlăturarea lipsuri­lor amintite, pentru dezvol­tarea generală a localității. Următorul popas : numa ȘCHEIA Proiectarea­ în pas cu cerinţele rii pe care conducerea parti­dului şi statului, personal to­varăşul Nicolae Ceauşescu o acordă activităţii rodnice, pline de abnegaţie desfăşu­rată şi de colectivul de oa­meni ai muncii din institu­tul nostru. Ordinul­­Muncii conferit constituie, totodată, un imbold pentru mobiliza­rea forţelor noastre creatoa­re în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe anul In curs, pentru a intimpina cu rezultate tot mai bune Congresul al XII-lea al partidului şi cea de-a 35-a aniversare a eliberării patri­ei. In acest context se în­cadrează eforturile noastre pentru ca proiectele pentru investiţiile anului 1980 să le terminăm înainte de datele stabilite iniţial şi în condi­ţii de calitate superioară*. (urmare din pag. D dial-culturale, lucrări tehni­­co-edilitare. Conferirea înal­tei distincții reprezintă încă o dovadă grăitoare a cinsti- » • Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor Marţi, 3 aprilie, la ora 18, sediul Casei presei din Iaşi va găzdui obişnuita şedinţă lunară a Cenaclului de sa­tiră,­­şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului“. Cu acest prilej, îşi vor da concursul actorii Cornelia Gheorghiu şi Emil Coşeru, de la Naţiona­lul ieşean, precum şi for­maţia studenţească „Epsylon“, deţinătoare a marelui pre­miu al festivalului „Primă­vara baladelor“ — 1978. Reamintim membrilor ce­naclului că producţiile pen­tru concursul pe tema eco­nomisirii la C.E.C. vor fi predate juriului pînă cel tir­­ziu marţi, la ora 17:30. • • Un apel muncitoresc­­ este bun, ţi tehnic. Constructorii de­­ locuinţe se strădu­­i­­esc şi acţionează­­ energic pentru ac-­ţ cetera­rea ritmului­­ de execuţie. Timpul potenţial uman in general, exis­t r­­­te. Colectivul Grupului de p­­andere nr. 2 face, totuşi, un apel tovărăşesc către oamenii muncii de la întreprinderea de materiale de construcţii pentru livrarea ritmică a corpurilor de . .............................. * Cine răspunde ? întreprinderea de gospodărie comu­nală şi construc­ţii din cadrul G.I.G.C.L Iaşi exe­cută în regie proprie un­­ bloc de locuinţe (parter + trei etaje) cu 40­0 de apar­tamente. Lucrările au înce­put in trimestrul al IV-lea din 1978. Nu de mult, am tre­cut pe la acest punct de lucru­­ ( (blocul I 4 din zona Grădinari-­i Metalurgie). Lucrările nu numai­­ că nu avansează, ci dau înapoi... „ O parte din fundaţie se demo­­lează pentru a fi refăcută. De ce ? Am cerut explicaţii ingineru­lui şef Octavian Covali, de la I.G.C.C. „Betonul turnat la fun­daţie nu este corespunzător, ne­­ spune interlocutorul. Credem că e­i nu este vorba de nerespectarea­­­­ reţetelor la betoane şi nici de l­i­neprotejarea betoanelor turnate­­ pe timp friguros. Credem că es-­­ te vorba de calitatea cimentului î primit de la Trustul de con-­­ strucţii". Nu am înţeles însă ci- 7 ne a recepţionat acest ciment şi * . de ce nu s-au făcut la timp ob- ţ­­­servaţiile necesare. ^ ventilaţie contractate. Colaborare şi... restanţe­­ Pentru realizarea­­ unor utilaje (cen- ? traie de prepa- t rat betoane de­­ 22 şi de 45­­ m.c./h, autoscrepe- i re de 11-14 m.c., instalaţii de­­ preparat mixturi asfaltice ş.a.)­­­a I.M. „Nicolina“ colaborează cu ş­i întreprinderea „Balanţa" Sibiu, ş­­ de unde primeşte distribuitoare ţ ) pneumatice şi hidraulice. Livră- ’ jj rile insă nu sint la nivelurile con- ) ^ tractate. Restanţele sunt foarte ‘ mari. Numai la unul din cele­­ şapte tipuri de distribuitoare ( î restanţa este de 220 bucăţi. De ( 5 asemenea, există o situaţie inte- ţ - resantă ca un alt colaborator. „ Este vorba de I.M. Pippeni (ju­­­deţul Prahova) care livrează can- t i tităţile contractate lunar de ci-­­ l­lindri hidraulici numai în ultime- ( / le zile ale lunii. De ce ?s La dispoziţia cetăţeanului Mijloace de transport suplimentare Conducerile Regionalei căi ferate şi Autobazei nr. 2 Iaşi ne informează că în zilele de 4, 5 şi 6 aprilie, cu prilejul plecării elevilor în vacanţa de primăvară, se vor ataşa tre­nurilor vagoane şi se va su­plimenta numărul de curse I.T.A. pentru toate direcţiile. Pentru evitarea aglomeraţiei este necesar ca elevii să-şi procure din timp biletele de călătorie de­ la agenţiile C.F.R. şi I.T.A. din str. Arcului. Redeschideri de unităţi • Recent s-au terminat lu­crările de renovare şi moderni­zare la magazinul nr. 151 din str. 23 August (Copou). Re­deschis, magazinul oferă cum­părătorilor, în condiţii îmbu­nătăţite, articole de uz casnic, gospodăresc şi sanitare. De a­­semenea, s-a redeschis şi ma­gazinul nr. 113 cu articole de marochinărie, din stră­pungerea: Ştefan cel Mare.­­ In str. Codrescu nr. 6 s-a redeschis staţia Autoservice aparţinînd întreprinderii de prestări servicii şi producţie Iaşi. Aici se primesc comenzi (la telefonul 40040, între orele 7 — 15) şi pentru testări au­toturisme, înfiinţarea de noi unităţi , în str. Codrescu nr. 6, întreprinderea de prestări ser­vicii şi producţie a deschis o nouă unitate de croitorie în serie mică. Aici se execută lenjerie, huse, halate etc., atît pentru public, cît şi pentru unităţile socialiste. Comenzile se primesc între orele 7 — 15 la telefon 40040. • în cartierul Bularga, la parterul blocului R 3, aceeași întreprindere, a deschis un centru de reparat ceasuri. De la I.C.S.M. textile­­încălţăminte “» Conducerea I.C.S.M. textile- încălţăminte Iaşi informează publicul interesat că vor fi închise temporar următoarele unităţi : nr. 45 —­ „Galanterie­­marochinărie“ Podu de Piatră (în perioada 1 — 17 aprilie) ; nr. 12 — „Artizanat“ Podu Roş (in perioada 1 — 11 apri­lie) şi „Romarta-tricotaje“ (în perioada 1 — 9 aprilie 1979). Adrese utile • Centrele de spălătorie­­curăţătorie rapidă „Expres“ din str. Lăpu­şneanu şi cel de la parterul blocului Y 1 (din cartierul Alexandru cel Bun), cu orar de funcţionare între orele 7 — 20, şi Spălătoria ra­pidă din Piaţa Unirii, str. Ar­cului nr. 5, cu orar de func­ţionare între orele 8 — 13 şi 17 .— 20 ■— onorează comen­zile clienţilor în termene de 24 de ore sau 3 zile. Rubrică realizată de MINA PASCARU

Next