Flacăra Iaşului, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 10341-10365)

1980-01-03 / nr. 10341

PAGINA A II-A Un revelion al bucuriei, al încrederii în viitorul fericit al patriei şi al fiecăruia dintre noi Cu gîndul la succesele de mîine Numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile industriale ieşene au ţinut să fie împreună şi în ultima noapte a anului încheiat recent, rememorîndu-şi cu satisfacţie succesele comune, cu gîndul la noi şi noi împliniri viitoare. Aşa i-am găsit, la cantina unităţii din cartierul Codrescu, pe mulţi dintre muncitorii şi specialiştii din cadrul Trustului de construcţii, între care pe lăcătuşul Neculai Ciulei, pe mozaicarul loan Izvanciuc, pe Adam Cobănel, şeful unei brigăzi de caloriferişti, pe maiştrii Gh. Păvăleanu şi Const. Mînăstireanu. Tehnicianul Ion Adăscăliţei, de la Grupul 5 instalaţii, mulţumit că sărbătoarea revelionului (la organizarea căruia a contribuit) este plăcută şi oamenii de acolo se simt bine, ne spune: „Am ascultat cu emoţie Mesajul pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu ni l-a adresat în această noapte. Ii adresez şi eu, din toată inima, întocmai ca unui prieten apropiat şi drag, cele mai bune urări de sănătate şi de fericire. Trec în noul an cu bucuria că Grupul 5 al trustului a obţinut succese frumoase, depăşind productivitatea muncii cu 10 la sută, iar beneficiul planificat cu peste 300 mii lei. Toate celelalte colective ale trustului vor trebui ca în acest an să se mobilizeze şi mai intens, pentru a grăbi ritmul construcţiei de locuinţe în municipiul nostru“. In ambianţa sărbătorească de la cantina Liceului „Victoria“, îşi petrec noaptea de Anul nou oameni ai muncii de la întreprinderile „Ţesătura“, de tricotaje „Moldova“, de mătase „Victoria“ etc., împreună cu familiile, cu prietenii. Le ghicim satisfacţia împlinirii în industria uşoară ieşeană succesele din anul 1979 fiind dintre cele mai remarcabile. „Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu ne însufleţeşte mai mult în activitatea noastră, ne spunea muncitoarea Silvia Brătuşeanu, de la „Ţesătura“. Eu sunt aici muncitoare de 25 de ani şi ştiu ce reprezintă creşterile valorice şi calitative ale producţiei. Ştiu, de asemenea, ce înseamnă să poţi oferi o mină de ajutor calificat celor ce învaţă acum meseria de ţesător. Aş dori din toată inima ca şi băiatul meu, în prezent elev la Liceul „Tehnoton“, să primească un astfel de ajutor, la începutul meseriei sale de electronist“. La cumpăna dintre ani, oamenii sunt bucuroşi că pot fi împreună, pentru a-şi reaminti despre succesele lor comune ale anului trecut, făurindu-şi planuri noi, mai cutezătoare, pentru zilele şi anii care vor veni. Mărturie sunt documentele celui de-al XII-lea Congres al partidului, documente care prefigurează un viitor mai luminos, o viaţă mai bună. Adeziunea oamenilor la ideile măreţe emanînd din aceste documente este viu exprimată şi de interesul în care, în noaptea Anului nou, cei care au petrecut revelionul la Casa sindicatelor au aşteptat şi urmărit Mesajul secretarului general al partidului. Sînt şi aici aproape 400 de muncitori, ingineri, tehnicieni , oameni de profesii şi vîrste diferite, dar vibrînd la unison la caldele îndemnuri de a munci mai bine, de a-şi făuri un viitor mai fericit, îndemnuri cuprinse în Mesaj. Se află printre cei întîlniţi aici şi mulţi fruntaşi, eroi ai reportajelor noastre, de la Întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii, „Metalurgica“ sau „Textila“. După cum, în fastuoasa sală a cantinei-restaurant de la Combinatul de fibre sintetice, alături de oamenii muncii de la C.F.S. sunt şi alţii, din numeroase întreprinderi şi instituţii ieşene. Ne adresăm maistrului Virgil Berbinschi, de la secţia fire I: Cu ce gînduri păşiţi în noul an ? „în primul rînd, cu marea bucurie de a face şi eu parte, începînd din 1979, din rindul comuniştilor. Ascultînd Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, m-am convins încă o dată cit de importante sînt Directivele Congresului al XII-lea penam dezvoltarea economicosocială a patriei. In ceea ce ne priveşte, voi acorda o mai mare atenţie folosirii in eficienţă sporită a materiilor prime, obţinerii de produse de mai bună calitate. In acest sens, împreună cu colectivul, vom pune a punct tehnologia de fiare a firelor tehnice pe maşini verticale, care va contribui la reducerea consumului de materii prime şi energie electrică“. In noaptea de Anul nou, oamenii îşi prefigurează, cu ochii minţii, viitorul. Şi, ca o prevestire că „semne bune anulare“, vorbe dragi de veche urătură românească, peste oraş a început să cadă din tării „omătul mare“.rul meselor şi pe lucrătorii din agricultură. Unii şi-au dat întîlnire la restaurantele , cooperaţiei de consum, alţii au rămas să petreacă aceste ceasuri in familie. Peste tot au existat cîntec, joc şi voie bună, încredere într-un viitor si mai strălucit, prefigurat de documentele celui de-al XII-lea Congres al P.C.R. înainte de a-şi lua rămas bun de la anul care le-a adus recolte bogate, multe satisfacţii şi bucurii, agricultorii noştri au luat cunoştinţă cu mult entuziasm de " Mesajul adresat întregului nostru popor de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, preşedintele Republicii Socialiste România. Cuvintele conducătorului ţării i-au înflăcărat şi mai fuiult în realizarea planurilor pe care şi le-au propus în 1980, în următorul cincinal. La restaurantul din Mirceşli s-au aflat împreună familiile mecanizatorului M. Bălan, cooperatorilor Emil Tiba, Ion Doboş, Vasile Doboş, Constantin Cumpătă, inginerului Emilian Ciura, primarului Grigore Călin şi altele. .De pe mesele lor n-au lipsit sărmăluţele moldoveneşti, friptura de purcel şi de curcan, ciorba de potroace. Colindătorii au cinstit cu multe laude pe mecanizatorii şi cooperatorii de aici. Anul trecut, ei au obţinut în medie, la hectar, 3 900 kg la grîu, 4 020 kg la porumb, 35 de tone la sfecla de zahăr, 25 de tone la cartofi etc. Producţii asemănătoare au realizat şi cei din Răchiteni. „Suntem hotărîţi ca în 1980 să obţinem producţii şi mai mari, ne spunea M. Bălan. Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu constituie şi pentru noi un puternic imbold pentru a munci mai mult şi mai bine". La Ruginoasa, în casa lui Gheorghe I. Nastasia au sosit feciorii, ginerii şi nepoţii. Gheorghe Gh. Nastasia, Gheorghe Platon, Nicolae Nastasia, Constantin Vorniceasa — cooperatori. Ion Nastasia, Constantin Macovei, Ion Axinia — muncitori, împreună cu familiile lor şi cu gazda au ridicat paharele la miez de noapte in sănătatea celui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al cărui Mesaj le-a întărit şi mai mult convingerea că România va urca ferm noi trepte de progres şi Civilizaţie. Mulţi locuitori din Ruginoasa, ca şi din comunele învecinate, beneficiază din plin de investiţiile făcute de stat pentru dezvoltarea industrială a oraşului Paşcani, rod al politicii înţelepte a statului nostru de repartizare armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul patriei noastre. La Ruginoasa este o puternică cooperativă agricolă. In 1980, cooperatorii din Ruginoasa şi-au propus să obţină producţii mai bune, la pregătirea cărora au trecut cu hotărire de pe acum. La Tungujei, în comuna Ţibăneşti, în casa cooperatorilor Maria şi Traian Costan a răsunat, la hotarul dintre ani, imnul studenţilor, „Gaudeamus“. Toţi cei cinci copii ai acestei familii sunt studenţi la Iaşi. Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a umplut inimile de bucurie. Constructorii patriei noastre înalţă noi fabrici şi uzine, aşezăminte sociale şi culturale unde studenţii de astăzi sunt aşteptaţi, după absolvire, cu locuri sigure de muncă pentru a pune umărul la înflorirea pe mai departe a patriei noastre, a vieţii întregului nostru popor, Celor plastice, metalurgică de confecţii şi stofe tricotate, de antibiotice, din instituţiile de cercetare şi proiectare, tineri pe care adesea i-am întîlnit în primele rînduri la activităţile de pe şantierele de muncă patriotică, la manifestările de creaţie tehnico-ştiinţifică, cultural-educative şi artistice înscrise în marele Festival naţional „Cintarea României“, au ţinut să fie din nou împreună la hotarul dintre ani. „încheiem un an cu un bilanţ rodnic — ne spunea Dănuţ Greer), secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea metalurgică. Pentru noi, 1979 va rămîne o filă de cronică românească de neuitat deoarece a fost anul celui de-al XII-lea Congres al partidului, unde s-a hotărit chipul de miine al patriei noastre. Cincinalul viilor pune şi în faţa noastră, a tinerilor, sarcini de mare răspundere, pe care sîntem hotăriţi să le îndeplinim în mod exemplar. Ieste o cerinţă care se degajă şi din Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresat cu prilejul Anului nou: „Anul in care abia am intrat — sublinia Corneliu Caramarîu, secretarr adjunct al comitetului U.T.C. , de la C.F.S. — este anul cînd va avea loc cel de-al XI-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, cadru in care si tineretul ieşean va face bilanţul muncii sale, al contribuţiei aduse la dezvoltarea multilaterală a României socialiste, dar şi prilej de angajare comunistă pentru îndeplinirea obiectivelor de viitor“. „Mă bucur că pot să petrec revelionul împreună cu colegii mei, ne-a spus studentul Dumitru Bulancea, de la Facultatea de mecanică a Institutului politehnic. Pentru mine, 1980 este ultimul an al studenţiei şi primul de producţie; acolo vom susţine marele examen al maturităţii şi al temeiniciei pregătirii noastre“. Un revelion al optimismului şi bucuriei, al entuziasmului tineresc şi al viselor îndrăzneţe. Iureşul cîntecului şi al jocului este întrerupt doar de Plnguşorul tineretului — alcătuit din elevi de la liceele industriale nr. 3 şi nr. 6 şi de la Liceul „M. Eminescu“ ,— care, după datina străbună, a venit să adreseze tradiţionalele urări tuturor tinerilor ieşeni. Un program variat şi bogat, o atmosferă specific tinerească, dominată statornic de veselieşi bucurie, de gînduri pentru tot mai multe împliniri in efortul constructiv al ţării Făuritorii recoltelor bogate au trecut pragul noului an plini de voie bună şi optimism Miezul de noapte, care a slujit de hotar între anii 1979 şi 1980, i-a găsit în ju Entuziasm, visuri îndrăzneţe Aproape 1 000 de tineri ieşeni şi-au dat întilnire, în seara dintre ani, le revelioanele tineretului. La cantina complexului studenţesc „Tudor Vladimirescu“ şi la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, organizatorii , comitetele judeţean şi municipal Iaşi ale U.T.C. , au asigurat toate condiţiile pentru ca tradiţionala sărbătoare de Anul nou să ofere clipe de neuitat, într-o atmosferă de bucurie şi veselie, de exuberanţă specifică vîrstei, colective de utecişti din mai toate întreprinderile şi instituţiile ieşene au petrecut încheierea unui an bogat in roade şi în fapte, marcat de evenimente de importanţă deosebită pentru destinul României, au fost împreună din primele clipe ale lui 1980. Tineri de la C.U.G., C.F.S., de la trusturile ieşene de construcţii, de la întreprinderile „Nicolina“, „Victoria“, de tricotaje „Moldova“, de prelucrare a ma La Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi veselia este în toi. Oamenii muncii de la întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii din Iaşi au încins o horă mare plină de voioşie. * FLACĂRA IAȘULUI Meniuri variate, ambianţă, veselie Odată cu înserarea, mii de cetăţeni s-au îndreptat spre unităţile de alimentaţie publică. Ei au fost întîmpinaţi cu multă ospitalitate şi bucurie de colectivele de oameni ai muncii de la O.J.T. şi I.C.S.A.P. Pretutindeni s-a muncit intens pentru ca oaspeţii să petreacă revelionul în faţa unor meniuri bogate, într-o ambianţă plăcută. Fiecare unitate însă a avut farmecul ei. Aici în unităţile O.T.T., cit şi in cele ale I.C.S.A.P. am remarcat o grijă deosebită pentru crearea unor momente vesele, pentru o servire ireproşabilă. Cu aceeaşi ospitalitate au fost înconjurate şi grupurile de turişti care au dorit să petreacă revelionul în municipiul Iaşi. La motelul „Bucium“, ca şi la „Casa vînătorului“, în minunate decoruri de iarnă au petrecut revelionul turişti din Constanţa, Piatra Neamţ, Deva. La restaurantele „Traian“ „Unirea“, „Iașul“, Ha(continuare în pag. a 3-a)