Flacăra Iaşului, mai 1984 (Anul 40, nr. 11683-11708)
1984-05-01 / nr. 11683
PAGINA All-A------ "•‘‘‘‘•‘I T" -----------------—FLACARA IAȘUlUI I 1 Mai In anul 40 ai marilor noastre victorii* sub conducerea partidului Autorii propriului lor destin: oamenii muncii Calea aleasă: munca Sârbătoriiu aslăzit marea şi a solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, în anul jubiliar care marchează a 40-a aniversare a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, şi care va deschide prin hotărîrile Congresului al XllI-lea al partidului noi perspective de dezvoltare societăţii noastre socialiste Oamenii muncii din municipiul şi judeţul Iaşi trăiesc din plin sentimentele de mindrie patriotică pentru realizările obţinute în cei 41 de ani de libertate şi sunt ferm hotărâţi să-şi consacre şi de acum înainte întreaga lor forţă creatoare aplicării în practică a politicii partidului în toate domeniile de activitate. Faptul că judeţul Iaşi a fost răsplătit, pentru realizările din 1983, cu înalte ordine ale Republicii Socialiste România („Ordinul Muncii“ clasa I pentru realizarea sarcinilor de plan în economia locală, „Meritul Agricol“ clasa I pentru depăşirea principalilor indicatori la producţia agricolă, „Diploma de onoare" pentru ocuparea locului al IV-lea în producţia industrială, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor), că numeroase unităţi economice ieşene au fost şi ele decorate pentru succesele obţinute anul trecut dovedeşte din plin capacitatea tehnico-profesională a oamenilor muncii din această parte a ţării, ataşamentul lor profund faţă de cauza socialismului. Acum, cînd întregul nostru popor sărbătoreşte munca liberă, care îi asigură manifestarea plenară a virtuţilor sale moştenite de la strămoşi şi ridicate pe noi culmi in cei 40 de ani de victorii în construcţia socialistă, sub conducerea partidului, ieşenii de toate profesiile aduc un profund omagiu tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de numele căruia sunt legate cele mai impunătoare realizări ale vremurilor noastre, noi. Transformări radicale în vechea citadelă revoluţionară Sintem la Întreprinderea me rănită „Nicolina“, cunoscută pentru tradiţiilerevoluţionare care au prins rădăcini adinei cu multe decenii înainte de victoria de la 23 August. Vechea citadelă revoluţionară s-a transformat intr-o veritabilă unitate constructoare de maşini, mult apreciată și peste hotarele tării. Dar să-i dăm cuvîntul tovarăşului ing. Mircea Ştef, directorul întreprinderii. — Dacă trebuie să fac un bilanţ acum, in preajma sărbătoririi zilei muncii, nu pot ocoli etapele prin care a trecut uzina, etape gîndite şi stabilite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iar dacă astăzi „Nicolina“ este una dintre puternicele întreprinderi constructoare de maşini din România, aceasta se datorează preşedintelui ţării care a avut încredere în noi. La ultima vizită de lucru din 1982 a secretarului general al partidului, s-a trasat o nouă etapă de dezvoltare. Suntem capabili să obţinem noi performanţe de pe poziţiile pe care ne aflăm : am ajuns să realizăm o producţie anuală în valoare de 1,7 miliarde de lei, faţă de 440 milioane în 1954 ; 30 la sută din valoarea producţiei prezente este expediată în numeroase ţări ale lumii. Tot la „Nicolina“ ne vorbeşte şi sudorul Vălenii Guran, membru al consiliului oamenilor muncii. 1 1 Mai din acest an jubiliar constituie un prilej minunat de a vorbi despre munca noastră liberă. Prin muncă ne afirmăm ca oameni şi ca cetăţeni ai patriei socialiste, prin muncă ne făurim propriul nostru destin. Munca este totul pentru noi. De aceea sintem hotărîţi să muncim din ce in ce mai bine, pentru a ne construi un prezent şi un viitor cit mai fericit. Cei 40 de ani care au trecut de la victoria de la 23 August dovedesc că munca, sub conducerea partidului, este calea cea mai sigură. Se afirmă tinereţea Munca este la loc de cinste şi în celelalte Întreprinderi ale industriei ieșene, dintre care cele mai multe au apărut în anii de după Congresul al IX-lea al partidului. Iată, de pildă, În Paşcani, avem o unitate-etalo» a industriei tricotajelor. D De trei ani consecutiv, I.T.P. se află pe primul loc în întrecerea socialistă dintre unităţile de profil din ţară, conferindu-i-se, recent, un al treilea „Ordin al Muncii“ clasa întîi. La Paşcani, n-a existat tradiţie în tricotaje, am creat-o noi în decursul a 11 ani, ne spune maistrul Vasile Harbuzaru din secţia de tricotaj. Prin muncă responsabilă, preocupaţi permanent de introducerea noului, neadmiţînd rabat de la calitate, am cucerit locul de frunte pe ramură. Acest loc ne obligă însă în continuare. Şi după primul trimestru al anului curent, ne aflăm tot pe primul loc, hotărîţi fiind să urcăm din nou pe podiumul fruntaşilor. Munca ne dă satisfacţii şi ne face mai puternici, mai curajoşi. O idee forţă pe care o întîlnim pretutindeni unde se desfăşoară o activitate umană. Mîndria de a fi constructor — Tovarăşă Florinela Corobteasiu, sunteţi inginerul şef al Antreprizei I — fostul Grup nr. 1 a T.C.M. — subunitate care construieşte anual mii de apartamente. Ce înseamnă de fapt munca de constructor de locuinţe ? — Noi, constructorii de locuinţe, simţim poate cel mai mult responsabilitatea încredinţată de conducerea partidului şi statului de a crea oamenilor muncii condiţii bune de locuit. Munca de constructor presupune deci o înaltă conştiinţă, un neobosit efort creator pentru găsirea unor soluţii noi de execuţie. Mai departe a- a aflăm că harnicii constructori de la Antrepriza nr. 1 s-au angajat ca, în cinstea marilor evenimente ale anului — cea de a 40-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XII-lea al partidului să construiască cu peste 400 de apartamente mai mult faţă de prevederilee planului. Suflu nou pe ogoarele înfrăţite Alaiuri de muncitorii şi specialiştii din industrie şi construcţii, oamenii muncii de pe un cuvînt economiei ogoare au de spus greu in dezvoltarea naţionale. — Ziua de 1 Mai, ziua muncii, ne spune ing. Ştefan Alexandrescu, directorul S.M.A. Popricani, constituie şi pentru noi un minunat Prilej de trecere in revistă a măreţelor realizări pe care le-a obţinut colectivul staţiunii noastre. Cu prilejul acestui moment de bilanţ menţionez că, datorită politicii partidului şi statului nostru de modernizare a agriculturii, la baza căreia stă gîndirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şi S.M.A. Popricani a cunoscut o puternică dezvoltare. Unitatea noastră, care se numără printre cele mai mari din judeţ, dispunea în 1980 între altele de 178 de tractoare şi 41 de combine, revenind 69 de hectare pe un tractor şi 145 de hectare pe o combină, iar astăzi dispunem de 413 tractoare şi 129 de combine. Creşterea substanţială a bazei tehnico-materiale solicită din partea noastră mai multă răspundere în ceea ce priveşte folosirea în bune condiţii şi la întreaga capacitate a tuturor tractoarelor şi maşinilor agricole şi, bineînţeles, prestarea de lucrări de calitate ireproşabilă. Aşa se explică şi recoltele mari obţinute la C.A.P. Bivolari sau Ţigănaşi, din raza noastră de activitate, care sunt fruntaşe pe judeţ. Aici, unde se interpătrund economia şi cultura Despre îndatoriri şi împliniri ne vorbeşte cu patos şi unul dintre cei mai vrednici slujitori ai ştiinţei româneşti contemporane, acad. Cristofor Simionescu. Să reţinem, la început, cuvintele sale care definesc laşul cultural şi ştiinţific în dinamica lui continuă. — Poate că pentru laşul de acum jumătate de veac, lipsit practic de industrie, ca un comerţ mărunt, ignorarea vieţii extraculturale are puţină îndreptăţire Astăzi insă munca în industrie îşi pune pecetea clară pe viaţa oraşului şi cele două mari sfere de activitate, economia şi cultura — incorporînd ştiinţa în cultură — se interpătrund şi se influenţează reciproc, determinînd un profil spiritual ce nu poate fi redus la o modalitate poetică tradiţională. Perioada de după 23 August a fost grea, iar procesul atragerii vechii intelectualităţi şi promovării curajoase a unui mare detaşament de tineri a necesitat o muncă susţinută. Pentru succesele obţinute se cer evidenţiate atenţia permanentă, constantă, acordată de conducerea partidului şi statului acestui colţ de ţară, neglijat în trecut, vizitele numeroase ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Iaşi, dialogul său deschis cu oamenii de ştiinţă şi cultură şi măsurile care n-au întîrziat să se materializeze in noi instituţii şi forţe de creaţie. Intr-adevăr, au devenit realitate platforma învăţămîntului politehnic din zona Tudor Vladimirescu, construcţia Institutului de chimie macromoleculară „P. Poni“, centrul de calcul al Universităţii, noua clădire a Facultăţii de farmacie, sediile unor institute de cercetare, ca şi cîteva dintre rezultatele acestei atenţii. Domenii noi, nespecifice, au prins să fie cultivate de către savanţii ieșeni. De menţionat teoria controlului optimal în matematică, fizica plasmei, chimia macromoleculară, ingineria seismică, electronica, automatizări şi calculatoare, prelucrări metalurgice, biofizică, biologie moleculară şi inframicrobiologie, antibiotice etc. „ Acum, la sărbătorirea zilei de 1 Mai, ne spune în încheiere“ tovarăşul academician, vi exprim convingerea că Iaşul cultural şi ştiinţific va înregistra noi succese, printr-o sincronizare a eforturilor, luptei, pasiunii şi dimensiunii idealurilor ieşenilor contemporani, prin sporirea şi integrarea mijloacelor materiale, printr-o mai obiectivă valorificare a valorilor şi o mai activă concentrare a forţelor ştiinţifice in sectoarele-cheie, de maximă eficienţă pentru progresele cunoaşterii. Omagiind munca liberă, partidul, pe conducătorul încercat şi stimat de întreaga naţiune, tovarăşulNICOLAE CEAUŞESCU, ieşenii fac legămint şi de această dacă că nu-şi vor precupeţi eforturile pentru ca economia, ştiinţa, cultura şi arta pe care le slujesc cu credinţă să-şi aducă în viitor o contribuţie mai mare la crearea unor condiţii superioare de trai material şi spiritual poporului nostru, pe calea consolidării continue a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, la întărirea patriei socialiste şi a prestigiului ei in lum Pagină realizată pe P. AGACHI, AL. ATANASE, GH. MATEI, C. LUPU, I. ŞCHIOPU — Antrepriza pe care o coordonaţi din punct de vedere tehnic obţine de cîţiva ani încoace rezultate remarcabile. Cum le explicaţi ? — Explicaţia e simplă : munca bine organizată. —— —• Argumente convingătoare pentru bucuria muncii libere. Două tinere operatoare, de la Combinatul de fibre sintetice, în timpul unei intervenţii obişnuite la o instalaţie de texturare Foto : L. STRATULAT ^-------Artei noastre — -------f S un succes asigurat i S a., — Am avut marea satisfac- ^ 1 Reprezentant de frunte al artei contemporane româneşti, 4 pictorul ieşean Dan Hatmanu, ? preşedintele Filialei ieşene a U.A.P., ne vorbeşte despre re_ 4 alizările de azi ale pictorilor şi sculptorilor din urbea noas- I tră. I — Pictorii ieşeni, mergînd ? pe linia bunelor tradiţii — şi mă refer la conştiinţa profe- I sională, la entuziasmul de care sunt animaţi, la patriotismul I cu care abordează teme majore ale zilelor noastre — contri- 4 buie la îmbogăţirea patrimoniului de valori al spiritualităţii româneşti. Stau mărturie 4 In acest sens premiile şi dis funcţiile republicane obţinute de ei în. aceşti ani. 1 —• Cum este privită arta ra. i numească peste hotare ? ție sa constat, cu ocazia expo- ziţiilor organizate în străină- t tate, la care au participat şi mulţi artişti ieşeni, că lucră- I rile noastre se bucură de mare succes. Peste tot, arta plastică românească este apreciată şi privită cu interes, ea fiind la nivelul artei moderne contem- porane universale. Sunt încredinţat că, în competiţiile in- ternaţionale, totdeauna va avea succesul asigurat. Să mai notăm că pictorul Dan Hatmanu a avut expoziţii 4 personale în numeroase oraşe ale lumii, iar la Roma a obţi- nut premiul „Collosseum" acor- 4 dat de Centro d’arte e cultura i nuoa figurazione. 1 ------Sănătate generaţiilor prezente şi viitoare ! — Cum se prezintă la săr-bătoarea muncii din acest an 4 lucrătorii din domeniul oero_ * firii Sănătăţii ? — Cu numeroase realizări şi cu hotărîrea de a asigura prin munca lor generaţiei pre_ 4 zente şi viitoare o stare de ■ sănătate fizică şi morală demnă de epoca pe care o trăim, ne răspunde tovarăşa Constantiţa Ruine, doctor în ştiinţe medicale, directorul Direcţiei sa, Unitare judeţene. Argumentele sunt concludente. Dacă ne comparăm cu anul 1952, constatăm că în 1983 mortalitatea infantilă a scăzut de la 124 la mia de născuţi vii la 25,1, îmbolnăvirile de febră tifoidă au scăzut de peste zece ori, iar boli ca : malaria, difteria şi altele sunt practic eradicate. Acum, personalul medico-sanitar este angajat în îndeplinirea programelor de sănătate pe termen lung, elaborate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea conducerii superioare de partid, și realizarea unor indicatori demografici corespunzători.