Flacăra Iaşului, mai 2005 (Anul 6, nr. 1393-1417)

2005-05-03 / nr. 1393

2 er=1= Martí 5 mai 2005 ip încep contestaţiile la ANL Zimbru • perioada de contestaţii este 4-12 mai • lista per­soanelor care au obţinut unul dintre cele 35 de aparta­mente ANL din zona Zimbru a fost afişată, la sfârşitul săptămânii trecute, atât la sediul Primăriei Iaşi, cât şi la sediul DAPP Iaşi . De mâine, tinerii care nu au fost incluşi pe lista de priorităţi pentru repar­tizarea locuinţelor construite prin ANL pot depune contestaţii la sediul Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public. "Contestaţiile pot fi depuse în perioada 4 -12 mai. Rugămintea noastră este ca cei care intenţionează să facă acest lucm să treacă mai întâi pe la Biroul Relaţii­i Publici, unde, colegii noştri le va explica cum s-a făcut punctajul", a explicat Letiţia Palaga, şefa DAPP Iaşi. Lista persoanelor care au obţinut unul dintre cele 35 de apartamente ANL din zona Zimbru a fost afişată, la sfârşitul săp­tămânii trecute, atât la sediul Prim­ăriei Iaşi, cât şi la sediul DAPP Iaşi. „Cel mai mare punctaj, adică 131 de puncte, l-a obţinut un tânăr care provine, dintr-o casă de copii. Cel mai mic punctaj este de 104 puncte. Ultimele 11 dosare vor fi reevaluate pentru că au obţinut acelaşi număr de puncte. Se va face balotaj şi se va ţine cont de situaţia locativă din prezent a titularului de cerere, numărul copiilor aflaţi în întreţinere şi studiile pe care le-a absolvit. Astfel, vor rămâne fără apartament trei familii. Primele două vor fi repartizate în două aparta­mente ANL din Dacia. Aici avem două familii care vor fi evacuate pentru că nu mai îndeplinesc condiţiile contractuale, adică nu au mai adus dovada că au un loc de muncă", a declarat Constantin Adăscăliţei, viceprimarul Iaşului. Situaţia repartizării celor 35 de aparta­mente este oarecum echilibrată din punct de vedere social. "Avem 12 per­soane care provin din Casele de copii, iar­ patru dintre ele sunt necăsătorite. De asemenea, avem două cazuri şi de per­soane cu aceeaşi stare civilă, dar care nu provin din acelaşi mediu. Atuul lor îl reprezintă studiile superioare absolvite şi faptul că au copii în întreţinere", susţine viceprimarul Adăscăliţei. Dintre cele 35 de apartamente din Zimbru, 10 sunt cu o cameră, 24 cu două camere şi unul singur cu trei camere. Crăiţa POPA Sediu pentru Poliţia Comunitară ‡ j£ ,'J‡ ο * 5 • aceasta va funcţiona în imobilul în care acum îşi desfăşoară activitatea Corpul Gardienilor Publici • imobilul va trece din administrarea unităţii de învăţământ către Consiliul Local • proiectul de hotărâre ce reglementează acest lucru va fi analizat în următoarea şedinţă a Consiliului Local Poliţia Comunitară va funcţiona în actualul sediu al Corpului Gardienilor Publici, şi anume căminul CI al Grupului Şcolar "Radu Cernănţescu". Pentru asta, imobilul cu pricina va trece din administrarea unităţii de învăţământ către Consiliul Local. Proiectul de hotărâre ce reglementează acest lucr va trebui analizat şi aprobat de consilierii locali în următoarea şedinţă. "Pentru buna desfăşurare a activităţii Poliţiei Comunitare, este necesară stabilirea unui sediu al acesteia. Căminul CI al Grupului Şcolar «Radu Cernănţescu», situat în strada Bucium nr. 30, este uti­lizat în prezent de Corpul Gardienilor Publici. a .­­ibnod ! Având în vedere faptul că spaţiul are o compartimentare­­ corespunzătoare desfăşurării activităţii­­Poliţiei Comuni­tare, propunem trecerea din adminis­trarea unităţii de învăţământ în cea a Consiliului Local Iaşi a căminului pen­tru înfiinţarea sediului Poliţiei Comunitare", este specificat în referatul de specialitate a proietului de hotărâre. Reamintim că Legea 371/2004, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare constituie cadrul legal în baza căria se creează, prin reor­ganizarea Corpului Gardienilor Publici, o nouă structură cu atribuţii şi compe­tenţe în domeniul asigurării ordinii şi siguranţei publice, creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale. Primii paşi Primele demersuri privind înfi­inţarea Poliţiei Comunitare au­­fost făcute în urmă cu două luni. Astfel, la începutul lunii martie, la nivelul municipiului Iaşi s-a înfiinţat­­Comisia Locală de Ordine Publică. "Comisia are rol consultativ şi este constituită din: Primar, şef poliţie locală, reprezentantul unităţii de jandarmi competente­ teritori­al, şef Poliţie Comunitară, 2-4 consilieri şi 2-5 reprezentanţi ai comunităţii locale desemnaţi de Consiliul Local. Comisia va fi condusă de primar", este specificat în proiectul de hotărâre privind înfi­inţarea acestei Comisii. Comisia Locală va analiza periodic şi va face propuneri privind necesarul de resurse materiale şi umane în cadrul Poliţiei Comunitare. De asemenea, membrii Comisiei vor orga­niza consultări cu reperezentanţii comu­nităţilor locale şi cu ONG cu privire la priorităţile în activitatea Poliţiei Comunitare. Trimestrial - şi ori de câte ori se solicită - Comisia va prezenta informări în şedinţa CLM Iaşi privind eficienţa activităţii desfăşurate de poliţiştii comunitari şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii. (C. P.) BIBL. CENTR­­UMV. “M. EMINESCU” IAŞI H ng. bifa LOCAL Poezie în vers alb, dulce sau demi-dulce Cotropit de istorie, vinul de Cotnari • din vremuri străvechi... • o geografie a cramelor • soiuri la superlativ • cea mai simpatică "grasă" şi ipostazierile fluide ale "tămâii" • 11.000.000 euro - cifra de afaceri pe 2004 • 60% din piaţa Moldovei şi 25% din piaţa românească • distincţii naţionale şi internaţionale De cele mai multe ori, sticlele sunt făcute pentru a fi umplute cu diverse lichide, cu diverse substanţe fluide. Există însă un loc, undeva între Târgu Frumos şi Hârlău, un loc în care sticlele se umplu cu altceva­­ ca istorie. Este vorba, desigur, despre podgoria de la Cotnari. Atestată la 1448 şi plasată la limita de nord a vinului românesc, bene­ficiind de un sol calcaros şi de acel vestit şi minunat efect al "mucegaiului nobil", podgoria în discuţie are toate condiţiile - fizice şi metafizice­­ de a deţine supre­maţia. Cotnari SA ia fiinţă în anul 1948, iniţial ca o banală secţie a unei ferme de stat, având "în dotare" doar 128 de hectare de plantaţii de vie. în perioada 1966-1968 se construieşte un combinat modern, cu o capacitate de prelucrare de 500 de tone de struguri în 12 ore şi 10.500 tone pentru depozitare. începând cu anul 2000, Cotnari SA se priva­tizează, în prezent cultivând 1300 hectare de plantaţii de vie. în 2004, 300 de salariaţi permanenţi, dintre care 50 de­­ specialişti, şi 400 de zilieri asigură buna funcţionare a combinatului. Cifra de afaceri e mai mult decât sugestivă - 11.000.000 euro -, anul acesta ea urmând să urce cu 15-20 de procente. Peisagistică de cramă Cine se aventurează prin "mărun­taiele" combinatului poate susţine că a călătorit în timp, în faţa privirii, se deschide un culoar de 120 de metri, de­­a lungul căruia se ramifică 15 încăperi de câte 100 metri lungime, "tapetate" cu sticle pline de praf. Felinare, parcă de pe alte vremuri, luminează difuz miste­rioasele lăcaşuri. Oricând te aştepţi ca vreun cavaler medieval, cu platoşă şi ochii injectaţi de furie (sau din alte cauze), să te întrebe de sănătate. Sute, mii, milioane de recipiente locuiesc într­­o "estetică a încremenirii", într-o așteptare ca dinainte de facerea lumii. Alături, butoaie obeze, cu trup de stejar și doage indiferente la timp vin să com­pleteze atmosfera de eternitate. La câte­va sute de metri se găsesc hrubele din vremea lui Ştefan cel Mare, acolo unde, după vreo bătălie sângerosă, câte un răzeş se refugia cu vreo hârlăvancă sprâncenată, pentru a gusta cum se cuvine roadele efemerei păci. La suprafaţă, renumita Vinotecă îşi aşteaptă vizitatorii. Vitrinele gem de medalii, diplome şi alte asemenea dis­tincţii. Amintim ca exemplificare doar cele 6 medalii, dintre care 5 de aur, pri­mite la Concursul Internaţional de Vinuri - Expodrink 2004. Tot în 2004, Cotnari SA a primit din partea Uniunii Europene "Premiul de Excelenţă pentru calitate". Directorul general, Constantin Deleanu, şi directorul de marketing, Laurenţiu Anghel, au motive de a fi mulţumiţi şi în ceea ce priveşte recu­noaşterea internaţională. Germania, Spania, Italia, Grecia, SUA, Canada, Japonia sunt doar câteva dintre pieţele de desfacere. Vechime şi soiuri E un lucm ştiut, cel puţin în privinţa vinurilor dulci, că vechimea este un atu imbatabil. Şi la acest capitol cei de la Cotnari stau bine. Cea mai "bătrână" licoare datează de la 1957, la vânzare nefiind însă scoase decât sortimente produse după 1979. Preţurile sunt pe măsură­­ de la 1.000.000 de lei în sus. Cu patru soiuri principale se mân­dreşte Cotnari SA: Grasa, Tămâioasa Românească, Feteasca Albă şi Frâncuşa. Alături de ele, încă trei com­binaţii de aur: Blanc, Voievodal şi Chateau. Cea mai mare mândrie este, în mod clar, Grasa de Cotnari. O culoare galbenă, cu reflexe verzui,ce poate să alunece uneori spre un aristrocatic auriu platinat. Aroma, datorată în mare măsură unor substanțe produse de putre­gaiul nobil, se învecinează cu cea a ca­iselor uscate sau a cerii de albină. Matu­rarea se face la hrube, minim 2 ani, în butoaie de stejar. Urmează învechirea în vinotecă, la butelii de sticlă. Site-ul înfiinţat recent - www cot­nari. ro - oferă şi alte amănunte de acest fel. Una dintre constante o constituie însă nobleţea. Vinul de Cotnari e unul dintre puţinele care nu se comercia­lizează la vrac, unul intim, simplu în ati­tudine, dar complex în deznodământ. Proiecte de mare anvergură "Se apropie anul 2007, cel în care și România, sperăm, se va alătura marii comunităţi europene. Nu putem rămâne indiferenți din acest punct de vedere, mai ales­ că cerinţele lor în privinţa vinu­rilor sunt foarte exigente. Nu mă refer aici la calitate - în privinţa aceasta nu au europenii ce să ne înveţe. Am în vedere metodologia prezentării, etichetele, do­purile etc. (dopurile pe care le utilizează cei de la Cotnari sunt produse în Portugalia - n.r.)", a subliniat Laurenţiu Anghel. De asemenea, în luna mai se va desfăşura Festivalul îl de Vin. Des­chiderea va avea foi© la Iaşi, pe esplana­da de la Teatrul "Luceafărul". "Invităm şi cu această ocazie, ieşenii, moldovenii în general, să ne viziteze. Nu vor regre­ta!", a continuat Anghel. De altfel, Cotnariul deţine 60% din piaţa specifică a Moldovei şi 25% din cea a întregii ţări. La vară, numele localităţii de după Târgu Frumos va fi şi pe buzele celor plecaţi la mare. E vorba despre un alt proiect de promovare a nobilei mărci. "Dorim să urăm clienţilor noştri săr­bători fericite, mâncăruri alese, stropite cu ...vin de Cotnari şi îi încredinţăm totodată că nu îi vom dezamăgi nicio­dată", a încheiat Laurenţiu Anghel. Călin CIOBOTARI Există însă un loc, undeva între Târgu Frumos şi Hârlău, un loc în care sticlele se umplu cu altceva­­ cu istorie. Este vorba, desigur, despre podgoria de la Cotnari "Paste GIANI sunt executate după reţetele de casa tradiţionale, respectând Întocmai originalul. Aceasta le face atat de gustoase. PROPAST SRL Şoseaua Iaşi • Tomesti Nr.12 Tel.: 0232/ 233.579 C.M.M. Deratizarea IAŞI, Şoseaua Păcurari Nr. 94 Tel: 0232/231619; 0323/433757; 0742077941 ţânţari etc. Prețuri mici - Calitate superioară

Next