Flacăra Moinestiului, 1959 (Anul 6, nr. 241-342)

1959-07-22 / nr. 296

r Din frumusețile patriei BĂILE HERCULANE. VEDERE GENERALĂ Și la Bucșești crește sectorul socialist al agriculturii în comuna Bucșești, a luat ființă o întovărășire agricolă încă din anul 1956. Această întovărășire a luat ființă cu 14 membri și cu o suprafață de 6,40 ha de teren. Au trecut vreo doi ani dar atît supra­fața, cit și numărul de mem­bri ai întovărășirii au rămas la fel, datorită slabei popu­larizări a rezultatelor obținute de întovărășiți, datorită sla­bei munci de atragere a noi și noi familii de țărani munci­tori la munca unită. în anul 1959, însă, munca în problema transformării socialiste a agriculturii a cu­noscut și în comuna Bucșești o cotitură însemnată. Ducîn­­du-se muncă de lămurire con­cretă, arătîndu-se care sînt avantajele celor ce-și mun­cesc în comun pămîntul, s-a reușit ca întovărășirea să crească cu încă 23 membri și 7 ha de teren. Recolta frumoasă de grîu din anul acesta a întovărăși­rii, care după toate aparen­țele va întrece cifra de 2.000 kg la hectar, a fost cel mai bun element al muncii de lămurire pentru cele 23 de fa­milii, primite recent în înto­vărășire. Paralel cu munca de lămu­rire, dusă în scopul lărgirii perimetrului întovărășirii e­­xistente, comitetul executiv, ajutat de către Comitetul co­munal de partid Bucșești, du­ce muncă de lămurire pentru formarea unui nou perimetru, aceasta în cinstea zilei de 23 August 1959. Pînă in prezent, avem în perimetrul pentru care se duce munca, un nu­măr de 9 cereri, cu 5 ha de teren. Printre cei care se intere­sează în mod deosebit de mersul muncii de transfor­mare socialistă a agriculturii și participă intens, muncind zi de zi, se numără tov. Nico­­lae Țîncu, secretarul sfatului popular și învățătorii Ion Vîrlan și Tiberiu care au adus, pînă Dobrovăț, acum, o contribuție însemnată in în­făptuirea acestei importante opere. GHEORGHE C. LAZAR președintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Bucșești Țăranii muncitori din Strugari participă cu drag la acțiunile obștești în acest timp destul de fru­mos, toți locuitorii comunei Strugari sunt la treabă, în­treținerea culturilor este sar­cina principală a fiecărui ce­tățean. Timpul prielnic pro­mite recolte bogate în acest an. Promisiunile pe jumătate sînt înfăptuite. Lanurile de grîu, care de acum încep să-și schimbe culoarea, spicele grele care atîrnă spre pămînt, toate vădesc hărnicia țărani­lor muncitori din comuna Strugari, care au înțeles că numai aplicînd în practică sfaturile și îndrumările a­­grotehnice pot smulge pămîn­­tului recolte sporite la hectar, în această direcție nu poate fi trecută cu vederea munca continuă și perseverentă, de­pusă de comitetul executiv al sfatului popular, președinte tov. Gh. Dascălu și secretar tov. C. Muscă. Sarcinile mul­tiple și de răspundere, care stau în fața comitetului exe­cutiv, printr-o justă planifi­care și repartizare a lor pe fiecare salariat, sunt îndeplinite în timpii duse la prevă­zuți. — Fără un plan de muncă și fără un control în execu­tarea sarcinilor — îmi spu­nea tov. Muscă, secretarul sfatului popular — nu ar fi posibil să realizăm nimic în activitatea noastră. La aceste cuvinte mi-am spus că are dreptate deoare­ce comuna Strugari este una din comunele mari din cadrul raionului nostru, avînd 8 sate pe o rază mare. Toate acestea sînt posibile și se realizează cu sprijinul permanent al deputaților din circumscripțiile electorale. Transformarea socialistă a agriculturii, încasarea contri­buției voluntare, executarea contribuției în muncă și mul­te alte sarcini care se înfăp­tuiesc, sunt rodul muncii lor de zi cu zi. Deputați ca Gheor­­­ghe Dîrlă, Mihai Cisăr, Mihăi Geangalău și mulți alții, muncesc cu simț de răspun­dere pentru îndeplinirea sarci­nilor ce le revin. Astfel, înca­sarea contribuției pînă la 30 iunie a. voluntare c, a fost realizată în proporție de 58%, iar construcțiile votate în adunările populare, în parte au fost executate, procurîn­­du-se materialele necesare pentru executarea celorlalte lucrări. O problemă destul de im­portantă pentru cetățenii co­munei Strugari era și lipsa căilor de comunicație între sate și centrele din apropiere. Astăzi și această problemă a fost rezolvată prin contribuția cetățenilor. în anul acesta comitetul executiv al sfatului popular a mobilizat cetățenii comunei pentru executarea contribu­ției în muncă, executîndu-se, pînă în prezent, extragerea și transportarea a 418 m. c. de pietriș, s-au reparat și cons­truit din nou podurile din co­mună, iar pe o lungime de 3 km au fost curățate și con­struite din nou șanțurile de scurgere a apei, înfățișarea comunei s-a schimbat radical față de cea din trecut. Astăzi munca li­niștită a fiecărui cetățean ad­duce schimbări uriașe de îm­bunătățire a condițiilor de viață. Asistența medicală a pă­truns de mult în satele co­munei Strugari. în momentul cînd stăteam de vorbă cu câ­țiva cetățeni din satul de cen­tru, a sosit la dispensarul co­munal mașina Spitalului din Moinești, aducînd cu ea noi medicamente, necesare sănă­tății cetățenilor. Realizările obținute de ță­ranii muncitori în toate sec­toarele de activitate oglindesc fidel munca politică desfășu­rată de comitetul de partid comunal în educarea comu­nistă a membrilor și candida­ților de partid, făcînd astfel posibilă antrenarea tuturor țăranilor muncitori la trebu­rile obștești ale comunei, pen­tru înfăptuirea sarcinilor tra­sate de partid și guvern. M. CONSTANTIN VICtOR BABEȘ Victor Babeș este unul din cei mai străluciți oameni de știință pe care i-a avut țara noastră. S-a născut la Viena la 19 iulie 1854. A studiat la Budapesta și Viena, unde și-a luat diploma de doctor in medicină. încă din tinerețe, Victor Babeș a fost remarcat de oamenii de știință pentru talentul său deo­sebit, pentru priceperea lui ști­ințifică cu totul excepțională. Victor Babeș a întreprins nu­meroase cercetări de anatomie patologică, de bacteriologie, de micologie și de inframicrobiolo­­gie. Stimulat de lucrările lui Pasteur, el a întreprins cu mult succes o serie de cercetări asu­pra turbării. In 1887 a primit invitația de a veni la București. Sosit în țară, de la Budapesta, el înființează la Facultatea de medicină învă­­țămîntul de anatomie patologică experimentală și de bacteriologie.­­ Victor Babeș era un dușman neîmpăcat al oligarhiei putrede. Savantul cu renume mondial, le­gat de popor, își manifesta cu orice prilej dragostea și grija pentru sănătatea maselor munci­toare. El s-a străduit toată viața să aline suferințele celor năpăs­tuiți. Pelagra sau „boala mize­riei“, cum a numit-o Babeș, a fost una din problemele de care s-a ocupat timp îndelungat. Pentru a preveni bolile, el a căutat să găsească vaccinuri, seruri pre­ventive, care să pună la adăpost pe om de îmbolnăviri. El a în­trebuințat metode originale in cercetările sale, aparate inven­ta­te de el, instrumente făcute de el, care mai tîrziu au fost însu­șite și folosite în laboratoarele din toată lumea. Victor Babeș a murit la 19 oc­tombrie 1926. Activitatea mare­lui om de știință român face parte azi din minunata comoară științifică-culturală a patriei noastre și constituie o contri­buție însemnată la progresul ști­inței mondiale. - E­chipa celor trei sunt trei : Ion Trofor, Con­stantin Acatrinei și Ștefan Apetrei. Toți sunt comuniști și lucrează în aceeași echipă : echipa de întreținere pompe de la întreprinderea trans­porturi țiței prin conducte Moinești. Economiile obținute, în lu­na care a trecut, de către co­lectivul de muncitori de aici, se datoresc, în mare parte, și lor. Prin munca depusă, in luna mai nu s-a înregistrat nici un accident tehnic, fapt care a dus la reducerea chel­tuielilor de regie și, totodată, la realizarea unei importante sume din cifra de 59.930 lei realizată de întreprindere la capitolul economic. De altfel, nici nu se putea să nu fie așa. Cînd lucrează la un loc trei comuniști, re­zultatele sînt dintre cele mai frumoase. UTM Sînt necesare­ mai multe legume și zarzavaturi Totuși, conducerea A.R.C.C. nu a luat nici o măsură pînă acum pentru îmbunătățirea acestei situații. Din cîteva discuții pe care le-am purtat cu tov. T. Ma­xim, responsabilul chioșcului din Zemeș, a reieșit că deseori este pus în situația de a pier­de cîte 3-4 zile pe la U.R.C.C. Moinești, neputînd intra în posesia unei repartiții. Chiar și atunci cînd s-au repartizat cantitățile de legume și zarza­vaturi, nu au fost puse la dis­poziție mijloace de transport. Este necesar ca în cel mai scurt timp, conducerea URCC Moinești să lichideze pentru totdeauna această stare de lucruri și să se facă pe Valea Tazlăului o aprovizionare mai bună și în mod proporțional cu legume și zarzavaturi. I. LEONTE corespondent --------o ★ -----------* De nenumărate ori, familiile de petroliști din Zemeș, Mo­­dîrzău și Lucăcești au rezisat, prin diferite mijloace, lipsa legumelor și zarzavaturilor din unitățile acestor localități. NICI UN TÍNAR U.T.M.-IST ÎN AFARA FORMELOR SOCIALISTE ALE AGRICULTURII Comitetul organizației U.T.M. din comuna Grigoreni a prezentat nu de mult in a­­dunarea generală darea de seamă asupra activității pe perioada primului semestru din acest an. Materialul expus în prezen­ța a 85 de tineri, a oglindit in mare măsură contribuția ti­neretului la înfrumusețarea comunei, prin cele 2.500 de ore de muncă voluntară pres­tate. Darea de seamă a mai scos în evidență faptul că co­mitetul U.T.M., îndrumat de comitetul de partid, a spriji­nit munca de transformare socialistă a agriculturii. Prin grija comitetului U.T.M., ti­nerii utemiști de la G.A.C. au luat sub răspunderea lor creș­terea unui număr de 100 de pui de găină, care vor fi dați spre valorificare cooperativei. Comitetul U.T.M. a mani­festat o deosebită grijă în ce privește ridicarea nivelului cultural al tineretului. Ca re­zultat al muncii culturale, un număr de peste 42 de tineri a participat la concursul „Iubiți cartea“, devenind purtători ai insignei „Prieten al cărții“. în ce privește educația co­munistă a tineretului, comi­tetul a acordat o atenție deo­sebită învățămîntului politic U.T.M. care, față de alți ani, s-a desfășurat în mai bune condiții, reușind să se eviden­țieze o serie de tineri ca Gh. Țîrdeanu, Dumitru Răuță și alții. Discuțiile purtate de tineri pe marginea dării de seamă au scos în evidență faptul că unii nu s-au achitat de sarcinile încredințate. De exemplu, ti­nerii au criticat cu curaj fap­tul că tov. N. Munteanu, membru al comitetului, care pînă în anul 1957 a fost secre­tarul comitetului U.T.M. din această comună, nici pînă la data actuală nu este înscris în nici o formă socialistă a a­­griculturii. Mai mult, tinerii l-au întrebat în mod serios ce are de gînd să facă, ce fel de exemplu constituie în fața ce­tățenilor pe care el îi lămu­rește în calitate de salariat al sfatului popular de a intra in G.A.C. ? Tinerii au mai arătat că nici soția lui, în calitate de deputată, nu a făcut prea mult în această direcție. Asemenea cazuri de pasivi­tate, tinerii au arătat că se mai manifestă și la tov. Geor­­geta Bejan, Emil Manea, Cos­­tică Manea și alții, care nici C. CÎMPEANU secretarul Comitetului U. T. M. Grigoreni (Continuare în pag. 1) Cei vino­vați să plătească Cam pe la mijlocul lunii iulie 1957, cetățenii satului Coșnea, dornici ca și în casele lor,să pătrundă lumina elec­trică, au hotărit să contribuie cu toții la această acțiune. Toate demersurile au fost făcute, iar organele superioa­re au fost întrutotul de acord, aprobînd și sprijinind aceas­tă acțiune. Prin muncă vo­luntară, cetățenii au săpat gropile pentru plantarea stu­pilor, contribuind fiecare cu cite 2 stîlpi necesari întin­și derii rețelei electrice. Lucrările s-au desfășurat la început normal și într-un­ timp destul de scurt a fost construită microcentrala pro­­priu-zisă pentru instalarea motorului care trebuia să poarte generatorul necesar producerii curentului electric. Totul pînă aici a fost în or­dine. Un motor semi-Diessel, pu­ternic la vedere, a fost insta­lat pe postamentul respectiv. Dar acesta nu a fost capabil să furnizeze mult așteptata lu­mină electrică în satul Coșnea. Deci, motorul era defect. Dar aceasta nu a descurajat nici pe cetățenii din Coșnea, nici organele superioare. Foarte binevoitori, conducătorii în­treprinderii mixte raionale au luat măsuri, numai că măsu­rile au fost luate de ochii lu­mii. Un alt motor de tip K.D.-35 obosit la maximum de gaterul din Preluci (Goioasa) a fost luat de acolo pentru că tre­buia dus la reparații capitale dar, cu toate astea a fost transportat la Coșnea și mon­tat în locul celuilalt. Cum era și normal, nici a­­cest motor nu a mers decit maximum trei săptămîni cu întrerupere, dînd cîteva scîn­­tei electrice. Cu întîrziere s-au luat măsuri și de data aceas­ta. Ambele motoare au fost trimise la reparat: unul la Bacău iar celălalt la Focșani. Cu cel de la Focșani, delegat a fost tov. C. Ceampaș, meca­nicul șef al întreprinderii mixte raionale. Nu după mult timp, la 28 mai a. c., motorul de la Foc­șani a fost reparat. Tov. C. Ceampaș a plecat să-l ridice. Așa cum se procedează după o reparație capitală, a proce­dat și delegatul întreprinde­rii, făcînd proba motorului și semnînd procesul-verbal de recepție. Motorul era deci bun pentru a intra în funcție, plă­­tindu-se astfel suma de 12.047 de lei. Fiind adus la Moinești, motorul trebuia transportat la Coșnea de că­tre Iov. C. Ceampaș, care a semnat procesul-verbal de re­cepție și răspundea pînă la darea lui în primire. Motorul, în loc să ajungă la Coșnea, a fost depozitat la sectorul electric Asău de că­tre Iov. C. Lungu, șeful servi­ciului producție, și lăsat a­­colo cîteva zile. în acest timp motorului i s-au schimbat magnetoul și pompa de injec­ție, iar cînd a ajuns la Coșnea nu a mai putut fi pus în func­ție. Deci și de data aceasta locu­itorilor din satul Coșnea nu li s-a asigurat lumina electrică, întrebîndu-se deseori cînd vor avea motorul reparat și cînd vor avea lumină electrică ? Conducerea întreprinderii, arată că vinovat pentru aceas­ta se face tov. C. Ceampaș, mecanic șef, care era obligat să ducă personal motorul la Coșnea, să-l monteze și să-l dea în primire cu proces-ver­­bal mecanicului din sat. Pe de altă parte se face vinovat și tov. C. Lungu, șeful servi­ciului producție care nu a creat posibilitate tov. C. Ceampaș pentru a se duce cu motorul. Cu toate că se cu­nosc vinovații nu s-a luat nici o măsură împotriva lor. Pentru remedierea acestei situații, trebuie luate măsu­rile cele mai corespunzătoare de organele competente, ca locuitorii satului Coșnea să aibă lumină electrică, iar cei vinovați să fie trași la răs­pundere materială, corespun­zător cu vina ce o poartă. C. MARIAN -----* Ar-----­ Ieftinesc prețul de cost al forajului Muncitorii petroliști din secția M., a întreprinderii de foraj Moinești, aplicînd metode înaintate de lucru, în se­mestrul I a. c„ au forat sute de metri peste plan, iefti­­nind în acest fel prețul de cost. Brigăzile conduse de tov. N. Mărăcine, Stelian Buță, Gh. Porojnicu și alții, în tri­mestrul II au scurtat timpul de foraj cu cîte 2-5 zile. Drept răsplată aceste brigăzi au fost premiate. Brigada tov. Gh. Porojnicu, de exemplu, a fost premiată cu suma de 7.976 de lei. TOMA BARAGHIN corespondent La Ghimeș Tabără pentru pionieri și școlari La sfîrșitul primei săptă­mîni a lunii iulie a. c., în a­­propierea stației C.F.R. Ghi­meș s-a deschis o nouă tabără pentru pionieri și școlari. Ta­băra este organizată de Comi­tetul de întreprindere al Ate­lierelor C.F.R. Galați și este condusă de instructorul supe­­rior de pionieri Libovnici Barbu. în prima serie au venit la odihnă 110 pionieri și școlari, fii ai muncitorilor care lu­crează în Atelierele C.F.R. Ga­lați. --------★ <£> *--------­ MOINEȘTI 22 iulie : Pasagerul clan­destin­­ 23- 26 iulie : Edes Ana. LUCĂCEȘTI 24- 26 iulie : COMANEȘTI 24-26 iulie: Căi greșite.

Next