Flacăra Moinestiului, 1959 (Anul 6, nr. 241-342)
1959-07-22 / nr. 296
r Din frumusețile patriei BĂILE HERCULANE. VEDERE GENERALĂ Și la Bucșești crește sectorul socialist al agriculturii în comuna Bucșești, a luat ființă o întovărășire agricolă încă din anul 1956. Această întovărășire a luat ființă cu 14 membri și cu o suprafață de 6,40 ha de teren. Au trecut vreo doi ani dar atît suprafața, cit și numărul de membri ai întovărășirii au rămas la fel, datorită slabei popularizări a rezultatelor obținute de întovărășiți, datorită slabei munci de atragere a noi și noi familii de țărani muncitori la munca unită. în anul 1959, însă, munca în problema transformării socialiste a agriculturii a cunoscut și în comuna Bucșești o cotitură însemnată. Ducîndu-se muncă de lămurire concretă, arătîndu-se care sînt avantajele celor ce-și muncesc în comun pămîntul, s-a reușit ca întovărășirea să crească cu încă 23 membri și 7 ha de teren. Recolta frumoasă de grîu din anul acesta a întovărășirii, care după toate aparențele va întrece cifra de 2.000 kg la hectar, a fost cel mai bun element al muncii de lămurire pentru cele 23 de familii, primite recent în întovărășire. Paralel cu munca de lămurire, dusă în scopul lărgirii perimetrului întovărășirii existente, comitetul executiv, ajutat de către Comitetul comunal de partid Bucșești, duce muncă de lămurire pentru formarea unui nou perimetru, aceasta în cinstea zilei de 23 August 1959. Pînă in prezent, avem în perimetrul pentru care se duce munca, un număr de 9 cereri, cu 5 ha de teren. Printre cei care se interesează în mod deosebit de mersul muncii de transformare socialistă a agriculturii și participă intens, muncind zi de zi, se numără tov. Nicolae Țîncu, secretarul sfatului popular și învățătorii Ion Vîrlan și Tiberiu care au adus, pînă Dobrovăț, acum, o contribuție însemnată in înfăptuirea acestei importante opere. GHEORGHE C. LAZAR președintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Bucșești Țăranii muncitori din Strugari participă cu drag la acțiunile obștești în acest timp destul de frumos, toți locuitorii comunei Strugari sunt la treabă, întreținerea culturilor este sarcina principală a fiecărui cetățean. Timpul prielnic promite recolte bogate în acest an. Promisiunile pe jumătate sînt înfăptuite. Lanurile de grîu, care de acum încep să-și schimbe culoarea, spicele grele care atîrnă spre pămînt, toate vădesc hărnicia țăranilor muncitori din comuna Strugari, care au înțeles că numai aplicînd în practică sfaturile și îndrumările agrotehnice pot smulge pămîntului recolte sporite la hectar, în această direcție nu poate fi trecută cu vederea munca continuă și perseverentă, depusă de comitetul executiv al sfatului popular, președinte tov. Gh. Dascălu și secretar tov. C. Muscă. Sarcinile multiple și de răspundere, care stau în fața comitetului executiv, printr-o justă planificare și repartizare a lor pe fiecare salariat, sunt îndeplinite în timpii duse la prevăzuți. — Fără un plan de muncă și fără un control în executarea sarcinilor — îmi spunea tov. Muscă, secretarul sfatului popular — nu ar fi posibil să realizăm nimic în activitatea noastră. La aceste cuvinte mi-am spus că are dreptate deoarece comuna Strugari este una din comunele mari din cadrul raionului nostru, avînd 8 sate pe o rază mare. Toate acestea sînt posibile și se realizează cu sprijinul permanent al deputaților din circumscripțiile electorale. Transformarea socialistă a agriculturii, încasarea contribuției voluntare, executarea contribuției în muncă și multe alte sarcini care se înfăptuiesc, sunt rodul muncii lor de zi cu zi. Deputați ca Gheorghe Dîrlă, Mihai Cisăr, Mihăi Geangalău și mulți alții, muncesc cu simț de răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Astfel, încasarea contribuției pînă la 30 iunie a. voluntare c, a fost realizată în proporție de 58%, iar construcțiile votate în adunările populare, în parte au fost executate, procurîndu-se materialele necesare pentru executarea celorlalte lucrări. O problemă destul de importantă pentru cetățenii comunei Strugari era și lipsa căilor de comunicație între sate și centrele din apropiere. Astăzi și această problemă a fost rezolvată prin contribuția cetățenilor. în anul acesta comitetul executiv al sfatului popular a mobilizat cetățenii comunei pentru executarea contribuției în muncă, executîndu-se, pînă în prezent, extragerea și transportarea a 418 m. c. de pietriș, s-au reparat și construit din nou podurile din comună, iar pe o lungime de 3 km au fost curățate și construite din nou șanțurile de scurgere a apei, înfățișarea comunei s-a schimbat radical față de cea din trecut. Astăzi munca liniștită a fiecărui cetățean adduce schimbări uriașe de îmbunătățire a condițiilor de viață. Asistența medicală a pătruns de mult în satele comunei Strugari. în momentul cînd stăteam de vorbă cu câțiva cetățeni din satul de centru, a sosit la dispensarul comunal mașina Spitalului din Moinești, aducînd cu ea noi medicamente, necesare sănătății cetățenilor. Realizările obținute de țăranii muncitori în toate sectoarele de activitate oglindesc fidel munca politică desfășurată de comitetul de partid comunal în educarea comunistă a membrilor și candidaților de partid, făcînd astfel posibilă antrenarea tuturor țăranilor muncitori la treburile obștești ale comunei, pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid și guvern. M. CONSTANTIN VICtOR BABEȘ Victor Babeș este unul din cei mai străluciți oameni de știință pe care i-a avut țara noastră. S-a născut la Viena la 19 iulie 1854. A studiat la Budapesta și Viena, unde și-a luat diploma de doctor in medicină. încă din tinerețe, Victor Babeș a fost remarcat de oamenii de știință pentru talentul său deosebit, pentru priceperea lui științifică cu totul excepțională. Victor Babeș a întreprins numeroase cercetări de anatomie patologică, de bacteriologie, de micologie și de inframicrobiologie. Stimulat de lucrările lui Pasteur, el a întreprins cu mult succes o serie de cercetări asupra turbării. In 1887 a primit invitația de a veni la București. Sosit în țară, de la Budapesta, el înființează la Facultatea de medicină învățămîntul de anatomie patologică experimentală și de bacteriologie. Victor Babeș era un dușman neîmpăcat al oligarhiei putrede. Savantul cu renume mondial, legat de popor, își manifesta cu orice prilej dragostea și grija pentru sănătatea maselor muncitoare. El s-a străduit toată viața să aline suferințele celor năpăstuiți. Pelagra sau „boala mizeriei“, cum a numit-o Babeș, a fost una din problemele de care s-a ocupat timp îndelungat. Pentru a preveni bolile, el a căutat să găsească vaccinuri, seruri preventive, care să pună la adăpost pe om de îmbolnăviri. El a întrebuințat metode originale in cercetările sale, aparate inventate de el, instrumente făcute de el, care mai tîrziu au fost însușite și folosite în laboratoarele din toată lumea. Victor Babeș a murit la 19 octombrie 1926. Activitatea marelui om de știință român face parte azi din minunata comoară științifică-culturală a patriei noastre și constituie o contribuție însemnată la progresul științei mondiale. - Echipa celor trei sunt trei : Ion Trofor, Constantin Acatrinei și Ștefan Apetrei. Toți sunt comuniști și lucrează în aceeași echipă : echipa de întreținere pompe de la întreprinderea transporturi țiței prin conducte Moinești. Economiile obținute, în luna care a trecut, de către colectivul de muncitori de aici, se datoresc, în mare parte, și lor. Prin munca depusă, in luna mai nu s-a înregistrat nici un accident tehnic, fapt care a dus la reducerea cheltuielilor de regie și, totodată, la realizarea unei importante sume din cifra de 59.930 lei realizată de întreprindere la capitolul economic. De altfel, nici nu se putea să nu fie așa. Cînd lucrează la un loc trei comuniști, rezultatele sînt dintre cele mai frumoase. UTM Sînt necesare mai multe legume și zarzavaturi Totuși, conducerea A.R.C.C. nu a luat nici o măsură pînă acum pentru îmbunătățirea acestei situații. Din cîteva discuții pe care le-am purtat cu tov. T. Maxim, responsabilul chioșcului din Zemeș, a reieșit că deseori este pus în situația de a pierde cîte 3-4 zile pe la U.R.C.C. Moinești, neputînd intra în posesia unei repartiții. Chiar și atunci cînd s-au repartizat cantitățile de legume și zarzavaturi, nu au fost puse la dispoziție mijloace de transport. Este necesar ca în cel mai scurt timp, conducerea URCC Moinești să lichideze pentru totdeauna această stare de lucruri și să se facă pe Valea Tazlăului o aprovizionare mai bună și în mod proporțional cu legume și zarzavaturi. I. LEONTE corespondent --------o ★ -----------* De nenumărate ori, familiile de petroliști din Zemeș, Modîrzău și Lucăcești au rezisat, prin diferite mijloace, lipsa legumelor și zarzavaturilor din unitățile acestor localități. NICI UN TÍNAR U.T.M.-IST ÎN AFARA FORMELOR SOCIALISTE ALE AGRICULTURII Comitetul organizației U.T.M. din comuna Grigoreni a prezentat nu de mult in adunarea generală darea de seamă asupra activității pe perioada primului semestru din acest an. Materialul expus în prezența a 85 de tineri, a oglindit in mare măsură contribuția tineretului la înfrumusețarea comunei, prin cele 2.500 de ore de muncă voluntară prestate. Darea de seamă a mai scos în evidență faptul că comitetul U.T.M., îndrumat de comitetul de partid, a sprijinit munca de transformare socialistă a agriculturii. Prin grija comitetului U.T.M., tinerii utemiști de la G.A.C. au luat sub răspunderea lor creșterea unui număr de 100 de pui de găină, care vor fi dați spre valorificare cooperativei. Comitetul U.T.M. a manifestat o deosebită grijă în ce privește ridicarea nivelului cultural al tineretului. Ca rezultat al muncii culturale, un număr de peste 42 de tineri a participat la concursul „Iubiți cartea“, devenind purtători ai insignei „Prieten al cărții“. în ce privește educația comunistă a tineretului, comitetul a acordat o atenție deosebită învățămîntului politic U.T.M. care, față de alți ani, s-a desfășurat în mai bune condiții, reușind să se evidențieze o serie de tineri ca Gh. Țîrdeanu, Dumitru Răuță și alții. Discuțiile purtate de tineri pe marginea dării de seamă au scos în evidență faptul că unii nu s-au achitat de sarcinile încredințate. De exemplu, tinerii au criticat cu curaj faptul că tov. N. Munteanu, membru al comitetului, care pînă în anul 1957 a fost secretarul comitetului U.T.M. din această comună, nici pînă la data actuală nu este înscris în nici o formă socialistă a agriculturii. Mai mult, tinerii l-au întrebat în mod serios ce are de gînd să facă, ce fel de exemplu constituie în fața cetățenilor pe care el îi lămurește în calitate de salariat al sfatului popular de a intra in G.A.C. ? Tinerii au mai arătat că nici soția lui, în calitate de deputată, nu a făcut prea mult în această direcție. Asemenea cazuri de pasivitate, tinerii au arătat că se mai manifestă și la tov. Georgeta Bejan, Emil Manea, Costică Manea și alții, care nici C. CÎMPEANU secretarul Comitetului U. T. M. Grigoreni (Continuare în pag. 1) Cei vinovați să plătească Cam pe la mijlocul lunii iulie 1957, cetățenii satului Coșnea, dornici ca și în casele lor,să pătrundă lumina electrică, au hotărit să contribuie cu toții la această acțiune. Toate demersurile au fost făcute, iar organele superioare au fost întrutotul de acord, aprobînd și sprijinind această acțiune. Prin muncă voluntară, cetățenii au săpat gropile pentru plantarea stupilor, contribuind fiecare cu cite 2 stîlpi necesari întinși derii rețelei electrice. Lucrările s-au desfășurat la început normal și într-un timp destul de scurt a fost construită microcentrala propriu-zisă pentru instalarea motorului care trebuia să poarte generatorul necesar producerii curentului electric. Totul pînă aici a fost în ordine. Un motor semi-Diessel, puternic la vedere, a fost instalat pe postamentul respectiv. Dar acesta nu a fost capabil să furnizeze mult așteptata lumină electrică în satul Coșnea. Deci, motorul era defect. Dar aceasta nu a descurajat nici pe cetățenii din Coșnea, nici organele superioare. Foarte binevoitori, conducătorii întreprinderii mixte raionale au luat măsuri, numai că măsurile au fost luate de ochii lumii. Un alt motor de tip K.D.-35 obosit la maximum de gaterul din Preluci (Goioasa) a fost luat de acolo pentru că trebuia dus la reparații capitale dar, cu toate astea a fost transportat la Coșnea și montat în locul celuilalt. Cum era și normal, nici acest motor nu a mers decit maximum trei săptămîni cu întrerupere, dînd cîteva scîntei electrice. Cu întîrziere s-au luat măsuri și de data aceasta. Ambele motoare au fost trimise la reparat: unul la Bacău iar celălalt la Focșani. Cu cel de la Focșani, delegat a fost tov. C. Ceampaș, mecanicul șef al întreprinderii mixte raionale. Nu după mult timp, la 28 mai a. c., motorul de la Focșani a fost reparat. Tov. C. Ceampaș a plecat să-l ridice. Așa cum se procedează după o reparație capitală, a procedat și delegatul întreprinderii, făcînd proba motorului și semnînd procesul-verbal de recepție. Motorul era deci bun pentru a intra în funcție, plătindu-se astfel suma de 12.047 de lei. Fiind adus la Moinești, motorul trebuia transportat la Coșnea de către Iov. C. Ceampaș, care a semnat procesul-verbal de recepție și răspundea pînă la darea lui în primire. Motorul, în loc să ajungă la Coșnea, a fost depozitat la sectorul electric Asău de către Iov. C. Lungu, șeful serviciului producție, și lăsat acolo cîteva zile. în acest timp motorului i s-au schimbat magnetoul și pompa de injecție, iar cînd a ajuns la Coșnea nu a mai putut fi pus în funcție. Deci și de data aceasta locuitorilor din satul Coșnea nu li s-a asigurat lumina electrică, întrebîndu-se deseori cînd vor avea motorul reparat și cînd vor avea lumină electrică ? Conducerea întreprinderii, arată că vinovat pentru aceasta se face tov. C. Ceampaș, mecanic șef, care era obligat să ducă personal motorul la Coșnea, să-l monteze și să-l dea în primire cu proces-verbal mecanicului din sat. Pe de altă parte se face vinovat și tov. C. Lungu, șeful serviciului producție care nu a creat posibilitate tov. C. Ceampaș pentru a se duce cu motorul. Cu toate că se cunosc vinovații nu s-a luat nici o măsură împotriva lor. Pentru remedierea acestei situații, trebuie luate măsurile cele mai corespunzătoare de organele competente, ca locuitorii satului Coșnea să aibă lumină electrică, iar cei vinovați să fie trași la răspundere materială, corespunzător cu vina ce o poartă. C. MARIAN -----* Ar----- Ieftinesc prețul de cost al forajului Muncitorii petroliști din secția M., a întreprinderii de foraj Moinești, aplicînd metode înaintate de lucru, în semestrul I a. c„ au forat sute de metri peste plan, ieftinind în acest fel prețul de cost. Brigăzile conduse de tov. N. Mărăcine, Stelian Buță, Gh. Porojnicu și alții, în trimestrul II au scurtat timpul de foraj cu cîte 2-5 zile. Drept răsplată aceste brigăzi au fost premiate. Brigada tov. Gh. Porojnicu, de exemplu, a fost premiată cu suma de 7.976 de lei. TOMA BARAGHIN corespondent La Ghimeș Tabără pentru pionieri și școlari La sfîrșitul primei săptămîni a lunii iulie a. c., în apropierea stației C.F.R. Ghimeș s-a deschis o nouă tabără pentru pionieri și școlari. Tabăra este organizată de Comitetul de întreprindere al Atelierelor C.F.R. Galați și este condusă de instructorul superior de pionieri Libovnici Barbu. în prima serie au venit la odihnă 110 pionieri și școlari, fii ai muncitorilor care lucrează în Atelierele C.F.R. Galați. --------★ <£> *-------- MOINEȘTI 22 iulie : Pasagerul clandestin 23- 26 iulie : Edes Ana. LUCĂCEȘTI 24- 26 iulie : COMANEȘTI 24-26 iulie: Căi greșite.