Flacăra Moinestiului, 1962 (Anul 9, nr. 549-652)
1962-10-10 / nr. 629
> f V y PROLETARI DIN TOATE TARILE7 UNIȚI-VA I nESTIULUI aBguiumimi unim musui amin wiiui uniml im ANUL IX Nr. 629 (830) MIERCURI 10 OCTOMBRIE 1962 4 PAGINI 20 BANI ENTUZIASM ȘI VOIE BUNA Cea de-a 105-a aniversare a Zilei petrolistului a fost sărbătorită de către oamenii muncii din raionul Moinești în după-amiaza zilei de sîmbătă 6 octombrie a. c., în faimoasa sală a clubului „M. Eminescu“ din Lucăcești. In această zi sute de petroliști au participat la festivitatea consacrată Zilei petrolistului. Bucuria, voia bună și veselia se citeau pe chipurile tuturor petroliștilor. In jurul orei 18, în aplauzele celor prezenți, urcă la masa prezidiului reprezentanți ai organelor de partid și de stat raionale, reprezentanți ai organizațiilor de masă, petroliști fruntași în producție. Tov. Nicolae Luca, președintele Consiliului local al sindicatelor Moinești, deschide mitingul, aducînd un salut călduros muncitorilor petroliști pentru rezultatele obținute în producție. Despre lupta glorioasă a muncitorilor petroliști, despre cei 105 ani de existență a industriei petroliere, cît și despre frumoasele succese care au fost obținute în anii regimului nostru democrat-popular de către petroliștii din bazinul petrolifer Moldova, au vorbit tovarășii Nicolae Gavril, ing. șef al Trustului de extracție Moinești, Nicolae Secăreanu, directorul Trustului de foraj Moinești și Ion Manea, directorul Rafinăriei Dărmănești. Cu vii aplauze a fost salutat de asistență cuvîntul rostit de tov. Constantin Dinu, secretar al Comitetului raional Moinești al P.M.R In numele biroului Comitetului raional al P.M.R. Moinești, vorbitorul a salutat călduros pe petroliștii din raionul Moinești cu prilejul sărbătoririi zilei lor. Apoi, cu emoție, petroliștii aflați în sală, au ascultat Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, cu privire la decernarea unor ordine și medalii la un mare număr de petroliști. Tovarășul Gheorghe Unguru, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Moinești, înmânează unui număr de 6 tovarăși Ordinul muncii clasa a IlI-a, iar unui număr de 45 tovarăși Medalia Muncii. Cei care au primit înalta distincție Ordinul Muncii clasa a III-a, sunt: tov. Constantin Stănescu, directorul Bazei de aprovizionare Dărmănești, Constantin Apostolescu, sondor la Schela Modîrzău, Alexandru I. Dîrjău, sondor la Schela Modîrzău, Ion I. Dîrjău, tehnician la Schela Modîrzău, Dumitru Baston, directorul întreprinderii de foraj Moinești și Zota N. Panaite, sondor la întreprinderea de foraj Moinești. Printre cei decorați cu Medalia Muncii se numără tovarășii Nicolae Mititelu, conducător auto de la întreprinderea de transporturi extracție Moinești, Văleanu Turcui, sondor șef și Vasile Iacob mecanic de la Schela Zemeș, Gheorghe Vrînceanu, mecanic și Ion Frățilă, operator principal la Schela Moinești, Nicolae Bănică, maistru de extracție la Schela Modîrzău, Ion Percețeanu, maistru de fisurări la Sectorul de cimentări și operații speciale Moinești, Gheorghe Chircă, mecanic, șef de echipa de la întreprinderea transporturi, ateliere și baze tubulare Moinești, Mihai Dohotaru, sondor șef la întreprinderea de foraj Moinești, Dumitru Ticaneț, laborant și Ion Chițurlea operator de la Rafinăria Dărmănești. In numele celor care au fost decorați au vorbit tovarășii Dumitru Baston, directorul întreprinderii de foraj Moinești și Pavel Chiriac, muncitor petrolist la Schela Zemeș. Adunarea festivă închinată Zilei petrolistului s-a încheiat cu un frumos program artistic prezentat de formațiile artistice ale clubului „M. Eminescu“ din Lucăcești, Clubului muncitoresc Zemeș și de la Rafinăria Dărmănești. FL. PRISECARE Tovarășul CONSTANTIN STANESCU, directorul Bazei de aprovizionare Dărmănești Tovarășul MIHAI DOHOTARU, sondor șef la întreprinderea de foraj Moinești . Noi succese în activitatea de inovații Harnicul colectiv de inovatori de la întreprinderea transporturi, ateliere și baza tubulară Moinești face ca zilnic să se schimbe fața întreprinderii. Muncii avîntată de creație, in scopul ușurării efortului fizic, modernizării și automatizării unor operații, precum și efectuării de economii, a reușit să cuprindă anul acesta un număr de aproape 200 salariați ai întreprinderii noastre. Se poate spune astfel, pe bună dreptate, că mișcarea de inovații desfășurată la noi, sub îndrumarea organizației de partid și cu sprijinul comitetului sindicatului, capătă zilnic un caracter de masă. S-a dovedit că muncitorii, in frunte cu comuniștii, gindesc și creează continuu. Se remarcă astfel faptul că operația de inșurubat-deșurubat prăjini la standul de probe hidraulice se face acum apăsind pe citeva butdiane, automatizat, ranga și prelungitorul răminind de domeniul trecutului. De asemenea, mașinile noastre circulă cu pistoane și diferite piese realizate in întreprindere, utilajele capătă îmbunătățiri substanțiale, dind astfel randamente mai mari, lungindu-le durata de funcționare. Toate acestea sunt rodul muncii de creație a muncitorilor noștri. Anul acesta, sau mult ca oricind, mișcarea de inovații a obținut succese importante. Au fost înregistrate 116 inovații (14 fiind restante din anul 1961). Din acestea sunt aplicate in producție aproape 70 de inovații, cu un efect economic de peste 500.000 de lei, economii antecalculate. Se mai poate remarca activitatea brigăzilor complexe de inovatori, care anul acesta se ridică in 7, înființate in toate secțiile întreprinderii noastre, in scopul rezolvării prompte a temelor mai grele. Apropierea Zilei petrolistului a constituit un imbold deosebit in activitatea inovatorilor noștri. Astfel, numai in ultima lună au fost acceptate și aplicate in producție un număr de 12 propuneri de inovații, multe dintre ele fiind realizate la nivelul cerințelor tehnicii actuale. Drumul parcurs de novatorii întreprinderii, succesele lor dobindite pină acum, precum și temele pe care zi de zi le studiază, ne conving că bilanțul anului 1962 va fi înscris in cartea de onoare a întreprinderii cu rezultate dintre cele mai bune. ȘT. VLADOIU tehnician invențiiinovații la I.T.A.B.T. Moinești T ;www- ;WVW = La sfîrșitul unui trimestru Colectivul de salariați de la întreprinderea forestieră Comănești a încheiat și cel de-al III-lea trimestru al anului cu realizări remarcabile în producție. Astfel, planul la producția globală a fost îndeplinit în proporție de 115,5 la sută, iar la producția de marfă de 105,5 la sută. Au fost exploatate peste plan, în aceeași perioadă, însemnate cantități de material lemnos : 345 m. c. bușteni de fag, 345 m. c. bușteni de diverse esențe, 150 m. c. lemn construcții de foioase, 550 bucăți traverse normale de fag și stejar, 4.500 tone lemn de foc și altele. In sectorul de industrializare, de asemenea au fost înregistrate succese frumoase. Aici, s-au produs peste plan 200 m. c. cherestea de fag, 350 m. c. cherestea diverse esențe și altele. Cu asemenea colectiviști ne mîndrim La efectuarea timpul optim a lucrătorilor agricole din cadrul G.A.C. „Victoria socialismului“, comuna Poduri, o contribuție de seamă o are brigada nr. 3. Colectiviștii acestei brigăzi au muncit și muncesc cu multă tragere de inimă pe ogoarele colectivei, la strînsul finului și la culesul fructelor. Merită remarcată îndeosebi pentru munca sa tînăra colectivistă Olimpia V. Iftimie, care la orice oră și zi, de cîte ori a fost nevoie, a ajutat la executarea la timpul optim a lucrărilor la grădina de legume, sprijinind astfel pe șeful de răspundea echipă care de acest sector de activitate, tov. Nicolae Gh. Trofor. Tinerele colectiviste, ca : Elena C. Timofte, Ana V. Buftea, Aglaia V. Buftea, Natalia V. Grigoraș și multe altele, au muncit cu multă sîrguință alături de ceilalți colectiviști ai brigăzii și ai colectivei noastre spre a se termina la timpul optim lucrările agricole : seceratul și strînsul recoltei, adunarea finului și multe altele. Acum, în campania de recoltare a porumbului, nucilor și a tuturor fructelor, colectiviștii brigăzii noastre participă în număr mare. Dintre echipele brigăzii, la această acțiune, în fruntea tuturor se află echipa condusă de tov. Olga Iehim. Prin modul cum a muncit pînă în prezent, brigada nr. 3 dovedește hotărîrea fermă a acestor colectiviști și colectiviste din comuna Poduri de a sprijini intr-o măsura cît mai mare dezvoltarea tinerei lor gospodării agricole colective. N. ȘOVA șeful brigăzii nr. S. a G.A.C. din comuna Poduri ACTUALITĂȚI DIN COMUNA PODURI Acordăm atenție agitației vizuale Comitetul executiv al Sfatului popular comunal Poduri, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, acordă o deosebită atenție agitației vizuale. In acest sens antrenăm, spre a ne sprijini, atit tinerii cit și cadrele didactice. Prin intermediul agitației vizuale sunt prezentate localnicilor tablouri comparative fie asupra transformărilor survenite in viața comunei, succesele obținute în anii regimului democrat-popular, fie lozinci mobilizatoare care îi îndeamnă pe colectiviști să muncească cu toată priceperea și hărnicia lor pentru a contribui în mai mare măsură la înflorirea gospodăriei lor agricole colective. La locuri vizibile, pe panouri mari, scrise frumos, sunt expuse fragmente semnificative din documente de partid și de stat referitoare la dezvoltarea agriculturii in patria noastră în ultimii ani, înzestrarea ei cu mijloace mecanizate moderne etc. In apropierea sfatului popular comunal se află expus un sugestiv tablou referitor la creșterea bunăstării colectiviștilor din localitate. E intitulat sugestiv: „Cum va arata G.A.C. din comuna Poduri la sfirșitul anului 1962“. Tabloul se încheie cu îndemnul: „Țărani colectiviști ! Luptați pentru îndeplinirea sarcinilor cuprinse în planul de producție“. Comitetul executiv al Sfatului popular comunal Poduri va continua să acorde mai multă atenție agitației vizuale in comuna noastră. V. MATEI președintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Poduri Cîteva întrebări privind activitatea căminului cultural Căminul cultural din comuna Poduri a rămas de mai mult timp fără director și fără... activitate. A nu se înțelege greșit, activitatea căminului cultural nu este inexistentă pentru că nu ar fi director. Nici în timp ce exista ca director al căminului cultural tov. Maria Postolache nu exista o activitate prea rodnică. O dată cu plecarea tovarășei directoare a acestui cămin cultural, situația a devenit și mai nesatisfăcătoare. Activitatea culturală se reduce în ultimul timp doar la... vizionarea de filme. Cînd în sfîrșit va fi numit un director de cămin cultural și la Poduri ? Cînd se va desfășura și la Poduri o activitate culturală corespunzătoare, la nivelul condițiilor și sarcinilor care revin unităților de cultură de la sate ? Oare consiliul de conducere al acestui cămin cultural își va face simțită activitatea ? Cînd ? Iată doar ciîteva din întrebările pe care și le pun colectiviștii din comuna Poduri, așteptînd în același timp și răspuns la ele. Curațenie, disciplină, sîrguință... Printre principalele coordonate ale activității care se desfășoară la Școala elementară de 8 ani Poduri, ca de altfel în multe din școlile raionului nostru, se numără curățenia, disciplina, sîrguință la învățătură. Elevii, fii și fiice ale colectiviștilor din localitate, îngrijit îmbrăcați, într-o ordine desăvîrșită intră la clase, ascultă atenți explicațiile profesorilor, își iau note, răspund frumos la lecții. Fiecare dintre elevi răsfoiește cu o deosebită mulțumire sufletească filele cărților de școală primite gratuit, pe care cerneala tipografică abia s-a uscat, purtînd acel aer de prospețime care fac cărțile și mai atractive. In caietele îngrijit liniare au apărut primele teme scrise... Pe scurt, o atmosferă specifică unei activități rodnice desfășurate în cadrul unei unități de învățămînt. Pe băncile școlii, printre ceilalți se numără și elevii : Timofte V. Daniel, Șova C. Olimpia (clasa a VI- a A), Albu Eugenia, Iscu Veronica, Popa Mioara (clasa a VI-a B), Dorică Munteanu (clasa a VII-a A), Bordeianu Nicolae (clasa a VII- a B) și mulți alții care, în anul școlar care a trecut, au obținut numai note de 9 și 10. ★ In cancelaria școlii, de la tovarășii instructori de pionieri cît și de la profesori, poți afla numai lucruri frumoase despre elevii acestei școli care participă în mod permanent la diferite acțiuni de folos obștesc, menite să ducă la înfrumusețarea comunei, care au ajutat la strînsul recoltei de pe ogoarele colectivei din localitate și multe altele. Ți se umple inima de bucurie cînd știi că faptele lor oglindesc însăși conduita lor de viitori cetățeni ai patriei noastre dragi, harnici și pricepuți, dornici de a pune umărul la înflorirea satelor și comunelor în care trăiesc. Pe ogoarele colectivei „Victoria socialismului“ din comuna Poduri continuă însămînțarea întregii suprafețe planificată cu grîu. Printre colectiviștii cu mai multe zile-muncă se numără : Dumitru I. Enea, Constantin I. Pintilie, Vasile T. Iscu, Alexandru V. Martin, Alexandru V. Bia, Aurelia Hambic, Margareta I. Ifrim, Nicolae I. Dumitru, Alexandru Iordache Pribeagu și mulți alții. La însămînțatul griului, strînsul și clăditul finului, adunatul fructelor s-au remarcat brigăzile conduse de brigadieri ca : Vasile Gh. Gherasim, loan Balaban și Constantin V. Timofte. --------------— :..,, :\iwwi,tiwv- - =--------------— Acțiunea de însilozare a furajelor trebuie continuată In acest sezon sunt nenumărate treburi de făcut în fiecare gospodărie colectivă din raion. O dată cu sosirea toamnei, care este cu mult mai îmbelșugată ca în anii precedenți, țăranii noștri colectiviști zoresc la terminarea muncilor agricole de primă urgență — însămînțatul griului și terminarea construcțiilor din sectorul zootehnic. Cu acest prilej ne-am propus să analizăm felul cum se muncește pentru rezolvarea cît mai bună și în întregime a unora din lucrările care au menirea să asigure desfășurarea unei activități corespunzătoare în sectorul creșterii animator pe toată perioada lunilor din anotimpul friguros. Să ne oprim nai hilîi la una din cele două laturi principale care formează fondul acestei probleme : asigurarea bazei furajere. Spre deosebire de anii precedenți, se poate spune cu certitudine că anul acesta, datorită creșterii efectivelor de animale (vaci, oi, porci etc.), avere obștească în cadrul G.A.C., s-a impus necesitatea sporirii volumului de furaje și îmbunătățirea calității lor. In toate gospodăriile colective au fost cultivate zeci de hectare cu porumb pentru siloz, borceag, sfeclă furajeră, trifoi și lucerna masă verde, porumb în cultură dublă după recoltarea păioaselor etc. Terenurile cu iarbă pentru fîn și ele pentru pășunat au fost mai bine întreținute, prin grija consiliilor de conducere ale G.A.C. cu sprijinul sfaturilor populare comunale. Astfel, s-au asigurat condiții mai bune de pășunat și în mod rațional, prin rotația animalelor pe timpul verii. Iată cîteva exemple semnificative, care scot în relief faptul că in multe locuri s-a făcut o treabă gospodărească. Urmînd sfaturile inginerilor agronomi, conducerile gospodăriilor colective din comunele Scorțeni, Grigoreni, Măgirești, și altele au organizat Berești-Tazlău tabere de vară pentru bovine și stîne de oi. Aici, pășunatul s-a făcut pe tarlale, prin rotație, într-un mod rațional, fiind supravegheat în mod permanent de inginerii și brigadierii zootehnicieni din cadrul G.A.C. Pentru a asigura o hrănire îndestulătoare și cu furaje consistente a animalelor în perioada de stabulație la grajd, toate G.A.C. din raion au executat la timp lucrările de întreținere a culturilor furajere și a fînețelor. Apoi, deși cu o oarecare întîrziere, recoltatul și depozitatul furajelor în cea mai mare parte s-au făcut în bune condițiuni. In rîndul gospodăriilor colective care au strîns în stoguri și fînării mari cantități de furaje pot fi evidențiate cele din Grigoreni, Petricica,, Berești-Tazlău etc. Expresie a unei munci gospodărești sunt zecile de gropi amenajate în gospoșidăriile colective din comunele Măgirești și Scorțeni în care au fost însilozate mii de tone de porumb furajer și alte plante vegetale. Și acum iată cea de-a doua latură a problemei. Cu toate acestea, trebuie să spunem că pînă acum nu s-a însilozat întreaga cantitate de furaje planificată, ci numai două treimi din ea. Deși sunt încă destule posibilități: furaje bune pentru siloz, tocători, totuși acțiunea de insilozare a fost stagnată și nimeni nu a luat inițiativa să fie reîncepută. Sunt bine cunoscute recomandările Consiliului Superior al Agriculturii că, o dată cu recoltatul porumbului pentru boabe, cocenii și alte ierburi verzi care se pretează pentru siloz trebuie să fie însilozate. Totuși, din partea unor ingineri și tehnicieni din cadrul consiliului agricol raional și din cele 12 G.A.C. nu se vede o preocupare pe măsura necesităților și a posibilităților mari care sunt în fiecare comună. Așadar, se cere mai multă inițiativă și preocupare în fiecare unitate socialistă, pentru sporirea bazei furajere prin alnsilozarea cocenilor și a altor furaje. Această treabă gospodărească trebuie făcută sub supravegherea permanentă a inginerilor și tehnicienilor care știu cum să dozeze la fiecare tonă de siloz sărurile necesare pentru o cît mai bună mutare a cocenilor și celorlalte furaje. Sporirea bazei furajere în toate gospodăriile colective din raionul nostru, prin continuarea însilozării tuturor furajelor bune, va asigura un plus de hrană mai consistentă animalelor în lunile de iarnă. Ca urmare a acestui fapt, producția de lapte va fi mai bună, iar prin valorificarea ei, G.A.C. și membrii colectiviști au mult de cîștigat. Veniturile bănești încasate din vînzarea laptelui și a altor produse vor fi mai mari. Acest fapt contribuie la creșterea averii obștești și a BUNăsTĂRii tutuRor colectivIștilor. A. ȘTEFAN, IN FOTOGRAFIE: O PARTE DIN ZECILE DE STOGURI CU FIN DIN CADRUL G.A.C. PETRICICA, CARE VOR FI FOLOSITE LA FURAJAREA ANIMALELOR IN LUNILE DE IARNA.