Flacăra Sibiului, 1962 (Anul 19, nr. 3199-3303)
1962-01-04 / nr. 3199
(Urmare din pag. la) Dragi tovarăşi, Noi, ţăranii, mai ştim că dacă viaţa noastră s-a schimbat atit de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înţelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea şi fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic şi sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine şi de pe şantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său, îl cîrmuieşte, ne ajută mereu cu maşini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică tractoare şi maşini tot mai multe şi mai bune. In uzinele ţării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simţim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele şi maşinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii ţărănimi, noi am mulţumit din suflet harnicei noastre clase muncitoare pentru grija şi dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca şi toate celelalte maşini agricole, de mîinile lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Şi îngrăşămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sînt făcute, prin munca şi priceperea lor. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabricile şi uzinele noastre sunt hotărîţi să ne sprijine şi mai puternic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare şi maşini agricole tot mai bune şi mai bune, să ne trimită tot mai multe îngrăşăminte şi alte produse chimice necesare agriculturii. Le mulţumim încă o dată, lor, Partidului Muncitoresc Român şi guvernului, pentru marele ajutor pe care ni-l dau. Pe lîngă maşinile ce ne stau la dispoziţie, noi, colectiviştii, mai primim şi ajutorul inginerilor, tehnicienilor şi specialiştilor în agricultură, care ne îndrumă zi cu zi pentru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune condiţii şi după toate regulile ştiinţei. Congresul al IlI-lea al partidului ne-a dat sarcina de a spori cit mai mult producţia de cereale şi îndeosebi de grîu şi porumb, de a creşte cit mai multe animale pentru a produce tot mai multă carne, lapte, ouă, lină şi altele. Ţărani colectivişti, mecanizatori, lucrători din gospodăriile de stat. Să depunem toată străduinţa şi priceperea noastră pentru a da viaţă acestor importante cerinţe. Să folosim cit mai bine pământul, să aplicăm la timp tot ceea ce ştiinţa agriculturii de învaţă. Să facem arături adînci, căci astăzi cu tractoarele puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea face înainte cu animalele de muncă, să dăm pămîntului îngrăşămintele de care are nevoie, să folosim seminţe de soi bun şi hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit şi cu desimea cea mai potrivită, să facem la vreme şi cît se poate de bine toate muncile de îngrijire a semănăturilor şi să strîngem apoi recoltele la timp şi fără pierderi. Să ne fie drept învăţătură experienţa, munca din gospodăriile care au obţinut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putinţă ca în anul 1962 toate gospodăriile colective să obţină asemenea recolte şi chiar mai bogate. De ce unele da şi altele nu? Depinde numai de vrednicia oamenilor şi de organizarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulţi dintre vorbitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge şi mai departe, deoarece gospodăriile noastre au tot ce le trebuie pentru a putea obţine recolte de 5.000 kg, porumb boabe la hectar, într-un pămînt neirigat. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învaţă ştiinţa şi după metodele verificate pe teren de fruntaşi. Asemenea rezultate, care creează colectiviştilor o viaţă tot mai îmbelşugată, înseamnă un mare îndemn pentru ţăranii care au mai rămas la gospodăria individuală, unde nu se pot obţine nici pe departe asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai şi, trecînd pe drumurile ce taie cîmpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recoltele de pe fîşiile răzleţe ale individualilor şi cele de pe ogoarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii şi mii de familii de ţărani se unesc, întemeiază gospodării colective şi se poate spune că azi apare vădit că colectivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Veniţi cu toată încrederea alături de noi, de marea mulţime a ţărănimii, de ţărănimea colectivistă. Muncind toţi laolaltă in gospodării colective, pe tot întinsul ţării, vom făuri bunăstarea şi fericirea pentru toţi, pentru noi şi familiile noastre. Să pară In soarele lunii iunie, cind se coace griul, ţara toată poleită in aur. Am suferit împreună în robie la moşieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belşug şi fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, fraţi ai noştri. Sărbătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu belşugul. Tovarăşi, Viaţa din ce în ce mai îndestulată pe care o duc colectiviştii, o viaţă cum nici n-a visat vreodată ţărănimea, ne arată fără greş că gospodăria colectivă este singura cale spre bunăstarea şi fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colectivişti. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuşi parcă ar cere colectivizarea, ca să poată avea şi el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere şi înnoire a vieţii satului, a ţărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viaţă şi mai îmbelşugată a poporului muncitor. Dragi tovarăşi, Pentru a întări gospodăriile colective prin creşterea veniturilor şi a răspunde în acelaşi timp intereselor mari ale statului şi nevoilor populaţiei, chemăm întreaga ţărănime şi pe toţi lucrătorii din agricultură să lupte pentru a obţine recolte tot mai mari de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole şi să cultive cît mai multe legume, îndeosebi în jurul oraşelor şi al centrelor muncitoreşti, pentru a putea răspunde din belşug nevoilor populaţiei. Să nu uităm apoi, tovarăşi, că ţara noastră este deosebit de prielnică pentru livezi şi vii. Sunt la noi multe dealuri pe care creşte doar iarbă aspră şi spini, terenuri nisipoase pe care nu rodesc cereale şi culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viţă de vie şi pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le încununăm cu coroane înflorite de meri şi peri, de caişi şi vişini să le încărcăm cu viţa purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră să fie din plin răsplătită. Vom crea astfel pentru întreaga populaţie bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate şi gustoase, izvor de sănătate şi bogăţie de seamă a ţării. Colectivişti, crescători de animale din toate gospodăriile colective. Toţi ştim că de totdeauna regiunile ţării noastre sunt minunate pentru creşterea animalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, aducătoare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a creşte cît mai multe animale. Să le păstrăm şi să le creştem îndeosebi pe cele din prăsilă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci şi să căutăm a le înmulţi an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lînă fină şi semifină şi să le îngrijim astfel încît să avem cît mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum nu există curte de ţăran fără păsări, să nu existe în jurul oraşelor şi centrelor muncitoreşti gospodărie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim şi să îngrijim bine animalele şi păsările. Ştim doar foarte bine dintr-o experienţă de sute de ani, din moşistrămoşi, că numai astfel putem obţine o producţie mare de lapte, de carne, de lînă, de ouă, încredinţaţi, aşadar, această muncă celor mai pricepuţi şi harnici colectivişti, celor care prin firea lor iubesc animalele şi păsările. Ingrijiţi-vă din timp de hrana îndestulătoare şi bună pentru toate animalele. Ridicaţi-le adăposturi sănătoase, folosind în mod chibzuit materialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori, ingineri, şi tehnicieni din staţiunile de maşini şi tractoare. Noi, colectiviştii, simţim sprijinul puternic pe care ni-l daţi zi de zi pentru a ne ajuta să avem recolte tot mai îmbelşugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne daţi şi de aci înainte sprijinul vostru, într-o măsură şi mai mare, pentru ca împreună să putem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în faţa agriculturii. Mecanizatori, să vă îmbogăţiţi tot mai mult cunoştinţele îndeletnicirii folositoare pe care o aveţi, pentru a putea întreţine şi repara cît mai bine maşinile ce ne sînt atît de necesare în munca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiţi din plin, cu chibzuinţă şi destoinicie, maşinile şi tractoarele, spre a obţine tot ce ele pot da. Respectaţi cu sfinţenie obligaţiile ce v-aţi luat prin contractele încheiate cu gospodăriile noastre şi faceţi lucrările cu tragere de inimă, la timp şi cît mai bine. Ingineri şi tehnicieni agronomi, zootehnicieni, horticultori, mecanizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemenea întinderi deschid posibilităţi de neînchipuit pentru multe şi felurite ramuri de producţie agricolă. Aveţi totul pentru a desfăşura o uriaşă muncă, de un uriaş folos. Niciodată nu au existat asemenea condiţii. Niciodată nu s-a putut desfăşura munca pe care o duceţi cu atît avînt şi cu atîta măreţie. Biruim numai cu ajutorul ştiinţei, al tuturor aplicaţiilor ei, al cunoştinţelor agrotehnice, care-i ştiinţa dărniciei pămîntului în care stă belşugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfătuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toţi laolaltă, în mijlocul gospodăriilor colective şi de stat, unde veţi putea aduce şi aplica pe scară mare bogăţia cunoştinţelor voastre şi veţi putea cunoaşte marea bucurie şi mulţumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care aţi dus-o pînă acum, sprijinul preţios pe care ni l-aţi dat, umăr la umăr cu toţi lucrătorii ogoarelor, pe care ne înfrăţeşte într-o mare familie un ţel comun, este preţuită cu toată căldura de marea mulţime a colectiviştilor. Veniţi cu dragoste între noi, în mijlocul colectiviştilor, şi învăţaţi-ne cum să ne organizăm mai bine producţia, ce trebuie să ştim şi cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie ştiinţa. Puneţi toată înflăcărarea pe care o aveţi pentru tot ce este nou şi înaintat, toată puterea voastră creatoare, în slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste şi veţi binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de ştiinţă din agricultură, îndreptaţi-vă eforturile spre rezolvarea celor mai importante probleme ridicate de practică, desfăşuraţi activitatea voastră ştiinţifică in strînsă legătură cu problemele actuale ale construirii socialismului la sate. Luptaţi pentru introducerea şi generalizarea în practica agricolă a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. Tovarăşi, încredinţăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorşi în satele noastre, vom spune tuturor ţăranilor şi lucrătorilor din agricultură despre cele dezbătute aici şi vom găsi în noi darul de a le transmite tot entuziasmul şi înflăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvîntului adevărului şi-l vom sădi în toate inimile pentru ca întreaga ţărănime să se pătrundă de puterea lui şi să vină alături de noi să întregim marele front al colectiviştilor, al noii ţărănimi din patria noastră. Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gospodăriilor noastre colective, a agriculturii socialiste, pentru obţinerea unui belşug de produse agricole, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trăiască alianţa dintre eroica noastră clasă muncitoare şi harnica ţărănime! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul încercat şi iubit al luptei poporului nostru pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste, pentru înflorirea scumpei noastre patrii, pămînt al fericirii tuturor celor ce muncesc! Ca o chemare de bucium, chemarea noastră să răsune în inimile pline de avînt şi încredere ale întregii ţărănimii CHEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti Jealime şi perspective La Uzina mecanică Mîrşa planul anual la producţia globală şi marfă a fost îndeplinit încă de la 20 decembrie, încununînd de succes munca harnicului colectiv de aici. Această realizare a dat un şi mai mare avînt muncitorilor din atelierele productive. Pentru asigurarea unor realizări şi mai frumoase în anul 1962, cu ocazia prelucrării cifrelor de plan, muncitorii au făcut propuneri preţioase care îmbunătăţesc fluxul tehnologic pe repere şi subansamble. Am reţinut cîteva: montarea a 3 dispozitive de prindere pneumatică la strung; reorganizarea fluxului tehnologic la atelierul de platforme şi obloane; construirea unei macarale portal la atelierul de grinzi; confecţionarea unei mese cu role la tăierea laminatelor şi multe altele. Toate propunerile au şi fost incluse în planul M.T.O. pe anul 1962, dîndu-se termene scurte pentru a avea eficacitate economică imediată. Colectivul de la Uzina mecanică Mîrşa a hotărît ca în anul acesta să obţină rezultate şi mai bune. IOAN BIRBIC, coresp. Concert Recent, corul Şcolii medii nr. 3, acompaniat de o formaţie redusă a Filarmonicii de stat din localitate, a prezentat un interesant concert de muzică de masă, de operă şi operetă. Fiind susţinut în sala clubului „Independenţa“ concertul a putut fi audiat de un numeros public alcătuit îndeosebi din cadre didactice, părinţi ai elevilor, elevi de la diferite şcoli, interesant în programul corului au figurat: „O, lume, ce frumoasă eşti" de Beethoven, fragment din opereta „Crai nou“ de Ciprian Porumbescu, „Corul partizanilor" din opereta „Vint de libertate" de Isak Dunaevski, „Cintecul păcii" de Dimitri Șostakovici și alte melodii. TATU MARIA, coresp. Hărnicia Măriei Nu este zi în care Maria Grozav, îngrijitoare-mulgătoare la G.A.C. Şura Mare, să nu dea pe la biroul colectivei. Vine aici ca la ea acasă. A îndrăgit colectiva deşi numai în luna februarie anul trecut a intrat în marea familie a şurenilor. Cind i s-a repartizat 11 viţei să-i îngrijească, i-a spus lui bărbatu-său. „Gheorghe, nu mă voi face de rîs. Acasă nu am crescut niciodată mai mulţi de doi“. In a doua lună, conducerea colectivei i-a repartizat 25 viţei, iar acum îngrijeşte o grupă de vaci. De muncă nu i-a fost frică niciodată. Ea a întrecut chiar şi pe Gheorghe, bărbatu-său cu 140 de zile. Grozavă femeie ! Strădania muncii ei de zece luni i-a oferit, la sfîrşitul anului, o bucurie justificată. După cele 390 zile efectuate de ea şi 250 de bărbatu-său au primit 3.846 lei, 2.564 kg griu, 1.282 kg porumb boabe, 64 kg zahăr, aproape 2.000 kg cartofi, furaje şi alte produse. Viaţa în gospodărie, veniturile mari realizate in acest răstimp, relativ scurt, au creat acestor oameni o viaţă fericită, lipsită de griji şi totodată un motiv de regret pentru faptul că nu au intrat mai devreme in colectivă. I. N. 3/1 noaptea de revelion (Urmare din pag. l a) ^Printre, textilişti Cit de măreţ e să treci un prag, mai ales ca acela al anului nou in mijlocul colectivului din care faci parte. Pretutindeni lumina care se revarsă asupra noastră străluceşte viu, ca un buchet de succese. Cit de satisfăcut te simţi în mijlocul tovarăşilor de muncă, intr-o sală ca aceasta spaţioasă şi împodobită cu ghirlande din hirtie multicoloră, strînşi în jurul pomului de iarnă, unindu-ne cu toţii: — La mulţi ani fericiţi! Oameni, lumini şi urări aşteaptă noul an. Intr-adevăr fiecare rămurea a bradului, încă plin de sevă, are un dar pentru fiecare în parte „Muncă şi fapte"... In mijlocul oaspeţilor noului an, in sala cantinei Uzinelor textile din oraşul Cisnădie se afla primul secretar al Comitetului raional U.T.M., tov. Haras Ioan. A ţinut să felicite călduros pe fruntaşii în producţie de la Uzinele textile Cisnădie, care la data de 16 decembrie a îndeplinit planul valoric pe anul 1961. Dar emoţia şi bucuria străluceşte pe buzele fiecărui textilist atunci cind vocea crainicului anunţă că tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej va vorbi. Cuvinte calde au pătruns in inima noastră. Apoi am ridicat paharul plin cu vin în cinstea partidului, a noului an. Prinşi de iureşul dansului, am intrat în noul an, puternici şi însufleţiţi de noi fapte măreţe spre o viaţă şi mai fericită. In noaptea de revelion, am ridicat paharul în cinstea dorinţei de a fi pace pe planetă, de a trăi fericiţi şi liberi sub cerul înstelat al patriei. Sub strălucirea caldă a viitorului am închinat paharul unindu-ne ca in fiecare an. La mulţi ani fericiţi... ILIU VASILE muncitor la Uzinele textile Cisnădie la căminul cul furat dinIristian Ţăranii colectivişti români şi germani din comuna Cristian au petrecut revelionul în comun, în sala căminului cultural. Formaţiile artistice au prezentat diverse programe care s-au bucurat de mare succes. După prezentarea programelor în sunetul fanfarei, al valsurilor, tangourilor şi al invirtitelor, colectiviştii au petrecut pină-n zorii zilei. La ora 24 mai mulţi tovarăşi din conducerea G.A.C. „Tractorul roşu" au vorbit colectiviştilor. Ei au arătat pe scurt rezultatele bogate obţinute de harnicii colectivişti din comuna noastră și le-au urat noi succese în munca lor în anul 1962. RENTEN JOAN, colectivist