Flacăra, aprilie-iunie 1983 (Anul 32, nr. 13-25)

1983-04-01 / nr. 13

Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Luînd în dezbatere o serie de probleme esenţiale care privesc transpunerea in viaţă a hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care s-au desfăşurat, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, în zilele de 23 şi 24 martie, s-au înscris ca un moment de seamă în viaţa politică a ţării prin importanţa măsurilor adoptate, prin prevederile do­cumentelor aflate pe ordinea de zi, care materializează orientările şi obiectivele principale ale dezvoltării economice şi sociale a României socialiste. Aşa după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in­cuvintarea rostită în încheierea lucră­rilor plenarei, au fost luate în discuţie două grupe de probleme importante, pri­mul dintre acestea referindu-se la bilanţul activităţii economico-financiare pe anul 1982 şi la perfecţionarea sistemului de retribuţie şi cointeresare materială, pre­cum şi la unele măsuri privind aplicarea mai fermă a noului mecanism economic. Astfel, a fost subliniat faptul că, deşi în anul 1982 nu s-au realizat ritmurile planificate — îndeosebi datorită existenţei anumitor greutăţi şi contradicţii dintre unele sectoare de activitate, precum şi efectelor crizei economice mondiale — pe ansamblu s-a asigurat­­ dezvoltarea in continuare a economiei, înfăptuindu-se noi paşi pe calea transpunerii în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al partidului. Venitul naţional a înregistrat un spor de 2,6 la sută, com­parativ cu anul precedent, iar producti­vitatea muncii în industria republicană, calculată pe baza valorii producţiei nete, a crescut cu 1,7 la sută. Balanţa comer­cială s-a încheiat cu un excedent de 1,8 miliarde de dolari, ca urmare a diversi­ficării activităţii de comerţ exterior , şi a dezvoltării relaţiilor de cooperare­­ econo­mică, tehnică şi ştiinţifică internaţională. Veniturile băneşti ale populaţiei, obţinute de la unităţile socialiste, au fost mai mari cu 9,5 la sută faţă de anul precedent, iar in cadrul acestora veniturile din retri­buirea muncii au crescut cu 8,8 la sută. Apreciind eforturile depuse pentru dez­voltarea fondurilor fixe, care au sporit în anul 1982 cu 9 la sută, ilustrînd forţa şi capacitatea economiei noastre socia­liste, a fost relevat, totodată, faptul că rezultatele obţinute în creşterea produc­ţiei nu sînt pe măsura potenţialului ma­terial şi uman al economiei noastre socialiste, ceea ce s-a reflectat în mod negativ asupra nivelului rentabilităţii şi beneficiilor, a venitului naţional. Au fost criticate, de asemenea, lipsurile manifes­tate în domeniul asigurării şi valorificării materiilor prime, materialelor, combusti­bililor şi energiei, tendinţele de a se apela încă la importuri nejustificate. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cerut să se acţio­neze cu întreaga responsabilitate pentru respectarea cu stricteţe a normelor de consum stabilite, pentru trecerea cu hotă­­rire la soluţionarea cu forţe proprii a problemelor privind aprovizionarea teh­­nico-materială, condiţie esenţială pentru desfăşurarea ritmică a procesului de pro­ducţie. Apreciind că industria românească este in măsură să găsească rezolvări cores­punzătoare tuturor problemelor de care depinde progresul neîntrerupt al econo­miei naţionale, al întregii ţări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, de ase­menea, că este necesar ca, urmînd exem­plul analizelor întreprinse în domeniile minier şi petrolier, să se procedeze la o examinare aprofundată a activităţii în toate celelalte sectoare, — inclusiv cele social-culturale — pentru mai buna orga­nizare a producţiei şi a muncii, reduce­rea continuă a cheltuielilor materiale, creşterea calităţii şi eficienţei. Sarcini deosebite revin, arăta secretarul general al partidului, activităţii de cercetare şi dezvoltare tehnologică, în vederea punerii în valoare a marilor posibilităţi de care dispunem în acest domeniu. In continuare, referindu-se la un alt punct înscris pe ordinea de zi a plenarei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că perfecţionarea sistemului de retribuire a muncii şi a repartiţiei veniturilor va da noi dimensiuni iniţiativei individuale şi colective, răspunderii tuturor oameni­lor muncii în transpunerea in viaţă a politicii partidului, pentru gospodărirea eficientă a fondurilor materiale şi bă­neşti, pentru dezvoltarea proprietăţii so­cialiste şi creşterea, pe această bază, a bunăstării tuturor celor ce muncesc. Al doilea grup de probleme dezbătute in cadrul plenarei şi asupra cărora s-a oprit, în cuvintarea sa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se referă la activitatea orga­nizatorică a partidului, la politica de cadre, la rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii şi la activitatea internaţională, subliniind maxima însemnătate a sarcinii tuturor organelor şi organizaţiilor de partid privind întărirea permanentă a partidului, cu deosebire pe plan calitativ, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „Pu­tem, de asemenea, să apreciem pozitiv rezultatele în domeniul politicii de cadre. Avem zeci şi zeci de mii de activişti, de cadre de partid şi de stat cu o pregătire corespunzătoare, care au un rol impor­tant în înfăptuirea politicii interne şi externe a ţării noastre. Sînt insă şi aici unele stări de lucruri negative cărora trebuie să le acordăm mai mare atenţie, mai cu seamă în felul în care promovăm unii oameni, în preocuparea pentru creş­terea exigenţei şi spiritului de răspun­dere al activiştilor, al cadrelor de partid în diferite domenii de activitate“. In continuare, referindu-se la măsurile sta­bilite de plenară cu privire la îmbună­tăţirea activităţii in domeniul scrisorilor şi audienţelor, în spiritul prevederilor din hotărîrile Congresului al XII-lea, secretarul general al partidului a relevat necesitatea îmbunătăţirii acestei activi­tăţi, pentru stimularea spiritului de răs­pundere civică şi sporirea participării nemijlocite a oamenilor muncii la con­ducerea treburilor de stat şi obşteşti. Arătînd că activitatea internaţională a partidului şi statului nostru s-a desfăşu­rat, in 1982, în condiţiile complexe ale vieţii politice mondiale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat totodată că şi in acest an principiile acestei politici vor fi materializate în conformitate cu hotărî­rile Conferinţei Naţionale a P.C.R., ca o expresie a voinţei nestrămutate­­ a poporului nostru de a acţiona cu toată consecvenţa pentru dezvoltarea relaţiilor dintre state, pentru determinarea unui curs nou in viaţa internaţională, pentru triumful cauzei destinderii, dezarmării, securităţii şi păcii, pentru socialism. DUMITRU ELIADE ■ Despre starea economiei (Urmare din pagina 1) muale a societăţii. Şi, in timp ce pe plan internaţional asistăm la reducerea ocupării forţei de muncă, iar în ţările capitaliste dezvoltate la creşterea puternică a şoma­jului, la noi, în anul 1982, numărul per­sonalului muncitor a crescut cu 12 000 de oameni. Ceea ce este un lucru deosebit de pozitiv. Şi mai încurajatoare apar rezultatele ce se prelimină a se obţine în primul trimestru al acestui an. Datele cuprinse în Raportul Consiliului de Miniştri prezentat Marii Adunări Naţionale conturează un tablou al evoluţiei economiei noastre in anul 1983, mai mult decît promiţător. După cum se ştie la Conferinţa Naţio­nală a partidului din decembrie anul tre­cut, conducătorul partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a apreciat că trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare, realizarea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii în toate domeniile de activitate impune cîştigarea unor bătălii pe cel puţin patru fronturi : cel al dez­voltării intensive, al calităţii producţiei, comerţului exterior şi eficienţei econo­miei. Şi, ca un corolar, viteza şi înain­tarea pe toate­ fronturile trebuie accele­rată. Planul pe anul 1983 dă expresie, prin prevederile sale, acestor priorităţi, iar rezultatele obţinute in primul trimestru le conferă legitimitate. Pentru că, iată, in primele două luni ale anului curent, se spune în raportul menţionat, planul la producţia marfă şi netă a fost depăşit, în luna ianuarie producţia marfă industrială fiind cu 6,9 la sută mai mare decît cea obţinută în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce în luna februarie rit­mul de creştere a producţiei nete­­a fost de 5,5 la sută. Este deosebit de semnifi­cativ de subliniat că în ianuarie şi fe­bruarie, în industria constructoare de ma­şini ritmul de creştere a fost de 13,9 la sută şi, respectiv, 10,3 la sută, că la scara întregii economii sporurile cele mai im­portante s-au obţinut la o serie de pro­duse de bază cum sînt : oţel, laminate, tablă şi berzn, plumb, zinc, cupru, maşini­­unelte, maşini şi utilaje agricole, tractoa­re, autobasculante, îngrăşăminte chimice, produse macromoleculare, fibre şi fire sin­tetice, cauciuc, anvelope, produse ale in­dustriei alimentare şi altele. Pe întregul trimestru productivitatea muncii in indus­trie creşte cu 3,6 la sută dar cheltuielile de producţie la 1 000 de lei producţie marfă au fost diminuate faţă de trimestrul IV 1982 cu 15 lei la cheltuielile totale şi cu circa 12 lei la cele materiale. Se preli­mină o creştere simţitoare a acumulărilor băneşti şi o balanţă comercială activă. Chiar dacă aceste ritmuri nu mai ating valorile din anii ’60—’70, cînd economia noastră se afla la începuturile dezvoltării sale (dar în care economie se mai reali­zează acum asemenea valori ?), rămîne adevărul de necontestat că ele sînt net superioare celor realizate în primii doi ani ai actualului cincinal, depăşesc nivelul planificat pentru această perioadă şi se menţin printre cele mai ridicate din lume. Accelerarea creşterii economice, care co­respunde orientărilor date de Conferinţa Naţională a partidului, îşi are originea în preocuparea susţinută pentru dezvol­tarea prioritară a bazei energetice şi de materii prime, în revirimentul produs în domeniul minier, în special în producţia de cărbune, de aplicarea cunoscutelor măsuri, adoptate la iniţiativa secretaru­lui general al partidului, care vizează or­ganizarea mai bună a activităţii în între­prinderile miniere, trecerea la programul de lucru de 8 ore pe schimb, asigurarea, pregătirea şi folosirea raţională a forţei de muncă, precum şi a tehnicii din dotare, întărirea spiritului de ordine şi disciplină la fiecare loc de muncă. In trimestrul I producţia medie zilnică de cărbune a cres­cut spectaculos fiind cu aproape 30 la sută mai mare decît cea obţinută în perioada corespunzătoare a anului trecut. Această creştere a avut efecte pozitive în toate sectoarele economiei naţionale, în primul rind în activitatea de producere a ener­giei electrice. Realizînd o creştere cu 18 la sută a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune, s-a creat posibilita­tea reducerii cu 7 la sută a energiei pro­duse pe bază de hidrocarburi şi acoperirii deficitului de energie hidroelectrică da­torată precipitaţiilor scăzute din acest an. Pulsul economiei în acest prim trimestru al anului a fost normal pentru că aceasta a primit tot timpul energia electrică de care avea nevoie. Cărbune mai mult şi de bună calitate, iată unul dintre tonicele care va contribui în continuare la impulsionarea dezvoltării economiei naţionale. Un altul este atin­gerea nivelului preconizat la producţia de ţiţei. Aplicarea hotărîtă a măsurilor stabilite la recenta consfătuire de la Co­mitetul Central va asigura condiţiile pen­tru obţinerea, încă înainte de sfîrşitul anului, a unei producţii de 40-­43 mii tone de ţiţei, zilnic, ceea ce va însemna o se­rioasă opţiune pentru atingerea unui alt important obiectiv : acoperirea aproape în întregime, din producţia internă, a necesa­rului de petrol. Cel de-al treilea stimu­lent va fi reprezentat de reducerea masivă a consumurilor materiale şi energetice şi extinderea pe scară largă a utilizării ma­terialelor refolosibile. Un prim succes a şi fost dobindit, căci, să nu uităm, creş­terea înregistrată în dezvoltarea economi­că, sporul de producție industrială realizat în acest trimestru, în mod practic, s-au obținut cu o cantitate de energie electrică egală cu cea consumată în perioada cores­punzătoare a anului 1982. Al doilea Rombac 1 —11, în probe de zbor La citeva zile după ce primul ROMBAC 1—11 a aterizat într-o cursă oficială pe un aeroport din Londra, cel de-al doilea exemplar ROMBAC 1—11 a fost scos din hangar în vederea primelor probe de „cale și de zbor“. In acest fel construc­torii de aeronave români demonstrează înalta clasă a priceperii şi competenţei lor într-o tehnică de vîrf a industriei constructoare de maşini care ne aşază în rîndul puţinelor ţări din lume produ­cătoare de avioane de asemenea anver­gură şi de asemenea clasă. Ceea ce constituia „premieră“, „unicat“ în anul 1982, devine un produs realizat curent şi pe baza unui proces tehnologic bine însuşit. Se poate spune că prin acest al doilea ROMBAC 1011 sîntem nu numai tehnic pregătiţi de marile performanţe pe care le presupune un asemenea apa­rat ci şi tehnologic capabili de a-l produ­ce industrial, în vreme ce primul ROMBAC 1911 a fost construit în condiţiile unei asis­tenţe tehnice de mare volum, acordată de firma British Aerospace, pentru acest al doilea exemplar care îşi etalea­ză acum linia suplă şi elegantă pe plat­forma de la Băneasa a întreprinderii de avioane din Bucureşti, asistenţa britanică a fost sensibil redusă, limitîndu-se, prac­tic, la prezenţa unui personal minim re­zident în România. Astfel, procese teh­nologice complexe de asamblări struc­turale, testări funcţionale, lipiri de re­zistenţă cu adezivi structurali, protecţii anticorozive şi acoperiri de suprafaţă, utilizări de etanşanţi speciali, au fost asimilate într-un timp record şi de înaltă calitate. Ziua de 30 martie 1983 este o zi săr­bătorească pentru constructorii de avioa­ne din ţara nostră, ţară cu o tradiţie respectabilă la nivel mondial în elabora­rea aparatelor de zbor. In numărul viitor al revistei vom publica un amplu reportaj pe fluxul tehnologic al viitoarelor aero­nave ROMBAC 1—11 prin care urmează să se finalizeze treptat asimilarea în întregime a unor tehnologii extrem de complexe care ne reașază printre cei mai buni constructori de aeronave din lume.

Next