Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)
1971-01-26 / nr. 1928
• • a v.v.v ...v.v. .V.V.V.*. . . . ______ T\v!v!v^.v.v.%v.,%viv!!v?S!*?ls!*!W I*:-:-:-:-:-:-:»:-:-:-:-:-:-:-:*:-:*:-:-:-:*:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:*:*'-’-**’**-***-*»*-**’**-*-*-*-’**-'-’-'-** •••**• •■•■*-*-*-->:^*:**^-‘-:*:->:*:-:*:-:*:-:-M*:*»-* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂ! • ••••*• I »»•••»» • ••••••••• ■ ••«•••«••■• • •• • ............................ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 1928 MARȚI, 26 IANUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI • •■•■ [UNK]•••«•••••o -----------• • •■•«•••»••■•tu« • « • • • • • Au constructorii de obiective industriale front de lucru asigurat în permanență? iiiniiii Primul an al noului cincinal înscrie pe agenda de lucru a colectivului de constructori de la I.C.M.M. Reșița, remarcabile obiective industriale noi. Pentru a vedea in ce măsură se conjugă eforturile constructor — beneficiar — proiectant și în ce stadiu se află pregătirile fronturilor de lucru, ne-am adresat tovarășului inginer SIGISMUND HORVATH, directorul întreprinderii, cu cîteva întrebări : — Am dori să ne spuneți, în primul rând, ce sporuri valorice înregistrează planul de investiții pe anul în curs, față de 1970 ? — Evident creșterea este substanțială : 51 la sută. Aceasta înseamnă multe obiective nou atacate, dar și continuarea unor lucrări la principalii beneficiari — C.S.R., U.C.M.R., Oțelu Roșu, Uzinele din Nădrag etc. — S-au făcut, după aprecierea dv. pregătiri din și pe măsura volumului timp de lucrări fizice ? — Pe baza unei tradiții statornicite la întreprinderea noastră, încă din vara trecută s-a elaborat un plan privitor la lucrările pe toată perioada anotimpului rece— urmat de un grafic director — cu eșalonarea valorică a obiectivelor unde urma să desfășurăm activitate constructivă în lunile de iarnă, cuprinzînd în același timp măsurile aprobate de comitetul de direcție pentru folosirea eficientă a forței de muncă și utilajelor din dotare. O atenție specială s-a acordat aprovizionării cu materiale adecvate pregătirilor de iarnă, distribuirii raționale a forței de muncă pe lucrări și pe beneficiari, încît să evităm stagnările. Un prim rezultat ar fi acela că, împotriva unor greutăți, s-au asigurat fronturi de lucru de așa manieră că trimestrul IV al anului trecut fost încheiat de toate colectivele de muncă cu succes, depășinduse valoric sarcinile de plan pe întreprindere în 1970 cu 1 900 000 lei și, ceea ce este esențial, creînd toate condițiile pentru ca încă din prima zi de lucru a anului în curs să putem munci cu randament sporit pe șantierele noastre. — Din cite știm, in prima decadă s-au semnalat totuși unele rămîneri în urmă. este explicația și ce ați oare întreprins pentru a depăși acest „moment critic"? — în parte explicația constă în aceea că șantierele noastre de construcții s-au îngrijit și au asigurat front de lucru pentru șantierele de specialitate ale întreprinderii (instalații electrice, termoenergetice, montaje metalurgice), dar au neglijat propriile fronturi de lucru. S-au mai adăugat aici și unele deficiențe in privința aprovizionării, în principal cu balast, unde stocul pentru această iarnă a rămas sub nivelul anilor trecuți. Pentru a remedia situația s-a căutat să actualizăm planul inițial cu cerințele la zi, un accent sporit punîndu-se pe aprovizionarea materialelor deficitare. Ajutor prețios ne-a dat și Combinatul siderurgic care a îngăduit dezghețarea vagoanelor cu balast în tunelul de care dispune. Acestea, multiplicate cu realizarea integrală a celor 66 de măsuri care au vizat asigurarea apei calde pentru pornirea instalațiilor, amenajarea clădirilor social-administrative, depozitelor și magaziilor, a atelierelor, menținerea în stare de utilizare a drumurilor, utilajelor și mijloacelor de transport, au făcut ca finele celei de a 2-a decade din ianuarie să corespundă cu încadrarea ritmurilor și realizărilor în prevederile de plan. — Ați putea să ne spuneți care sunt principalele obiective noi, iu ce proporții asigurată documentația și este ce ajutor așteptați de la beneficiar ? — Volumul de lucrări este, după cum arătam la început, considerabil sporit față de anul încheiat. Planul pe 1971 prevede, între altele, construirea unui nou cuptor Martin cu capacitatea de 250 tone la C.S.R., modernizarea laminoarelor, prin reconstrucția în timpul verii a liniilor mijlocie și fină, extinderea trăgătoriei de bare la Oțelu Roșu, terminarea unor Convorbire consemnată de : NICOLAE CATANA (Continuare in pag. a 2-a) In cinstea gloriosului semicentenar Pe scena sălii de spectacole din Băile Herculane a fost prezentat, in fața unui public numeros, montajul literar-muzical .Omagiu partidului", cuprinzînd versuri și cintece închinate semicentenarului partidului. Aceluiași eveniment i-a fost dedicat și recitalul de versuri "Lumini sărbătorești" de Ioan Meițoiu, pe care un colectiv al Casei orășenești de cultură din Oravița l-a prezentat în aceste zile. Colectivul dramatic al Clubului minier din Anina a adus pe scenă piesa „Marele fluviu își adună apele" în care lupta comuniștilor pentru libertate și o viață mai bună este puternic oglindită. La Biblioteca orășenească din Caransebeș, de asemeni au fost organizate acțiuni care premerg sărbătorirea marelui eveniment care domină viața poporului nostru în acest an. Expoziția de carte „Din trecutul de luptă al P.C.R.", vitrina tematică „50 de ani de luptă ai partidului” și recenzia „Documente din istoria P.C.R. și a mișcării muncitorești din România" sunt doar cîteva din manifestările înscrise pe agenda colectivului bibliotecii. Și la alte biblioteci din județ au fost incluse in planurile de muncă asemenea acțiuni. La Dalboșeț, cititorii au audiat, o expunere pe tema : „Patria și partidul în opera scriitorilor contemporani", s-a organizat o expoziție tematică .Figura comunistului în literatură", iar pentru tinerii cititori a fost inițiată o seară de poezie .Poeții cîntă partidul". La Lukavița, a trezit interes în rîndul cititorilor simpozionul pe tema „De la greva generală la crearea P.C.R.". Tot aici, cu concursul tinerei poete Ioana Cioancăș, profesoară la școala din localitate, a fost organizată o seară de poezie .Partid, iubit părinte". Pe scena Căminului cultural din Păltiniș, echipele artistice ale Căminului cultural din Zorlențu Mare au adus ștafeta culturală „Cîntare partidului". Corul, grupul de recitatori, orchestra și soliștii vocali și instrumentiști s-au bucurat de mult succes. lacis ioui. ț-mm .RHS,« RSA ÎTr'rSĂ“ putut c întîlni^'multiplicată în toate localitățile județului. ÎN PAGINA manifestările prilejuite de sărbătorirea Unirii Principatelor. ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat președinți ai unor comisii permainente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvântul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat : „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că intre țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decît să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpinirii străine, pentru independență națională și socială, în anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți lumii într-o zonă a păcii și colaaborării. Ambele tratate, atât cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem in întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate". Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul privind ratificarea colaborare Tratatului de prietenie, și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentantelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor; decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine/ metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate in spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. CHEMARE către toate consiliile populare comunale din județul Caraș-Severin Consiliul popular al comunei Răcășdia, întrunit in cea de XII-a sesiune, analizînd îndepliniarea planului economic și a bugetului local, apreciază că în anul trecut s-au obținut rezultate deosebite în toate domeniile de activitate. S-a scos în evidență cu această ocazie aportul adus de cetățeni la buna gospodărire și înfrumusețare, ceea ce a dus la clasificarea comunei Răcășdia pe unul din locurile fruntașe pe județ Luînd cunoștință cu satisfacție de angajamentele luate de către Consiliul popular al județului Caraș-Severin, ca răspuns la chemarea lansată de Consiliul popular al județului Neamț, ne angajăm să aducem o contribuție însemnată la realizarea și depășirea obiectivelor stabilite, în care scop vom îmbunătăți stilul și metodele de muncă in atragerea unui măr tot mai mare de cetățeni nula acțiunile de masă pentru dărirea și înfrumusețarea gospolocalităților. Nex aflăm în primul an al cincinalului, în care întregul nostru popor, sub conducerea lui, este angrenat într-o partidul entuziastă muncă, în vederea realizării sarcinilor trasate de ceiX-lea Congres, întîmpinînd de-ar aniversarea a 50 de ani de la crearea P.C.R., eveniment de o însemnătate covîrșitoare în viața partidului și a întregului nostru popor. Bazați pe experiența acumulată, pe rezultatele obținute, ținînd cont de condițiile și posibilitățile de care dispunem. Consiliul popular al comunei Răcășdia, exprimînd dorința tuturor locuitorilor, adresează consiliilor populare comunale, tuturor oamenilor muncii din comunele și satele județului Caraș-Severin chemarea la întrecerea patriotică pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan, cit și pentru continua înfrumusețare și gospodărire a localităților Mobilizînd masele de cetățeni, vom realiza prin muncă patriotică — lucrări edilitar-gospodărești și social-culturale a căror valoare va însuma 828 000 lei, din care la lucrări finanțate 100 000 lei, revenind pe cap de locuitor câte 334 lei. Vom executa următoarele obiective : • construirea a 5 000 mp de trotuare din beton 9 reparații de străzi și trotuare în suprafață de 9 000 mp ® reparații și întrețineri drumuri pe o lungime de 5 km de 9 amenajarea și extinderea spațiilor și zonelor verzi pe o suprafață de 4 000 mp 9 întreținerea parcurilor și a zonelor verzi pe o suprafață de 41 600 mp O altoirea unui număr de 800 trandafiri 9 pe șoseaua turistică, la intrările și ieșirile din comună, cât și la satul aparținător, se vor planta 1 000 pomi Vrăniuț, ornamentali, iar in pădurea comunală (pe o suprafață de 3 ha) se vor planta 10 000 puieți, de diferite specii, 9 construcții și reparații de poduri în lungime de 16 m, cum și construirea a 10 podețe , amenajarea unei baze sportive complexe , construirea și repararea a 5 fîntîni publice , se vor executa lucrări de îndiguire și canalizare pe o lungime de 800 m, pentru protejarea împotriva inundațiilor a suprafeței de peste 30 ha teren agricol 9 lotul școlii, precum și alte terenuri disponibile, vor fi folosite pentru pepiniere și răsadnițe, în vederea obținerii de pomi fructiferi, arbori și arbuști ornamentali, gazon, flori etc. Lucrările pe aceste suprafețe vor executate în întregime cu elevii și școlilor, sub directa îndrumare a profesorilor de specialitate și a inginerilor agronomi, în cursul anului 1971 vom dolecta și preda la I.C.M. și D.C.A. următoarele deșeuri: 9 her vechi 8 000 kg • hîrtie 500 kg • deșeuri de cauciuc 1 000 kg • deșeuri textile 700 kg Consiliul popular al comunei Răcășdia va sprijini celor două cooperative conducerile agricole de producție, în vederea realizării unei producții sporite, astfel: 9 la grîu, o producție medie de 1 660 kg/ha • la porumb 2 500 kg boabe/sta 9 la floarea soarelui 1 150 kg/ha 9 șeptelul de vaci și juninci va crește la 527 capete. în vederea creșterii randamentului de masă verde la ha, se vor organiza acțiuni patriotice cu cetățenii din comună pentru curățirea și îngrijirea unei suprafețe de 300 ha pășune, efectuindu-se peste 10 000 de muncă patriotică. Vom manifesta o grijă deosebită pentru ridicarea aspectului general estetic și gospodăresc, prin repararea și întreținerea localurilor instituțiilor și a celorlalte clădiri de pe raza comunei: • în cinstea zilei de 8 Mai se vor repara și zugrăvi toate împrejmuirile și fațadele caselor 9 până la 1 iulie 1971 se va asigura aprovizionarea cu combustibil a Consiliului popular și a unităților subordonate. Consiliul popular al comunei Răcășdia va avea în preocupările sale îmbunătățirea muncii culturale de masă, în care scop se va intensifica mișcarea artistică de amatori, punîndu-se accent pe atragerea unui număr cît mai mare de activiști culturali la activitatea corului mixt, a echipei de teatru și de dansuri, valorificînd într-o măsură tot mai mare folclorul local. Consiliul popular își exprimă convingerea că, sub îndrumarea Comitetului comunal de partid, toți locuitorii comunei Răcășdia își vor intensifica eforturile pentru realizarea și depășirea angajamentelor din prezenta chemare, contribuind în felul acesta la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, în Republica Socialistă România. CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI RĂCĂȘDIA 1 niH CUPRINS: SPORT ■ MEMENTO ■ FEL DE FEL PE TEME DE CIRCULAȚIE • Primul ajutor in caz de accidente. (în pagina a 3-a) Știri, comentarii, telegrame de peste hotare. (în pagina a 4-a) i Sfârșit de decembrie. Intr-o sală de ședințe de la C.S. Reșița se adunaseră comuniștii din serviciul energetic. Participau la ultima adunare de partid din anul trecut. Era o adunare mai deosebită decât cele la care participaseră pâână atunci. La primul pimet de pe ordinea de zi, biroul organizației de bază Înscrisese o expunere pe tema: „Profilul moral și politic al comunistului“, temă care a slirnit un viu interes. Oferea un bun prilej ca fiecare să se uite In propria oglindă a vieții și să mediteze asupra progreselor făcute de la intrarea in partid și p mă in prezent pe planul pregătirii politice și profesionale, al comportării in familie și societate. Meritul referatului prezentat de tovarășul Iosif Szabó, locțiitorul secretarului, consta in aceea că a reținut atenția comuniștilor asupra cerințelor și răspunderilor pe care se pune partidul In fața membrilor săi, a trăsăturilor care trebuie să-i caracterizeze pe purtătorii carnetului roșu. Ele sunt multe și vor crește pe măsură ce societatea noastră înaintează spre comunism, pe măsura sarcinilor pe care le pune partidul in fața Întregului popor In etapa actuală de dezvoltare a țării. La toate acestea se gîndea, poate, mai mult ca ceilalți un nunăr prezent și el In sală. Am reținut acest fapt din Însemnările pe care și le-a făcut, din răspunsurile pe care le-a dat In partea a doua a ședinței cînd se discuta cererea lui de primire In partid. ... Stelian Erdei de abia Împlinise cu cîteva zile in urmă 18 ani. A venit la Reșița să Învețe meserie, tocmai din Bihor, îndrăgise „Cetatea de foc“ Încă de acasă, din spusele fratelui său Ion, lăcătuș la aglomerator. Ore in șir si asculta povestirile despre unitățile industriale și împrejurimile orașului. Imaginea Jurnalelor din ilustratele primite de la frate, căpătau în mintea copilului de odinioară Întruchipări de basm. După ce a terminat cursurile școlii generale, un singur ghid avea să vină la Reșița pentru a se realiza cu OM. Era în toamna lui 1966. Nu Începuseră cursurile școlii profesionale unde reușise la admitere printre primii. Se urca pe dealurile din împrejurul orașului ca să-i admire panorama. A văzut, tot de pe deal, dar noaptea, in mijlocul a zeci de mii de lumini, licuricii de loc de la combinatul siderurgic. „Ziua, cele două mari unități industriale, — spune el acum, — te uimesc pur și simplu. Noaptea iisă, cine vede Reșița cum am văzut-o eu atunci. Își spune că aici e locul lui“. O dată intrat la profesională se apucă serios de treabă in scurt timp profesorii și colegii li apreciază calitățile: hărnicie, conștiinciozitate și sârguință. In plus, muncitorii de la P.R.A.M., unde Își făcea practica mai observă la el Încă o calitate, talent In meseria de electrician. Poate că toate acestea la un ioc l-au făcut ca In anul 1969, cind a participat la un concurs al școlilor profesionale organizat la Galați, să câștige premiul I pe țară sau să realizeze in ciuda tinereții, o inovație apreciată de colectivul de muncă. Dorința de a cunoaște, de a se perfecționa l-a dus anul trecut pe băncile liceului industrial (la seral), unde a reușit pe locul 11. Astăzi muncitor destoinic și elev silitor, inline îl dorim inginer, spuneau comuniștii Gheorghe Cujmurescu, Romeo Poenaru, Egon Dan, in adunarea de partid. Un tovarăș harnic, plin de inițiativă apreciau la rîndul lui Ion Belcea, Vasile Ponoran, Reiner Zonpina. De altfel, ca secretar al organizației U.T.C. In școală și apoi ca membru al comitetului U.T.C. pe serviciul energetic al combinatului s-a achitat Întotdeauna exemplar de sarcinile încredințate. „Ce te-a determinat să ceri primirea în partid, Stelian Erdei ?“ La Întrebarea tovarășei Lucia Danciu, tânărul Erdei a răspuns cu emoție In glas : — M-am născut sub soarele luminos al socialismului, societate ce se edifică pe pămintul țării noastre sub conducerea Partidului Comunist Român. Și dacă comuniștii luptă pentru fericirea poporului, locul meu este aici. In partid, ca alături de ei să-mi aduc și eu contribuția. ST. NEGOIU (Continuare în pag. a 3-a) Ștafeta bărbăției trece dintr-o mină în alta I