Flamura, iunie 1971 (Anul 18, nr. 2036-2061)
1971-06-03 / nr. 2038
t ANUL XVIII, NR. 2038 JOI, 3 IUNIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI Vizita în R.P. Chineză a delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu și Aurel Duma, membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției pentru relații externe din cadrul Central, Cian Hai-fun, Comitetului ambasadorul R. P. Chineze la București. Oaspeții români s-au astăzi de aceleași vibrante bucurat manifestări de prietenie, prețuire și stimă pentru conducătorii partidului și statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universității și pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenți, cadre didactice, funcționari ai institutului de învățămînt superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale și ovații pe oaspeții români. In fața clădirii, unde se află sala de primire a invitaților de seamă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, și membrii delegației sînt întîmpinați de Si Ciun, locțiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluționar și al conducerii universității, Lie Tiui, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, și membru al Comitetului Permanent al Comitetului de Partid, vicepreședinte al Comitetului Revoluționar al Universității, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revoluționar, Li Lienjaiun, membru al conducerii comitetului revoluționar al universității. în timp ce urcă scările care duc spre sala de recepție, oaspeții și gazdele străbat cu greu prin mulțimea dornică să fie ci mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. In sala de primire, Si Ciun adresează, in numele conducerii universității, al studenților și profesorilor, al comitetului revoluționar și al comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la universitate păstrează vie in amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el a prezentat oaspeților date privind activitatea universității: întemeiată în 1911, universitatea cunoaște o puternică dezvoltare abia in ultimii ani, astăzi 11 facultăți — printre avînd care de electronică, energetică, construcții de mașini, mecanică — cu peste 50 de specialități! Aici învață 2.800 de studenți proveniți din rîndurile muncitorilor, țăranilor militarilor. Ei sînt selecționați dinșitre oamenii cu o bogată experiență in activitatea practică, ceea ce îi ajută la însușirea mai rapidă a cunoștințelor teoretice. După absolvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sistemul de învățămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări : studiul, cercetarea științifică și activitatea directă, nemijlocită, în producție. Prin aplicarea acestui principiu, universitatea s-a transformat intr-un complex care, în afară de amfiteatre și săli de cursuri, include cinci fabrici, numeroase ateliere de producție, o bază de cercetări științifice și o fermă agricolă. In același timp, ea întreține legături contractuale cu 45 de întreprinderi din diverse regiuni ale țării, unde studenții lucrează efectiv anumite perioade Scopul nostru — a spus Si Ciun este pregătirea unor cadre cu înaltă conștiință socialistă și cu un grad ridicat de civilizație și cultură Noul sistem de invățămint este în curs de experimentare. Am dori să arătăm sincer !Continuare în pagina a IV-a) Miercuri după-amiaza, la palatul Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegația de partid și guvernamentală română condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și delegația de partid și guvernamentală chineză, condusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, miterului membru supleant al CoExecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., primadjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au participat tovarășii Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat al Armatei Populare Chineze Major de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului Politică,Li Sien-men, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Uitzo, membru al Biroului Politic, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, șeful Secției pentru relații externe a C.C. al PC. Chinez, Ci Plnfet, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, președintele Comitetului pentru relații economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la București, precum și Li bien-cin, Liu Ka-min și Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Convorbiri între delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Convorbiri între președintele Nicolae Ceaușescu și prințul Norodom Sianuk Miercuri seara, au avut loc, la reședința oficială a delegației române, convorbiri între Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și Norodom Sianuk, șeful statului și președintele Frontului național unit al Cambodgiei. Din partea română au participat : Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu și ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, iar din partea cambodgiana — Penn Nouth, premierul guvernului regal de Uniune Națională al Cambodgiei, T’Khhon și Thipunn Prasith, miniștri, Lisowath Methavi, director de cabinet, și Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Grijă deosebită soiurilor semincere Cîteva constatări asupra felului cum se preocupă cooperativele agricole de producerea semințelor pentru plante furajere Măsurile întreprinse în ultimul timp de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor pentru îmbunătățirea sistemului de producere a semințelor se răsfrîng deosebit de favorabil și asupra realizării programului național de dezvoltare a zootehniei și creșterea producției animaliere, stimulînd totodată și acțiunile luate în direcția gospodăririi raționale a resurselor de apă și de combatere a eroziunii solului. Căutînd să se dezvolte, tot mai mult, să-și consolideze puterea economică, multe cooperative agricole din județul Caraș-Severin au în plan creșterea șeptelului de animale, realizarea de venituri sporite de pe urma acestei îndeletniciri. Realizarea acestor programe este însă strîns legată de asigurarea bazei furajere, domeniu în care s-au făcut resimțite, mai cu seamă în ultimii ani, destule neajunsuri. Există cerința obținerii unei înalte eficiențe economice de pe suprafețele cultivate cu plante furajere și chiar de pe pajiștile și fînețele naturale. După cum se știe, tehnologiile folosite la culturile destinate producerii de semințe se deosebesc foarte mult de cele ale culturilor pentru furaje, primele reclamînd o atenție sporită, fapt pe care ne propunem să-l subliniem în rîndurile de față. Este meritoriu că într-un număr de cooperative agricole, cum sînt cele din Tirol (inginer șef Vladimir Țurcanu), Vermeș (inginer șef Petru Avramescu), Sălbăgelu Nou (inginer șef Werner Veiterban), Moldova Veche (inginer șef Mihai Craiovan) a existat în permanență preocupare pentru producerea de sămînță de trifoi, lucernă, ghizdei pentru nevoile proprii, ceea ce a făcut posibil ca în aceste unități producția de culturi furajere să fie destul de însemnată, fiind cerințele an de an, acopeChiar mai mult, unele cooperative (Tirol, Sălbăgel) au reușit să valorifice în condiții deosebit de avantajoase semințe de falcul celor arătate, fapt resimțit în bine și în ceea ce privește bilanțul economic al unităților respective. Cu greu putem să înțelegem însă pe unii specialiști și membri ai consiliilor de conducere ale Ing. GHEORGHE BENGHIA directorul Laboratorului de controlul semințelor Caraș-Severin (Continuate In pug. a 2-a) ț., Reșița industrială. loto : O. ARCADIE Doresc să-mi construiesc o casă! Ce trebuie să fac? MATERIALELE DE CONSTRUCȚIE SE POT PROCURA DIN COOPERATIVELE AGRICOLE Doresc să-mi construiesc o casă, de unde pot procura materialele necesare? Iată o întrebare care se aude tot mai insistent și la sate. In toate comunele a început sistematizarea rurală, cetățenii își construiesc case noi, trainice, frumoase. Acesta este, de fapt, un proces obiectiv, care se dezvoltă pe măsura creșterii economice a unităților agricole. După un calcul sumar anual 3 la sută din numărul gospodarilor își fac case noi sau le renovează pe cele existente. Pentru a veni în sprijinul celor care au asemenea preocupări, cooperativele agricole au inițiat unele măsuri de sporire a producției materialelor necesare, de organizare a activității de construcții. Tovarășul Petru Brie, președinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, avut amabilitatea să răspundă la a unele întrebări adresate redacției de mai mulți, cetățeni, privind această problemă de larg interes. — Să presupunem, că mi-am propus să-mi construiesc o casă la Forotic. Ce sprijin pot primi? — Iniți de toate, vă putem ajuta cu muncitori. In cazul comunei Forotic, vă adresați asociației intercooperatiste de meseriași pentru construcția de locuințe, care, pe baza unei cereri, vă execută clădirea. Recent, o asemenea asociație a fost constituită și la Ticvaniu Mare. Aceste echipe se ocupă de execuția lucrărilor. Menționez că în 28 de localități avem echipe de meseriași. Fiind vorba de o activitate nouă, ne propunem, să depistăm și alți meseriași, pentru ai uni în asociații. De asemenea vom organiza cursuri de calificare cu cei care doresc să învețe o meserie. — Deci, cererile pentru meseriași sunt adresate direct consiliilor de conducere ale cooperativelor de producție. Dar pentru o casă e nevoie de diverse materiale. Cum și le poate procura cetățeanul? ll ajută cooperativa? - -— Da, în acest ap ami lunt măsuri pentru dezvoltarea producției materialelor de construcții. Astfel, la Zăvoi a fost constituită asociație pentru exploatarea materialului lemnos, care va asigura în 1971 cel puțin 5 000 mc de cherestea. O asociație pentru exploatarea balastului avem la Buchin, iar balastiere la Naidăș, Lescovița, Ticvaniu Mare, Zăgujeni, Moldova Nouă, Zlatița, Căvăran. Și cărămidăriile își vor mări producția. Cooperatorii din Zlatița, bunăoară, și-au propus să realizeze un milion de cărămizi, cer Discuție consemnată de EUGEN FIERARU (Continuare In pag. a 3-a) I•Z//////Z/////////////////////A//////////////////////////////////////////////////////////. ÎNFĂPTUIREA PLANULUI CINCINAL, Datorie patriotică a tuturor Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste adresată întregului popor, a stârnit un viu ecou în rândul oamenilor muncii din județul nostru. In discuțiile pe care le-am purtat cu oameni de diferite profesii, virste și naționalități, in fabrici și uzine, pe întinsele ogoare, in școli și instituții sau in scrisorile trimise redacției, ei își exprimă totala adeziune față de politica înțeleaptă a partidului și se angajează că vor munci fără preget pentru înflorirea patriei noastre socialiste. (Continuare Innag. a 2-a) a/////////////////I. ACTUALITATEA în aliniament Din datele centralizate pe luna mai reiese că toate întreprinderile republicane din județ și-au îndeplinit sarcinile prevăzute pe cinci luni. Cumulînd realizările, rezultă că producția globală industrială pe perioada scursă este depășită cu peste 86 de milioane lei, iar valoarea produselor date suplimentar se apropie de 100 de milioane lei. Succesul amintit are la bază sporirea permanentă a productivității. Noi utilaje pentru agricultură Stațiunile pentru mecanizarea agriculturii din județul Caraș-Severin, au fost dotate de curînd cu noi utilaje de înalt randament, realizate de industria noastră socialistă. Intre acestea se află 27 tractoare, 30 grupe cu discuri, 10 cultivatoare de prășit, 6 agregate pentru combaterea dăunătorilor din vii și livezi, mijloace de transport etc. Valoarea totală a mijloacelor de mecanizare a lucrărilor agricole cu care se va îmbogăți în acest an zestrea stațiunilor de mecanizare județul nostru se ridică la din 16 milioane de lei! Concurs pe teme profesionale La sfirșitul săptămînii trecute a fost rîndul telefoniștilor și al oficianților de la P.T.T.R. Oravița să se întreacă în cadrul concursului „Cine știe meserie, ciștigă", organizat sub auspiciile Comitetului orășenesc U.T.C. Participanții au dovedit cunoașterea multor lucruri despre locul lor de muncă, despre îndatoririle ce le revin în asigurarea bunei deserviri a populației. Printre cele mai bine pregătite s-au numărat telefonistele Elena Sitaru, Victoria Bădicu, Stela Apostoiu și oficiantele Aurora Găvrilă, Elena Buzărin și Viorica Țăranu. „Cunoașteți meseriile ?“ După absolvirea a 10 clase, încotro vă îndreptați? Ce știți despre examenul de admitere în clasa a IX-a ? Iată cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă elevii școlilor generale nr. 1, 2 și 3, cei ai Liceului din precum și elevii din Oravița, Ciclova Română, în cadrul fazei pe zonă a concursului „Cunoașteți meseriile?“ Cei mai informați au fost uteciștii Ion Dabija, Ion Iancu, Ștefan Razza, de la Școala generală nr. 1. Le urăm ca notele ce le vor obține la examenul de admitere să fie tot atît de mari ca și premiile cîștigate acum! WWWWWWWWW . La lumina șarjelor încă o clipă de încordare și valul aprins de fontă clocotindă izbucnește în tumult pe gura furnalului, prinde să se rostogolească în jgheab cu răzvrătiri de ființă fabuloasă. Ochiul încercat al imbunzitorilor gigantului in trupul căruia se zămislește metalul citește din nuanțele fentei lichide, din intensitatea jerbei de scîntei calitatea șarjei. Încordarea de pe chipuri se destinde intr-un surîs. încerci fată de oamenii aceștia un sentiment care întrece admirația, Isi pare greu de înțeles statornicia cu care îndeplinesc de fiecare dată același ritual, pentru a lua de la capăt în așteptarea trepidantă a acelei clipe cînd masa lichidă va năvăli din nou impetuos spre căldare... O experiență biseculară, transmisă din generație în generație, i-a lumiliarizat pe siderurgiștii reșiteni cu tainele topirii metalului, iar lupta aspră cu cerbicia furnalului, ceasurile de întrigurată căutare a soluțiilor optime de dozare a minereului, zilele de incertitudine și victoriile omului au creat o legătură de nezdruncinat intre imensul agregat și cel ce i1 strunește cu torța inteligentei. Era într-o zi de sfîrșit de martie. După opt zile de neodihnă și neliniște, potrivnicia jurnalului nr. 2 amenințat să înghețe de „lipituri“, fusese domolită și producția salvată, l-am intilnit atunci pe șeful secției, inginerul Anton Dijmărescu, adjunctul său, ing. Sorin Călinescu și maistrul principal Petru Stercocia. Cîștigaseră bătălia. Ca un singur om munciseră în zilele lăcătușii acelea încordate, Ion Ilie Răcăială, Ion Puichiță, Mioc muncitorii de la întreținere Petru Braun, Petru Ot‘tel și multi aln. — Un deranjament își are Învățămintele lui. Asa mult poate decit experiența a 10 facuități , îmi spunea inginerul Dijmarescu cu convingere. Pericolul trecuse, în glas stăruia o grea osteneală, biruită de bucuria Izbinz//. VIORICA BALTEANU (Cont. în pag. a 2-a)