Flamura, iunie 1971 (Anul 18, nr. 2036-2061)

1971-06-03 / nr. 2038

t ANUL XVIII, NR. 2038 JOI, 3 IUNIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI Vizita în R.P. Chineză a delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu și Aurel Duma, membri ai delegației de partid și guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Jun-sen, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, memb­ru al C.C., șeful Secției pentru relații externe din cadrul Central, Cian Hai-fun, Comitetului ambasado­rul R. P. Chineze la București. Oaspeții români s-au astăzi de aceleași vibrante bucurat mani­festări de prietenie, prețuire și stimă pentru conducătorii partidu­lui și statului nostru, pentru Parti­dul Comunist Român, pentru po­porul român. De la intrarea în incinta univer­sității și pînă la clădirea princi­pală, de-a lungul unei alei de a­­proape un kilometru, mii de stu­denți, cadre didactice, funcționari ai institutului de învățămînt su­perior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale și ovații pe oaspeții români. In fața clădirii, unde se află sala de primire a invitaților de seamă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, și membrii delegației sînt întîmpinați de Si Ciun, locțiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Perma­nent al Comitetului Revoluționar și al conducerii universității, Lie Tiu­i, membru al Comitetului Per­manent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, și membru al Comitetului Permanent al Comite­tului de Partid, vicepreședinte al Comitetului Revoluționar al Uni­versității, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revolu­ționar, Li Lienjaiun, membru al conducerii comitetului revoluționar al universității. în timp ce urcă scările care duc spre sala de recepție, oaspeții și gazdele străbat cu greu prin mulțimea dornică să fie ci­ mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. In sala de primire, Si Ciun adre­sează, in numele conducerii univer­sității, al studenților și profesori­lor, al comitetului revoluționar și al comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la u­­niversitate păstrează vie in amin­tire vizita făcută aici, în 1964, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el a prezentat oas­peților date privind activitatea uni­versității: întemeiată în 1911, uni­versitatea cunoaște o puternică dez­voltare abia in ultimii ani, astăzi 11 facultăți — printre avînd care de electronică, energetică, con­strucții de mașini, mecanică — cu peste 50 de specialități! Aici învață 2.800 de studenți proveniți din rîn­­durile muncitorilor,­ țăranilor militarilor. Ei sînt selecționați din­și­tre oamenii cu o bogată experiență in activitatea practică, ceea ce îi ajută la însușirea mai rapidă a cunoștințelor teoretice. După ab­solvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sis­temul de învățămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorga­nizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări : studiul, cerce­tarea științifică și activitatea direc­tă, nemijlocită, în producție. Prin aplicarea acestui principiu, uni­versitatea s-a transformat intr-un complex care, în afară de amfi­teatre și săli de cursuri, include cinci fabrici, numeroase ateliere de producție, o bază de cercetări științifice și o fermă agricolă. In același timp, ea întreține legături contractuale cu 45 de întreprinderi din diverse regiuni ale țării, unde studenții lucrează efectiv anumite perioade Scopul nostru — a spus Si Ciun­­ este pregătirea unor cadre cu înaltă conștiință socia­listă și cu un grad ridicat de civi­lizație și cultură Noul sistem de invățămint este în curs de experi­mentare. Am dori să arătăm sincer !Continuare în pagina a IV-a) Miercuri după-amiaza, la palatul Adunării Reprezentanților Popu­lari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegația de partid și guvernamentală ro­mână condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, și de­legația de partid și guvernamen­tală chineză, condusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea ro­mână au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetu­­l­­ui municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, miterului membru supleant al Co­Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Româ­niei la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au participat tovarășii Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat al Armatei Populare Chineze Major de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului­ Politică,­Li Sien-m­en, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui­tzo, membru al Bi­roului Politic, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, șe­ful Secției pentru relații externe a C.C. al PC. Chinez, Ci Pln­fet, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, președintele Comi­tetului pentru relații economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la București, precum și Li bien-cin, Liu Ka-min și Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat în­tr-o atmosferă deosebit de cordială. Convorbiri între delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Convorbiri între președintele Nicolae Ceaușescu și prințul Norodom Sianuk Miercuri seara, au avut loc, la re­ședința oficială a delegației române, convorbiri între Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și Norodom Sianuk, șeful statului și președintele Frontului național unit al Cambodgiei. Din partea română au partici­pat : Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu și ambasadorul Româ­niei la Pekin, Aurel Duma, iar din partea cambodgiana — Penn Nouth, premierul guvernului regal de U­­niune Națională al Cambodgiei, T’Khhon și Thipunn Prasith, mi­niștri, Lisowath Methavi, director de cabinet, și Ker Meas, ambasa­dorul Cambodgiei în R. P. Chineză. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. Grijă deosebită soiurilor semincere Cîteva constatări asupra felului cum se preo­cupă cooperativele agricole de producerea semințelor pentru plante furajere Măsurile întreprinse în ultimul timp de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicultu­rii și Apelor pentru îmbunătățirea sistemului de producere a semin­țelor se răsfrîng deosebit de favo­rabil și asupra realizării progra­mului național de dezvoltare a zootehniei și creștere­a producției animaliere, stimulînd totodată și acțiunile luate în direcția gospo­dăririi raționale a resurselor de apă și de combatere a eroziunii solului. Căutînd să se dezvolte, tot mai mult, să-și consolideze puterea economică, multe cooperative a­­gricole din județul Caraș-Severin au în plan creșterea șeptelului de animale, realizarea de venituri sporite de pe urma acestei înde­letniciri. Realizarea acestor pro­grame este însă strîns legată de asigurarea bazei furajere, dome­niu în care s-au făcut resimțite, mai cu seamă în ultimii ani, des­tule neajunsuri. Există cerința obținerii unei înalte eficiențe eco­nomice de pe suprafețele cultiva­te cu plante furajere și chiar de pe pajiștile și fînețele naturale. După cum se știe, tehnologiile folosite la culturile destinate pro­ducerii de semințe se deosebesc foarte mult de cele ale culturilor pentru furaje, primele reclamînd o atenție sporită, fapt pe care ne propunem să-l subliniem în rîndurile de față. Este meritoriu că într-un număr de cooperative agricole, cum sînt cele din Tirol (inginer șef Vladimir Țurcanu), Vermeș (inginer șef Petru Avra­­m­escu), Sălbăgelu Nou (inginer șef Werner Veiterb­an), Moldova Veche (inginer șef Mihai Craio­­van) a existat în permanență preocupare pentru producerea de sămînță de trifoi, lucernă, ghizdei pentru nevoile proprii, ceea ce a făcut posibil ca în aceste unități producția de culturi furajere să fie destul de însemnată, fiind cerințele an de an, acope­Chiar mai mult, unele cooperative (Ti­rol, Sălbăgel) au reușit să valori­fice în condiții deosebit de avan­tajoase semințe de falcul celor a­­rătate, fapt resimțit în bine și în ceea ce privește bilanțul econo­mic al unităților respective. Cu greu putem să înțelegem însă pe unii specialiști și membri ai consiliilor de conducere ale Ing. GHEORGHE BENGHIA directorul Laboratorului de controlul semințelor Caraș-Severin (Continuate In pug. a 2-a) ț., Reșița industrială. l­oto : O. ARCADIE Doresc să-mi construiesc o casă! Ce trebuie să fac? MATERIALELE DE CONSTRUCȚIE SE POT PROCURA DIN COOPERATIVELE AGRICOLE Doresc să-mi construiesc o ca­să, de unde pot procura materia­lele necesare? Iată o întrebare care se aude tot mai insistent și la sate. In toate comunele a în­ceput sistematizarea rurală, cetă­țenii își construiesc case noi, trai­nice, frumoase. Acesta este, de fapt, un proces obiectiv, care se dezvoltă pe măsura creșterii e­­conomice a unităților agricole. După un calcul sumar anual 3 la sută din numărul gospodari­lor își fac case noi sau le reno­vează pe cele existente. Pentru a veni în sprijinul celor care au asemenea preocupări, cooperati­vele agricole au inițiat unele mă­suri de sporire a producției ma­terialelor necesare, de organizare a activității de construcții. Tovarășul Petru Brie, președin­te al Uniunii județene a coopera­tivelor agricole de producție, avut amabilitatea să răspundă la a unele întrebări adresate redacției de mai­ mulți, cetățeni, privind a­­ceastă problemă de larg interes. — Să presupunem, că mi-am propus să-mi constru­iesc o casă la Forotic. Ce sprijin pot primi? — Iniți de toate, vă putem aju­ta cu muncitori. In cazul comunei Forotic, vă adresați asociației in­­tercooperatiste de meseriași pen­tru construcția de locuințe, care, pe baza unei cereri, vă execută clădirea. Recent, o asemenea aso­ciație a fost constituită și la Ticva­­niu Mare. Aceste echipe se ocupă de execuția lucrărilor. Menționez că în 28 de localități avem echipe de meseriași. Fiind vorba de o ac­tivitate nouă, ne propunem, să depistăm și alți meseriași, pen­tru ai uni în asociații. De aseme­nea vom organiza cursuri de cali­ficare cu cei care doresc să în­vețe o meserie. — Deci, cererile pentru meseriași sunt adresate direct consiliilor de conducere ale cooperativelor de producție. Dar pentru o casă e nevoie de diverse materiale. Cum și le poate procura cetățeanul? ll ajută cooperativa? - -— Da, în acest ap ami lunt mă­­suri pentru dezvoltarea produc­ției materialelor de construcții.­­ Astfel, la Zăvoi a fost constituită asociație pentru exploatarea materialului lemnos, care va asi­gura în 1971 cel puțin 5 000 mc de cherestea. O asociație pentru ex­ploatarea balastului avem la Bu­­chin, iar balastiere la Naidăș, Les­­covița, Ticvaniu Mare, Zăgujeni, Moldova Nouă, Zlatița, Căvăran. Și cărămidăriile își vor mări pro­ducția. Cooperatorii din Zlatița, bunăoară, și-au propus să reali­zeze un milion de cărămizi, cer Discuție consemnată de­ EUGEN FIERARU (Continuare In pag. a 3-a) I•Z//////Z/////////////////////A//////////////////////////////////////////////////////////. ÎNFĂPTUIREA PLANULUI CINCINAL, Datorie patriotică a tuturor Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității So­cialiste adresată întregului popor, a stârnit un viu ecou în rândul oamenilor muncii din județul nostru. In discuțiile pe care le-am purtat cu oameni de diferite profesii, virste și na­ționalități, in fabrici și uzine, pe întinsele ogoare, in școli și instituții sau in scrisorile trimise redacției, ei își exprimă to­tala adeziune față de politica înțeleaptă a partidului și se an­gajează că vor munci fără preget pentru înflorirea patriei noastre socialiste. (Continuare In­nag. a 2-a) a­//­­­­­/­////­/­­­­­­­/­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­///­//­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­///I. ACTUALITATEA în aliniament Din datele centralizate pe luna mai reiese că toate între­prinderile republicane din ju­deț și-au îndeplinit sarcinile prevăzute pe cinci luni. Cumu­­lînd realizările, rezultă că pro­ducția globală industrială pe perioada scursă este depășită cu peste 86 de milioane lei, iar valoarea produselor date su­plimentar se apropie de 100 de milioane lei. Succesul amintit are la bază sporirea permanen­tă a productivității. Noi utilaje pentru agricultură Stațiunile pentru mecaniza­rea agriculturii din județul Ca­raș-Severin, au fost dotate de curînd cu noi utilaje de înalt randament, realizate de indus­tria noastră socialistă. Intre a­cestea se află 27 tractoare, 30 grupe cu discuri, 10 cultivatoa­re de prășit, 6 agregate pentru combaterea dăunătorilor din vii și livezi, mijloace de trans­port etc. Valoarea totală a mijloacelor de mecanizare a lucrărilor agricole cu care se va îmbogăți în acest an zestrea stațiunilor de mecanizare județul nostru se ridică la din 16 milioane de lei! Concurs pe teme profesionale La sfirșitul săptămînii trecu­te a fost rîndul telefoniștilor și al oficianților de la P.T.T.R. O­­ravița să se întreacă în cadrul concursului „Cine știe meserie, ciștigă", organizat sub auspicii­le Comitetului orășenesc U.T.C. Participanții au dovedit cu­noașterea multor lucruri despre locul lor de muncă, despre în­datoririle ce le revin în asigu­rarea bunei deserviri a popu­lației. Printre cele mai bine pregătite s-au numărat telefo­­nistele Elena Sitaru, Victoria Bădicu, Stela Apostoiu și ofi­ciantele Aurora Găvrilă, Elena Buzărin și Viorica Țăranu. „Cunoașteți meseriile ?“ După absolvirea a 10 clase, încotro vă îndreptați? Ce știți despre examenul de ad­mitere în clasa a IX-a ? Iată cî­teva dintre întrebările la care au încercat să răspundă elevii școlilor generale nr. 1, 2 și 3, cei ai Liceului din precum și elevii din Oravița, Ciclova Română, în cadrul fazei pe zonă a concursului „Cunoașteți meseriile?“ Cei mai informați au fost uteciștii Ion Dabija, Ion Iancu, Ștefan Razza, de la Școala generală nr. 1. Le urăm ca notele ce le vor obți­ne la examenul de admitere să fie tot atît de mari ca și pre­miile cîștigate acum! ­WWWWWWWWW . La lumina șarjelor încă o clipă de încor­dare și valul aprins de fontă clocotindă izbuc­nește în tumult pe gura furnalului, prinde să se rostogolească în jgheab cu răzvrătiri de ființă fa­buloasă. Ochiul încercat al imbu­nzitorilor gigan­tului in trupul căruia se zămislește metalul citeș­te din nuanțele fentei li­chide, din intensitatea jerbei de scîntei calita­tea șarjei. Încordarea de pe chipuri se destinde intr-un surîs. încerci fa­tă de oamenii aceștia un sentiment care întrece admirația, Isi pare greu de înțeles statornicia cu care îndeplinesc de fie­­care dată același ritual, pentru a lua de la capăt în așteptarea trepidantă a acelei clipe cînd masa lichidă va năvăli din nou impetuos spre căldare... O experiență bisecula­­ră, transmisă din genera­ție în generație, i-a lu­­miliarizat pe siderurgiștii reșiteni cu tainele topirii metalului, iar lupta as­pră cu cerbicia furnalu­lui, ceasurile de întrigu­­rată căutare a soluțiilor optime de dozare a mi­nereului, zilele de incer­titudine și victoriile o­­mului au creat o legătu­ră de nezdruncinat intre imensul agregat și cel ce i1 strunește cu torța inteligentei. Era într-o zi d­e sfîrșit de martie. Du­pă opt zile de neodihnă și neliniște, potrivnicia jurnalului nr. 2 amenin­țat să înghețe de „lipi­­turi“, fusese domolită și producția salvată, l-am intilnit atunci pe șeful secției, inginerul An­ton Dijmărescu, adjunc­tul său, ing. Sorin Căli­­nescu și maistrul princi­pal Petru Stercocia. Cîș­­tigaseră bătălia. Ca un singur om munciseră în zilele lăcătușii acelea încordate, Ion Ilie Răcăială, Ion Puichiță, Mioc muncitorii de la întreține­re Petru Braun, Petru O­­t‘tel și multi al­n. — Un deranjament își are­­ Învățămintele lui. Asa­ mult poate decit ex­periența a 10 facuități , îmi spunea inginerul Dij­­marescu cu convingere. Pericolul trecuse, în glas stăruia o grea osteneală, biruită de bucuria Izbin­z//. VIORICA BALTEANU (Cont. în pag. a 2-a)

Next