Flamura, octombrie 1971 (Anul 18, nr. 2141-2167)

1971-10-26 / nr. 2162

.OIKIAN .*!­S?TM!!!TMLUJ JUDEȚEAN C/^RAS-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2162 MARȚI, 26 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI După doi ani, la ferma zootehnică C.A.P. Măureni PLĂNUI ZICE „DA“, REALITATEA JA“ iar producția de lapte scade, scade! • Cei vinovați să fie trași la răspun­dere • Ne așteptăm la... premieri? • O propunere pe adresa organelor a­­gricole județene Situația producției de la coo­perativa agricolă din Măureni a mai fost tratată de noi într-un articol și în urmă cu doi ani. Firesc, începutul­ documentă­rii de acum a căutat referiri la cele discutate în 196­9, cînd ne exprimam convingerea că pro­ducția de lapte poate să crească substanțial. Pe baza unui calcul simplu, evidențiam atunci, că în condițiile realizării unei pro­ducții medii anuale de numai 1532 litri de lapte de la fiecare vacă furajată (atît a fost în 1969 producția), nu poate fi vorba de eficiență economică, de rentabili­tate în zootehnie. Situația din sectorul de creștere a vacilor cu lapte era în dezacord cu rezul­tatele din celelalte compartimen­te ale cooperativei, cu preocupă­rile și dorința membrilor aces­teia, cointeresați cu toții în ob­ținerea de producții ridicate, în realizarea de venituri mai mari, singura posibilitate de consoli­dare, dezvoltare economică a u­­nității. Articolul mai făcea referiri și la faptul că la Măureni — co­mună cu pămînturi mănoase, cu oameni harnici și pricepuți — se realizau altădată producții de lapte net superioare, mergînd pînă la 3 500—4 000 litri anual, de fiecare vacă. Ce s-a întîmplat între timp ? Iată întrebarea pe care ne-am pus-o și pe care am adresat-o și tovarășilor din conducerea coo­perativei agricole din Măureni — președinte Ioan Fonda, ingi­ner șef Nicolae Viațan, inginer zootehnist Octavia Șiclovan. Mai întîi, trebuie să vă infor­măm că între timp unitatea a fost profilată pe creșterea pro­ducției de lapte. Cu atît mai bi­ne, ne-am zis, înseamnă că opi­niile exprimate de noi în tre­cutul articol s-au bucurat de adeziune, inclusiv la nivelul di­recției județene de resort și a uniunii cooperatiste. Numărul vacilor de lapte și junincilor a crescut la 194, constituindu-se o fermă zootehnică de sine stătă­toare, în frunte cu un specialist, tovarășa ing. Octavia Șiclovan. Apoi, fermei i s-au atribuit 184 hectare de teren arabil, pe care să se cultive nutrețuri de va­loare și în cantități îndestulă­toare. Problemele de care depin­de progresul producției de lapte au făcut obiectul analizei în di­ferite ședințe și adunări la nive­lul consiliului de conducere, al adunării generale a membrilor cooperatori și chiar al plenului organizației de partid din uni­tate. Totul a fost discutat iar drumul netezit. S-au stabilit mă­suri și întocmit planuri de acțiu­ne. Intr-un cuvînt ni se spunea, s-a făcut totul (asupra ter­menului și afirmației vom re­veni). Spre „satisfacția“ unora, au fost îndeplinite și, în­­trucîtva, chiar depășite „preve­derile" anuale la producția de lapte (planuri avizate, desigur, de Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimenta­re, silviculturii și apelor). Dar, producția de lapte a scăzut con­tinuu. Ciudat, nefiresc și în contradicție flagrantă cu cele mai elementare cerințe ale eco­nomiei și practicii zootehnice, fe­nomenul nu pare a fi surprins și nici nu a mișcat pe nimeni din conducerea cooperativei ori forurile județene de resort. — Cred că ne facem planul la producția de lapte !—declară can­did inginera Octavia Șiclovan. — Despre ce plan vorbiți ? — Despre cel anual ! — Ce cotă înscrie planul ? — 1­080 de litri... Pentru moment nu știi ce să spui. Repet, una mie și optzeci litri. Exact cît spuneam în 1969 că dă o capră bună de lapte! Mă uit cînd la inginerul-șef, cînd la președinte, cînd la șefa fer­mei zootehnice. Ce să mai zic ? Cu care să încerc continuarea investigației ? S-o recunosc, re­dactorul e pus în încurcătură, VIOREL BOARIU (Continuate In pag. a 2-a) I I 1 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I actualitatea I Acțiuni dedicate Zilei Forțelor Armate ale R.S.R. Duminică, la Caransebeș, în prezența unei asistențe nu­meroase, a avut loc o adunare festivă dedicată celei de-a 27-a aniversări a Zilei Forțe­lor Armate ale R.S.R. Cu a­cest prilej, au luat cuvîntul ofițerii superiori Zamfir Tă­nase și Ioan Popa care, în cuvîntul lor, au evocat dru­mul de glorie parcurs de ar­mata populară de la data în­­ființării ei, 25 octombrie 1944, și pînă în zilele noastre, pre­cum și activitatea desfășurată în rîndul militarilor pentru formarea unor contingente de ostași cu o bună pregătire și o înaltă conștiință, devotați patriei, poporului, partidului. Cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale R.S.R., luni, 25 octombrie, în orașul Caran­sebeș au fost depuse coroane de flori din partea Comitetu­lui orășenesc de partid, a Con­siliului popular orășenesc, precum și din partea unor în­­­­­treprinderi și instituții la ci­mitirul eroilor români din lo­calitate. Au fost de față re­prezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, mun­citori, funcționari, ostași, membri ai gărzilor patriotice, a numeroși elevi și pionieri. Realizări în contul planului pe 10 luni La biroul de statistică al Uzinei constructoare de ma­șini Reșița, calculele estimea­ză noi succese obținute de co­lectivele de muncă din sec­toarele de activitate în înde­­plinirea exemplară a sarci­nilor de producție pe primul an al noului cincinal. Se poa­te consemna, încă de pe a­cum, îndeplinirea și depăși­rea planului pe primele 10 luni ale anului la o serie de sortimente de fabricație. A­­­­mințim, printre altele, pro­ducțiile suplimentare la oțel, lingouri vandabile, turbine hidraulice, utilaj pentru in­dustria chimică. Valoric, pla­nul de producție la zi depășit cu 40,5 milioane este lei la producția globală și cu 77,2 milioane lei la producția mar­fă. Club al tineretului la Nermet Prin strădania sătenilor, ca­re și-au făcut o datorie de o­­noare din a răspunde chemă­rii deputaților, la Nermet, sat aparținător comunei Carașo­­va, a fost restaurat prin mun­că patriotică localul școli, care va adăposti vechii gră­dinița de copii și un club al tineretului, a cărui inau­gurare este prevăzută pentru viitoarele săptămîni. Dintre cei mai vrednici localnici îi amintim pe Pavel Vătaf, nu­măr de casă 99, Miloș Luca, de la nr. 112, Gheorghe Cără­­lușă, de la nr. 116 și Nicolae Țăranu, de la nr. 115. Ce filme doriți să vedeți pe ecrane? Mîine, sala de spectacole a Casei de cultură a sindica­telor din Reșița găzduiește, în­­cepînd cu ora 17, o interesan­tă dezbatere pe tema „Rolul filmului în activitatea cultu­­ral-educativă de masă în ju­dețul nostru". Inițiat de între­prinderea cinematografică ju­dețeană Caraș-Severin, dia­logul își propune sondarea o­­piniilor asupra gusturilor și preferințelor cinefililor pri­vitoare la producția destinată ecranelor, a acțiunilor care să fie întreprinse în viitor în munca de popularizare a mului, ancorarea acestui a fil­în realitățile vieții cotidiene, pr­ecum și pentru reținerea propunerilor privitoare la îm­bunătățirea activității unită­ților cinematografice și a re­clamei, spre a fi mai atrac­tivă și eficientă. I * .J Un nou covor cu motive populare vorbește despre măiestria tinerelor lucră­toare Ana Sirbu, Rozalia Carada și Georgeta Graure, de la Cooperativa mește­ șugărească Bîrzava din Reșița. Foto: I. CARDOȘ I In pagina a lll-a I SPORT­ I. 9 LUME IITARII, ȘTIRI, IN CLASAMENTE. 1 • DIN COLȚUL TRI­­­­BUNEI. DESCHIDEREA CURSURILOR ACADEMIEI „ȘTEFAN GHEORGHIU“ Luni dimineața a avut loc des­chiderea cursurilor Academiei „Ștefan Gheorghiu" pentru pre­gătirea cadrelor de conducere a activității de­ partid, social-poli­­tice, economice și administra­ției de stat. Au participat tovarășii Gheor­ghe Pană, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Miron Constantinescu și Miu Dobrescu, membri supleanți ai Comitetului Executiv al al P.C.R., cadre cu munci C.C. de conducere în aparatul central de partid și de stat, membri ai Consiliului de conducere al Academiei, reprezentanți ai Mi­nisterului învățămîntului, oa­meni de știință și cultură, cadre didactice, studenți. Tovarășul Miron­­ Constanti­nescu, rector al președintele Consiliului­ Academiei, a declarat deschise cursurile. Au luat apoi cuvîntul Ion Ciortea și studenți ai Constantin Rogobete, Institutului pentru pregătirea cadrelor în probleme­le conducerii social-politice, loan Mureșan, cursant la Școala cen­trală de pregătire a cadrelor sin­dicale, Gheorghe Mălin, cursant la Centrul de pregătire a cadre­lor de specialitate în probleme­le de conducere și organizatori­ce și Viorica Chioreanu, de la Cursul de perfecționare a cadre­lor U.T.C. în numele cadrelor didactice a vorbit prof. univ. Marin Po­­pescu. In încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, partici­panții au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu. (Agerpres), COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU » . Pășind într-un nou an de învățămînt, comuniștii de la Acade­mia „Ștefan Gheorghiu"”, studenți și cadre didactice, întregul nos­tru colectiv ne îndreptăm cu fierbinte recunoștință gîndurile spre conducerea partidului, spre dumneavoastră, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru întreaga dumneavoastră activitate pe care o desfășurați în slujba partidului și patriei, pentru înalta contribuție pe care o aduceți la îmbogățirea gîndirii teoretice marxist-leniniste, la rezolvarea creatoare a problemelor practice ce le impune dezvoltarea multilaterală a societății socialiste în țara noastră. Măsurile stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ampla dumneavoastră expunere, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, la ședința de lucru cu activul din domeniul ideolo­giei reprezintă o nouă și strălucitoare expresie a grijii pe care o manifestați pentru destinele națiunii noastre socialiste, a neobositei activități pe care o dedicați soluționării marilor pro­bleme ce stau în fața partidului și poporului. Grandiosul pro­gram privind îmbunătățirea muncii politico-ideologice și cultu­ral-educative, elaborat în lumina istoricelor hotărîri ale Congre­sului al X-lea, care poartă pecetea înaltei responsabilități față de interesele majore ale poporului și ale socialismului, reprezin­tă pentru toți comuniștii din Academie un îndreptar de mare preț în ridicarea la un nivel înalt a întregii noastre activități. Recenta hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea Academiei pune în fața noastră sarcini de înaltă răspundere politică. Ea pornește de la principiul care guvernează întreaga activitate din țara noastră, că­­ forța politică conducătoare a societății românești este Partidul Comunist Ro­mân și pentru exercitarea acestui rol este necesar să se asigure pregătirea superioară unitară a cadrelor de conducere, cadre care să aplice în viață cu fermitate revoluționară linia politică a par­tidului, să contribuie la dezvoltarea creatoare a teoriei și prac­ticii construirii societății socialiste în România. în lumina acestor sarcini vom asigura ca planurile și pro­gramul de învățămînt, toate formele de activitate didactică, știin­țifică și educativă să corespundă pe deplin obiectivelor puse în fața Academiei „Ștefan Gheorghiu", cu toate sectoarele sale, de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. La baza întregii noastre activități va sta studierea documen­telor și hotărîrilor Partidului Comunist Român, a problemelor făuririi unei Românii moderne și prospere, a proceselor revoluțio­nare din lumea contemporană, în spiritul concepției materialist dialectice despre lume și viață. în munca noastră vom lega strîns procesul de învățămînt cu activitatea de cercetare știin­țifică, cu practica. Vom participa activ la studierea formelor și metodelor concrete de activitate ale organelor și organizațiilor de partid, de masă, de stat și economice, la generalizarea expe­rienței înaintate, însuflețiți de dorința și de hotărîrea fermă, revoluționară de a ridica întreaga noastră muncă pe trepte tot mai înalte, de re­marcabilul exemplu pe care ni-l dați în permanență, de activi­tatea neobosită pe care o desfășurați în slujba cauzei socialis­mului, vă asigurăm, iubite tovarășe secretar general, că ne vom spori eforturile și contribuția la activitatea științifică, ideologică și de educare, în spiritul ideologiei marxist-leniniste, a omului noii orînduiri devotat cu trup și suflet societății noastre so­cialiste. Ne exprimăm hotărîrea să aducem o contribuție sporită în propagarea ideologiei marxist-leniniste, în combaterea cu intran­sigență revoluționară a mentalităților înapoiate, a influențelor ideologiei burgheze sub orice formă s-ar manifesta ele. Studenții, cursanții, cadrele didactice, toți comuniștii din Aca­demie ne considerăm angajați total în munca de edificare a so­cietății socialiste multilateral dezvoltate, de promovare a liniei politice înțelepte interne și externe a partidului și statului nos­tru, de dezvoltare a relațiilor de strînsă prietenie și colaborare cu toate țările socialiste, de asigurare a unității mișcării comu­niste internaționale, de întărire a forțelor largului front antiimpe­rialist. Vom milita neabătut prin toate formele muncii noastre pen­tru înfăptuirea politicii realiste, clarvăzătoare a Partidului, care corespunde în gradul cel mai înalt intereselor clasei noastre mun­citoare, ale întregului popor, ridicării patriei noastre pe noi culmi ale progresului și civilizației. După cum se știe, ponderea activității Direcției județene de drumuri și poduri o constituie, în primul rînd, lucrările de mo­dernizare, asfaltări ușoare și în­treținerea drumurilor județene și comunale care, împreună, to­talizează peste 1 400 km. La în­ceputul acestui cincinal, dat fiind gradul redus de moderni­zare a lor — 13 la sută la dru­murile județene și 0,5 la sută cele comunale — s-a impus ne­cesitatea unei preocupări sporite pentru a fi aduse într-o stare de funcționalitate și capacitate de transport, corespunzătoare trafi­cului tot mai intens de mărfuri și călători. Un accent deosebit s-a pus pe dezvoltarea formațiilor de lu­crări în regie, ceea ce a condus la creșterea capacității de mo­dernizare și asfaltări ușoare, creîndu-se posibilitatea realizării unui plan de 30 km/om, cu 3 km/om mai mult decît realiză­rile anului trecut. O contribuție importantă la această creștere a adus-o în primul rînd întărirea bazei materiale a șantierelor prin importantele fonduri alocate, materializate în utilaje și mij­loace de transport. Realitățile județului nostru, situația drumurilor actuale, fac necesară dezvoltarea în conti­nuare a șantierelor de execuție existente, cunoscut fiind faptul că numai 11 la sută din lungi­mea drumurilor locale sunt mo­dernizate, în timp ce la drumu­rile naționale din județul Jiu modernizarea reprezintă noi­75 la sută. Făcînd o analiză a modului în care au fost realizate, pînă în prezent sarcinile pe anul în curs, se desprind o serie de aspecte interesante. Merită a fi subliniat, în primul rînd, faptul că credi­tele bugetare alocate acțiuni­lor de întreținere, modernizări și asfaltări ușoare aprobate pe anul 1971 au fost consumate în întregime. Fără a minimaliza in­fluența unor factori de ordin metodologic asupra necorelării dintre realizările valorice și cele fizice, considerăm că este nece­sar să se analizeze atent cheltu­ielile materiale, pe elemente­­ de calculație, în așa fel ca realiză­rile fizice să nu se situeze la va­lori mult mai mici, de a 30 la sută, realizate, în ordinul cele nouă luni, față de cele planifica­te prin fondurile bugetare a­­locate. Merită a fi evidențiat faptul că în afara planului și în cola­borare cu consiliile populare co­munale, s-au executat o serie de lucrări de asfaltare a unor dru­muri cum sînt cele din Cornea, Domașnea, Gîrliște, Vodnic, Tîr­­nova, Doclin și altele. De aseme­nea, din fondurile de întreținere s-au mai executat o serie de lucrări de reparații a unor dru­muri județene asfaltate, a unor poduri, și s-au executat mai multe podețe tubulare în lungi­me de peste 200 m. Cu toate acestea, apreciem că printr-o colaborare mai strînsă între Direcția județeană de dru­muri și poduri și consiliile popu­lare comunale, volumul lucrări­lor de întrețineri, executate prin contribuția voluntară în muncă a cetățenilor, ar fi fost mai m­a­re și se putea realiza cu chel­tu­ieli mai mici de la buget. D­e aceea, în viitor trebuie urmărit mai îndeaproape modul în car, consiliile populare se preocupă de realizarea contribuției volun­tare în activitatea de întreținere a drumurilor. De asemenea, trebuie intensi­ficat controlul asupra activității conducerilor de șantiere pen­tru o mai judicioasă folosire a timpului de lucru, a mijloacelor de transport, a utilajelor de construcții și gospodăririi rațio­nale a materialelor pe șantiere, în același timp este necesar să se intensifice controlul asupra calității lucrărilor executate, deoarece în unele cazuri trasee de drumuri recent modernizate intră prematur în reparație. Un loc important în preocupări­le Direcției de drumuri și poduri îl ocupă realizarea lucrărilor fi­nanțate din investiții. Din cate­goria acestor lucrări considerăm că drumurile Rușchița — Voislo­­va și Cozla — Berzasca, în exe­cuția întreprinderii de construc­ții forestiere Caransebeș,­zintă din punct de vedere pre­va­loric și fizic stadii destul de în­târziate. Din aceste motive se im­pune cu acuitate luarea unor măsuri urgente din partea aces­tei întreprinderi privind asigura­rea cu materiale, utilaje, mijloa­ce de transport și efective în ve­derea respectării termenelor de punere în funcțiune. Avînd în vedere sarcinile mari care stau în fața Direcției jude­țene de drumuri și poduri în anul 1972 (cînd volumul de lu­crări crește cu peste 38 la sută), vor trebui adoptate cele mai po­trivite măsuri care să conducă la creșterea rapidă și permanen­tă a procentului de drumuri ju­dețene și comunale modernizate.­­ V. CHIRILEANU MODERNIZAREA DRUMURILOR impune o muncă bine organizată (Continuare în pag. a 2-a) încheierea lucrărilor Conferinței Naționale a Organizației pionierilor uizații obștești, activiști de par­tid, de stat și ai U.T.C., munci­tori, reprezentanți ai vieții noas­tre științifice, culturale și artis­tice. Prima parte a ședinței de di­mineață s-a desfășurat pe co­misii, în cadrul cărora a fost abordat un cerc larg de proble­me privind perfecționarea acti­vității pionierești, munca tehnico­­științifică, culturală, artistică și sportivă, de presă și propagan­dă, precum și alte­ aspecte ma­jore ale vieții interne de orga­nizație. Au fost continuate dezbateri­le generale în plenul conferinței. Vorbitorii au arătat în mod u­­nanim, că îndemnurile și îndru­mările cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostită la ședința inaugurală conferinței, precum și programul­­ de măsuri adoptat recent de Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea secretarului ge­neral, vor sta la baza întregii activității de instruire și educare a copiilor — viitorul națiunii noastre. Au luat astfel cuvîntul Dan Marțian, primul secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru pro­blemele tineretului, prof. univ. Suzana Gâdea, președinta Consi­liului Național al Femeilor, Ște­fan Rab, prim-secretar al Comi­tetului județean Covasna al U.T.C., Eugenia Marinovici, se­cretar al Comitetului municipal Turnnu Severin al P.C.R., Mihai Dumitru, director general al Grupului de uzine de autoturis­me Pitești, Eugenia Măndița, președintele Consiliului munici­­pal București al Organizației pio­nierilor, Aurelia Tatu, președinte­­le Consiliului municipal Mediaș al Organizației pionierilor, Gheor­ghe Șulica, maistru oțelar Combinatul siderurgic Hunedoa­ra­ra, prof. dr. doc. A. Chircev și P­rof. univ. dr. Andrei Dancsuly de la Universitatea „Babeș-Bo­­­yai" din Cluj, Ion Jinga, vice­președinte al Consiliului Cultu­rii și Educației Socialiste, scris­Duminică, la Palatul Marii A­­dunări Naționale, s-au încheiat lucrările celei de-a II-a Conferin­țe Naționale a Organizației pio­nierilor. La lucrări au participat Mihai Gere, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., miniștri, conducători ai unor instituții centrale și orga­

Next