Flamura, octombrie 1971 (Anul 18, nr. 2141-2167)
1971-10-26 / nr. 2162
.OIKIAN .*!S?TM!!!TMLUJ JUDEȚEAN C/^RAS-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2162 MARȚI, 26 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI După doi ani, la ferma zootehnică C.A.P. Măureni PLĂNUI ZICE „DA“, REALITATEA JA“ iar producția de lapte scade, scade! • Cei vinovați să fie trași la răspundere • Ne așteptăm la... premieri? • O propunere pe adresa organelor agricole județene Situația producției de la cooperativa agricolă din Măureni a mai fost tratată de noi într-un articol și în urmă cu doi ani. Firesc, începutul documentării de acum a căutat referiri la cele discutate în 1969, cînd ne exprimam convingerea că producția de lapte poate să crească substanțial. Pe baza unui calcul simplu, evidențiam atunci, că în condițiile realizării unei producții medii anuale de numai 1532 litri de lapte de la fiecare vacă furajată (atît a fost în 1969 producția), nu poate fi vorba de eficiență economică, de rentabilitate în zootehnie. Situația din sectorul de creștere a vacilor cu lapte era în dezacord cu rezultatele din celelalte compartimente ale cooperativei, cu preocupările și dorința membrilor acesteia, cointeresați cu toții în obținerea de producții ridicate, în realizarea de venituri mai mari, singura posibilitate de consolidare, dezvoltare economică a unității. Articolul mai făcea referiri și la faptul că la Măureni — comună cu pămînturi mănoase, cu oameni harnici și pricepuți — se realizau altădată producții de lapte net superioare, mergînd pînă la 3 500—4 000 litri anual, de fiecare vacă. Ce s-a întîmplat între timp ? Iată întrebarea pe care ne-am pus-o și pe care am adresat-o și tovarășilor din conducerea cooperativei agricole din Măureni — președinte Ioan Fonda, inginer șef Nicolae Viațan, inginer zootehnist Octavia Șiclovan. Mai întîi, trebuie să vă informăm că între timp unitatea a fost profilată pe creșterea producției de lapte. Cu atît mai bine, ne-am zis, înseamnă că opiniile exprimate de noi în trecutul articol s-au bucurat de adeziune, inclusiv la nivelul direcției județene de resort și a uniunii cooperatiste. Numărul vacilor de lapte și junincilor a crescut la 194, constituindu-se o fermă zootehnică de sine stătătoare, în frunte cu un specialist, tovarășa ing. Octavia Șiclovan. Apoi, fermei i s-au atribuit 184 hectare de teren arabil, pe care să se cultive nutrețuri de valoare și în cantități îndestulătoare. Problemele de care depinde progresul producției de lapte au făcut obiectul analizei în diferite ședințe și adunări la nivelul consiliului de conducere, al adunării generale a membrilor cooperatori și chiar al plenului organizației de partid din unitate. Totul a fost discutat iar drumul netezit. S-au stabilit măsuri și întocmit planuri de acțiune. Intr-un cuvînt ni se spunea, s-a făcut totul (asupra termenului și afirmației vom reveni). Spre „satisfacția“ unora, au fost îndeplinite și, întrucîtva, chiar depășite „prevederile" anuale la producția de lapte (planuri avizate, desigur, de Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor). Dar, producția de lapte a scăzut continuu. Ciudat, nefiresc și în contradicție flagrantă cu cele mai elementare cerințe ale economiei și practicii zootehnice, fenomenul nu pare a fi surprins și nici nu a mișcat pe nimeni din conducerea cooperativei ori forurile județene de resort. — Cred că ne facem planul la producția de lapte !—declară candid inginera Octavia Șiclovan. — Despre ce plan vorbiți ? — Despre cel anual ! — Ce cotă înscrie planul ? — 1080 de litri... Pentru moment nu știi ce să spui. Repet, una mie și optzeci litri. Exact cît spuneam în 1969 că dă o capră bună de lapte! Mă uit cînd la inginerul-șef, cînd la președinte, cînd la șefa fermei zootehnice. Ce să mai zic ? Cu care să încerc continuarea investigației ? S-o recunosc, redactorul e pus în încurcătură, VIOREL BOARIU (Continuate In pag. a 2-a) I I 1 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I actualitatea I Acțiuni dedicate Zilei Forțelor Armate ale R.S.R. Duminică, la Caransebeș, în prezența unei asistențe numeroase, a avut loc o adunare festivă dedicată celei de-a 27-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale R.S.R. Cu acest prilej, au luat cuvîntul ofițerii superiori Zamfir Tănase și Ioan Popa care, în cuvîntul lor, au evocat drumul de glorie parcurs de armata populară de la data înființării ei, 25 octombrie 1944, și pînă în zilele noastre, precum și activitatea desfășurată în rîndul militarilor pentru formarea unor contingente de ostași cu o bună pregătire și o înaltă conștiință, devotați patriei, poporului, partidului. Cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale R.S.R., luni, 25 octombrie, în orașul Caransebeș au fost depuse coroane de flori din partea Comitetului orășenesc de partid, a Consiliului popular orășenesc, precum și din partea unor întreprinderi și instituții la cimitirul eroilor români din localitate. Au fost de față reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, muncitori, funcționari, ostași, membri ai gărzilor patriotice, a numeroși elevi și pionieri. Realizări în contul planului pe 10 luni La biroul de statistică al Uzinei constructoare de mașini Reșița, calculele estimează noi succese obținute de colectivele de muncă din sectoarele de activitate în îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție pe primul an al noului cincinal. Se poate consemna, încă de pe acum, îndeplinirea și depășirea planului pe primele 10 luni ale anului la o serie de sortimente de fabricație. Amințim, printre altele, producțiile suplimentare la oțel, lingouri vandabile, turbine hidraulice, utilaj pentru industria chimică. Valoric, planul de producție la zi depășit cu 40,5 milioane este lei la producția globală și cu 77,2 milioane lei la producția marfă. Club al tineretului la Nermet Prin strădania sătenilor, care și-au făcut o datorie de onoare din a răspunde chemării deputaților, la Nermet, sat aparținător comunei Carașova, a fost restaurat prin muncă patriotică localul școli, care va adăposti vechii grădinița de copii și un club al tineretului, a cărui inaugurare este prevăzută pentru viitoarele săptămîni. Dintre cei mai vrednici localnici îi amintim pe Pavel Vătaf, număr de casă 99, Miloș Luca, de la nr. 112, Gheorghe Cărălușă, de la nr. 116 și Nicolae Țăranu, de la nr. 115. Ce filme doriți să vedeți pe ecrane? Mîine, sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Reșița găzduiește, începînd cu ora 17, o interesantă dezbatere pe tema „Rolul filmului în activitatea cultural-educativă de masă în județul nostru". Inițiat de întreprinderea cinematografică județeană Caraș-Severin, dialogul își propune sondarea opiniilor asupra gusturilor și preferințelor cinefililor privitoare la producția destinată ecranelor, a acțiunilor care să fie întreprinse în viitor în munca de popularizare a mului, ancorarea acestui a filîn realitățile vieții cotidiene, precum și pentru reținerea propunerilor privitoare la îmbunătățirea activității unităților cinematografice și a reclamei, spre a fi mai atractivă și eficientă. I * .J Un nou covor cu motive populare vorbește despre măiestria tinerelor lucrătoare Ana Sirbu, Rozalia Carada și Georgeta Graure, de la Cooperativa mește șugărească Bîrzava din Reșița. Foto: I. CARDOȘ I In pagina a lll-a I SPORT I. 9 LUME IITARII, ȘTIRI, IN CLASAMENTE. 1 • DIN COLȚUL TRIBUNEI. DESCHIDEREA CURSURILOR ACADEMIEI „ȘTEFAN GHEORGHIU“ Luni dimineața a avut loc deschiderea cursurilor Academiei „Ștefan Gheorghiu" pentru pregătirea cadrelor de conducere a activității de partid, social-politice, economice și administrației de stat. Au participat tovarășii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Miron Constantinescu și Miu Dobrescu, membri supleanți ai Comitetului Executiv al al P.C.R., cadre cu munci C.C. de conducere în aparatul central de partid și de stat, membri ai Consiliului de conducere al Academiei, reprezentanți ai Ministerului învățămîntului, oameni de știință și cultură, cadre didactice, studenți. Tovarășul Miron Constantinescu, rector al președintele Consiliului Academiei, a declarat deschise cursurile. Au luat apoi cuvîntul Ion Ciortea și studenți ai Constantin Rogobete, Institutului pentru pregătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice, loan Mureșan, cursant la Școala centrală de pregătire a cadrelor sindicale, Gheorghe Mălin, cursant la Centrul de pregătire a cadrelor de specialitate în problemele de conducere și organizatorice și Viorica Chioreanu, de la Cursul de perfecționare a cadrelor U.T.C. în numele cadrelor didactice a vorbit prof. univ. Marin Popescu. In încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu. (Agerpres), COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU » . Pășind într-un nou an de învățămînt, comuniștii de la Academia „Ștefan Gheorghiu"”, studenți și cadre didactice, întregul nostru colectiv ne îndreptăm cu fierbinte recunoștință gîndurile spre conducerea partidului, spre dumneavoastră, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru întreaga dumneavoastră activitate pe care o desfășurați în slujba partidului și patriei, pentru înalta contribuție pe care o aduceți la îmbogățirea gîndirii teoretice marxist-leniniste, la rezolvarea creatoare a problemelor practice ce le impune dezvoltarea multilaterală a societății socialiste în țara noastră. Măsurile stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ampla dumneavoastră expunere, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, la ședința de lucru cu activul din domeniul ideologiei reprezintă o nouă și strălucitoare expresie a grijii pe care o manifestați pentru destinele națiunii noastre socialiste, a neobositei activități pe care o dedicați soluționării marilor probleme ce stau în fața partidului și poporului. Grandiosul program privind îmbunătățirea muncii politico-ideologice și cultural-educative, elaborat în lumina istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea, care poartă pecetea înaltei responsabilități față de interesele majore ale poporului și ale socialismului, reprezintă pentru toți comuniștii din Academie un îndreptar de mare preț în ridicarea la un nivel înalt a întregii noastre activități. Recenta hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea Academiei pune în fața noastră sarcini de înaltă răspundere politică. Ea pornește de la principiul care guvernează întreaga activitate din țara noastră, că forța politică conducătoare a societății românești este Partidul Comunist Român și pentru exercitarea acestui rol este necesar să se asigure pregătirea superioară unitară a cadrelor de conducere, cadre care să aplice în viață cu fermitate revoluționară linia politică a partidului, să contribuie la dezvoltarea creatoare a teoriei și practicii construirii societății socialiste în România. în lumina acestor sarcini vom asigura ca planurile și programul de învățămînt, toate formele de activitate didactică, științifică și educativă să corespundă pe deplin obiectivelor puse în fața Academiei „Ștefan Gheorghiu", cu toate sectoarele sale, de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. La baza întregii noastre activități va sta studierea documentelor și hotărîrilor Partidului Comunist Român, a problemelor făuririi unei Românii moderne și prospere, a proceselor revoluționare din lumea contemporană, în spiritul concepției materialist dialectice despre lume și viață. în munca noastră vom lega strîns procesul de învățămînt cu activitatea de cercetare științifică, cu practica. Vom participa activ la studierea formelor și metodelor concrete de activitate ale organelor și organizațiilor de partid, de masă, de stat și economice, la generalizarea experienței înaintate, însuflețiți de dorința și de hotărîrea fermă, revoluționară de a ridica întreaga noastră muncă pe trepte tot mai înalte, de remarcabilul exemplu pe care ni-l dați în permanență, de activitatea neobosită pe care o desfășurați în slujba cauzei socialismului, vă asigurăm, iubite tovarășe secretar general, că ne vom spori eforturile și contribuția la activitatea științifică, ideologică și de educare, în spiritul ideologiei marxist-leniniste, a omului noii orînduiri devotat cu trup și suflet societății noastre socialiste. Ne exprimăm hotărîrea să aducem o contribuție sporită în propagarea ideologiei marxist-leniniste, în combaterea cu intransigență revoluționară a mentalităților înapoiate, a influențelor ideologiei burgheze sub orice formă s-ar manifesta ele. Studenții, cursanții, cadrele didactice, toți comuniștii din Academie ne considerăm angajați total în munca de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, de promovare a liniei politice înțelepte interne și externe a partidului și statului nostru, de dezvoltare a relațiilor de strînsă prietenie și colaborare cu toate țările socialiste, de asigurare a unității mișcării comuniste internaționale, de întărire a forțelor largului front antiimperialist. Vom milita neabătut prin toate formele muncii noastre pentru înfăptuirea politicii realiste, clarvăzătoare a Partidului, care corespunde în gradul cel mai înalt intereselor clasei noastre muncitoare, ale întregului popor, ridicării patriei noastre pe noi culmi ale progresului și civilizației. După cum se știe, ponderea activității Direcției județene de drumuri și poduri o constituie, în primul rînd, lucrările de modernizare, asfaltări ușoare și întreținerea drumurilor județene și comunale care, împreună, totalizează peste 1 400 km. La începutul acestui cincinal, dat fiind gradul redus de modernizare a lor — 13 la sută la drumurile județene și 0,5 la sută cele comunale — s-a impus necesitatea unei preocupări sporite pentru a fi aduse într-o stare de funcționalitate și capacitate de transport, corespunzătoare traficului tot mai intens de mărfuri și călători. Un accent deosebit s-a pus pe dezvoltarea formațiilor de lucrări în regie, ceea ce a condus la creșterea capacității de modernizare și asfaltări ușoare, creîndu-se posibilitatea realizării unui plan de 30 km/om, cu 3 km/om mai mult decît realizările anului trecut. O contribuție importantă la această creștere a adus-o în primul rînd întărirea bazei materiale a șantierelor prin importantele fonduri alocate, materializate în utilaje și mijloace de transport. Realitățile județului nostru, situația drumurilor actuale, fac necesară dezvoltarea în continuare a șantierelor de execuție existente, cunoscut fiind faptul că numai 11 la sută din lungimea drumurilor locale sunt modernizate, în timp ce la drumurile naționale din județul Jiu modernizarea reprezintă noi75 la sută. Făcînd o analiză a modului în care au fost realizate, pînă în prezent sarcinile pe anul în curs, se desprind o serie de aspecte interesante. Merită a fi subliniat, în primul rînd, faptul că creditele bugetare alocate acțiunilor de întreținere, modernizări și asfaltări ușoare aprobate pe anul 1971 au fost consumate în întregime. Fără a minimaliza influența unor factori de ordin metodologic asupra necorelării dintre realizările valorice și cele fizice, considerăm că este necesar să se analizeze atent cheltuielile materiale, pe elemente de calculație, în așa fel ca realizările fizice să nu se situeze la valori mult mai mici, de a 30 la sută, realizate, în ordinul cele nouă luni, față de cele planificate prin fondurile bugetare alocate. Merită a fi evidențiat faptul că în afara planului și în colaborare cu consiliile populare comunale, s-au executat o serie de lucrări de asfaltare a unor drumuri cum sînt cele din Cornea, Domașnea, Gîrliște, Vodnic, Tîrnova, Doclin și altele. De asemenea, din fondurile de întreținere s-au mai executat o serie de lucrări de reparații a unor drumuri județene asfaltate, a unor poduri, și s-au executat mai multe podețe tubulare în lungime de peste 200 m. Cu toate acestea, apreciem că printr-o colaborare mai strînsă între Direcția județeană de drumuri și poduri și consiliile populare comunale, volumul lucrărilor de întrețineri, executate prin contribuția voluntară în muncă a cetățenilor, ar fi fost mai mare și se putea realiza cu cheltuieli mai mici de la buget. De aceea, în viitor trebuie urmărit mai îndeaproape modul în car, consiliile populare se preocupă de realizarea contribuției voluntare în activitatea de întreținere a drumurilor. De asemenea, trebuie intensificat controlul asupra activității conducerilor de șantiere pentru o mai judicioasă folosire a timpului de lucru, a mijloacelor de transport, a utilajelor de construcții și gospodăririi raționale a materialelor pe șantiere, în același timp este necesar să se intensifice controlul asupra calității lucrărilor executate, deoarece în unele cazuri trasee de drumuri recent modernizate intră prematur în reparație. Un loc important în preocupările Direcției de drumuri și poduri îl ocupă realizarea lucrărilor finanțate din investiții. Din categoria acestor lucrări considerăm că drumurile Rușchița — Voislova și Cozla — Berzasca, în execuția întreprinderii de construcții forestiere Caransebeș,zintă din punct de vedere prevaloric și fizic stadii destul de întârziate. Din aceste motive se impune cu acuitate luarea unor măsuri urgente din partea acestei întreprinderi privind asigurarea cu materiale, utilaje, mijloace de transport și efective în vederea respectării termenelor de punere în funcțiune. Avînd în vedere sarcinile mari care stau în fața Direcției județene de drumuri și poduri în anul 1972 (cînd volumul de lucrări crește cu peste 38 la sută), vor trebui adoptate cele mai potrivite măsuri care să conducă la creșterea rapidă și permanentă a procentului de drumuri județene și comunale modernizate. V. CHIRILEANU MODERNIZAREA DRUMURILOR impune o muncă bine organizată (Continuare în pag. a 2-a) încheierea lucrărilor Conferinței Naționale a Organizației pionierilor uizații obștești, activiști de partid, de stat și ai U.T.C., muncitori, reprezentanți ai vieții noastre științifice, culturale și artistice. Prima parte a ședinței de dimineață s-a desfășurat pe comisii, în cadrul cărora a fost abordat un cerc larg de probleme privind perfecționarea activității pionierești, munca tehnicoștiințifică, culturală, artistică și sportivă, de presă și propagandă, precum și alte aspecte majore ale vieții interne de organizație. Au fost continuate dezbaterile generale în plenul conferinței. Vorbitorii au arătat în mod unanim, că îndemnurile și îndrumările cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostită la ședința inaugurală conferinței, precum și programul de măsuri adoptat recent de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea secretarului general, vor sta la baza întregii activității de instruire și educare a copiilor — viitorul națiunii noastre. Au luat astfel cuvîntul Dan Marțian, primul secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, prof. univ. Suzana Gâdea, președinta Consiliului Național al Femeilor, Ștefan Rab, prim-secretar al Comitetului județean Covasna al U.T.C., Eugenia Marinovici, secretar al Comitetului municipal Turnnu Severin al P.C.R., Mihai Dumitru, director general al Grupului de uzine de autoturisme Pitești, Eugenia Măndița, președintele Consiliului municipal București al Organizației pionierilor, Aurelia Tatu, președintele Consiliului municipal Mediaș al Organizației pionierilor, Gheorghe Șulica, maistru oțelar Combinatul siderurgic Hunedoarara, prof. dr. doc. A. Chircev și Prof. univ. dr. Andrei Dancsuly de la Universitatea „Babeș-Boyai" din Cluj, Ion Jinga, vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, scrisDuminică, la Palatul Marii Adunări Naționale, s-au încheiat lucrările celei de-a II-a Conferințe Naționale a Organizației pionierilor. La lucrări au participat Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., miniștri, conducători ai unor instituții centrale și orga