Flamura, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 2220-2243)
1972-01-15 / nr. 2230
■ ■I ■ ■I • • IIII ( Ș IIIII.............................................................................................................................................................................................................. I • • • •V. I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XIX, NR. 2230 SIMBATA, 15 IANUARIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI MMM PLANUL PE SESE 1 LICII DE REDRESARE $1 DEZVOLTARE ZOOTEHNIEI - Exemplul de la G.A.P. Lacu ne spune că nu peste tot In aceste zile țăranii cooperatori sunt chemați, ca în adunările generale ale cooperativelor agricole, să dezbată sarcinile de producție pe anul în curs, să contribuie la îmbunătățirea lor și să facă propuneri de sporire producției vegetale și animale, a a veniturilor cooperativei și a celor personale. Conducerea partidului și a statului a luat o serie de măsuri menite să vină în sprijinul țărănimii cooperatiste, atît prin ajutorul direct, material ■— concretizat în sporirea și perfecționarea parcului de tractoare și mașini agricole, în mărirea cantității de îngrășăminte chimice și insecto-fungicide puse la dispoziția agriculturii, asigurarea de semințe de soiuri valoroase — cît și prin indicațiile prețioase privind îmbunătățirea organizării, planificării și retribuirii muncii. Este de datoria fiecărei cooperative agricole să valorifice la un nivel superior, atît sprijinul primit din partea statului cît și propria experiență. Aceste preocupări se oglindesc cel mai bine, în primul rînd, în modul de întocmire a planului anual de producție, în concepția ce a stat la baza prevederilor anuale, în obiectivele propuse să fie realizate. După cum știm, în 1971 sectorul care a înregistrat cele mai slabe rezultate economice — în majoritatea cooperativelor agricole, a fost cel al creșterii animalelor. Cu toate că în județul avem condiții excepționale nostru pentru dezvoltarea zootehniei, realizările din ultimii ani sunt cu mult sub nivelul posibilităților și nu oglindesc potențialul județului, care dispune de mari suprafețe de pășuni și finețe naturale, de vechi tradiții în creșterea animalelor. Nu ne-am propus să analizăm aici toate cauzele care au condus la această situație nesatisfăcătoare, ele fiind îndeobște cunoscute. Era de așteptat ca la așezarea indicatorilor de plan pe anul în curs să se plece de la niște sarcini mobilizatoare și, totodată, să se prevadă și materială pentru realizarea baza lor. Or, despre ce fel de progres poate să fie vorba cînd într-o fermă specializată în creșterea vacilor pentru lapte, care pornește cu un efectiv de peste 300 vaci și juninci, se planifică pentru 1972 o producție anuală de lapte de 1120 litri de la fiecare vacă, doar cu 24 litri mai mult decât au obținut în 1971. Oricine se poate întreba dacă la acest nivel de producție este justificată ținerea vacilor. Din discuțiile purtate cu tovarășul Ion Șoimu, inginerul șef al cooperativei de la Sacu și inginera Anastasia Drăghina, șefa fermei, a rezultat că nivelul scăzut al producției planificate are la bază posibilitățile reduse de asigurare a nutrețurilor. In 1971 fermei zootehnice i-au fost repartizate 300 hectare teren arabil. Din acestea 216 au fost cultivate cu trifoliene și borceag pentru fîn și masă verde, 76 cu porumb siloz și 8 cu sfeclă furajeră. Producția de furaje obținută asigură hrănirea animalelor pînă la ieșirea din iarnă, dar numai cu rații de întreținere. De ce ? Pentru că din cele 76 hectare cultivate cu porumb pentru însilozat s-au obținut numai 409 tone siloz — deci sub 6 000 kg la hectar — și acestea de calitate foarte slabă, iar la sfecla furajeră producția medie a fost de numai 16 000 kg. Pentru acest an, cu toate că efectivele de animale sporesc, suprafața de teren arabil repartizată fermei a fost redusă la 260 hectare, din care leguminoasele perene ocupă 165 hectare, culturile pentru masă verde 107 hectare, iar porumbul pentru siloz se va cultiva pe 50 hectare și sfecla furajeră pe 10 ha. S-ar putea trage concluzia că posibilitățile de producere a nutrețurilor în acest an sînt și mai reduse ca în 1971 și ca atare nu se poate conta pe o sporire substanțială a producției animaliere. Tocmai aici este marea nepotrivire și mai ales, orientarea greșită atît la întocmirea planului, cît și la stabilirea sarcinilor. Este oare firesc să se planifice numai 15 000 kg porumb siloz la hectar și 15 000 kg sfeclă furajeră ? Nu sînt oare condiții ca atît porumbul cît și sfecla să producă 40—50 tone la hectar ? De bună seamă că sînt, numai că, atîta timp cît terenul repartizat fermei este cel mai slab, cel care nu se pretează pentru culturile principale, cît timp pentru siloz este repartizat porumbul calamitat parțial, deobicei mai mult buruieni decît porumb, nu se poate aprecia că pro- Ing. AL. POPOVICI (Continuare In pag. a 2-a). actualitatea O primă acțiune N-au trecut decît cîteva zile de la dezbaterea documentelor primei Conferințe pe țară a secretarilor comitetelor de partid, a președinților comitetelor executive ale consiliilor populare comunale și măsurile stabilite în plenarele lărgite cu activul comitetelor de partid, la care au participat cei mai buni gospodari ai satelor, au început să prindă viață. Aflăm că la Domașnea, mobilizați de comitetul comunal de partid și consiliul popular, peste 300 de cetățeni au lucrat timp de cîteva zile la construirea drumului care leagă șoseaua națională cu dealul Tîlva. Pe o lungime de 1 km de s-au așternut peste 250 drum de balast, s-au montat bordurile și săpat șanțuri de scurgere a apei. La această primă acțiune s-au evidențiat în mod deosebit deputații Eva Cuțescu, Magdalena Galescu, cetățenii Ion Pepa, Nicolae Galescu și alții. Magazin comercial la Belobreșca Zilele trecute a fost dat în folosință un magazin modern la Belobreșca. Noul local dispune de 4 raioane pentru desfacerea mărfurilor — o unitate pentru textile și încălțăminte, una pentru desfacerea alimentelor, prăvălie pentru chimicale, feroase și menaj și o unitate pentru mobilă, radio, frigidere, mașini de spălat, mașini de cusut ș.a. — precum și de 3 dependințe. Realizarea acestui obiectiv corespunde întrutotul cerințelor locuitorilor din localitate și rezolvă una din vechile lor doleanțe. Muzeu sătesc Din inițiativa unor cadre didactice din Șopotu Vechi, comuna Dalboșeț, va fi deschis aici un în curînd muzeu al satului. După cum ne informează tovarășul Gheorghe Rancu, directorul căminului cultural, pînă acum s-au colecționat peste 50 de obiecte și piese rare cu o vechime de sute de ani. Amintim printre acestea: vase de lut, unelte de muncă, țesături, obiecte de vînătoare, monede numismatice și alte lucrări de valoare. IN EDIȚIA DE AZI • Sfatul celor mai buni gospodari a hotărît • SPORT - Știri, rezultate MAGAZIN DE BUZUNAR IN PAGINA A III-A • Călătorie în timp, la Ad Mediam • Muzeul de istorie a Transilvaniei • Problema originii și a vîrstei Lunii Realizarea construcțiilor social-culturale solicită o activitate bine organizată — Convorbire cu tovarășul ION GEANĂ, vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean — In această lună au loc sesiunile consiliilor populare care iau în dezbatere și aprobă planurile economice și bugetele locale. In aceste documente un loc prioritar îl are sectorul de investiții. Ce perspective are județul nostru, ce noutăți aduce 1972 ? — Anul acesta se continuă în ritm mai intens dezvoltarea economică și social-culturală a localităților din județ. Cititorii au sesizat, desigur, că au fost atacate complexele comerciale din Lunca Pomostului și Lunca Bîrzavei, blocurile înalte din cofraje metalice cu panouri de fațadă finisate. Avem, de asemenea, de realizat mai multe școli, grădinițe, creșe, cămine muncitorești. In acest an vor fi atacate lucrări turistice la Semenic, Crivaia, Secu, Mărghitaș, Poiana Mărului și Muntele Mic. Volume importante sunt prevăzute pentru extinderea alimentării cu apă a orașelor Bocșa, Caransebeș și Băile Herculane. Se va continua modernizarea drumurilor, fiind prevăzută terminarea traseului Reșița — Grădinari, Văliug, Gărîna spre Semenic și continuă lucrările pe drumurile de la Caransebeș — Borlova și Zăvoi — Poiana Mărului. Tot în acest an începe și modernizarea drumurilor Oravița — Șosea și Reșița — Secu. Exemplificările ar putea continua. Pentru a ne forma însă o privire de ansamblu asupra amploarei investițiilor, voi aminti că volumul fondurilor alocate este cu 30 la sută mai mare decît realizările pe 1971, iar la I.J.C.M. planul a crescut cu 36 la sută. Un asemenea program a cerut, desigur, o pregătire minuțioasă. Care sunt concluziile principale pe care le-ați desprins din activitatea pe anul trecut ? Punem această întrebare pornind de la ideea că experiența acumulată într-o perioadă constituie garanția succesului viitor. — Planul de investiții pe 1971 al Consiliului popular județean a fost depășit cu șase procente, din care la construcții-montaj cu 11 la sută. In 1971 au fost predate toate apartamentele prevăzute în planul consiliului, cele contractate cu cetățenii, celelalte obiective. Un volum mare de muncă s-a depus și pe linia sistematizării. Pînă acum avem aprobate schițele pentru Bocșa și Anina, celelalte fiind în curs de reactualizare, urmînd ca anul acesta să fie aprobate. De asemenea, au fost elaborate mai multe detalii de sistematizare, în special pentru zonele de locuit și centrele civice. E cunoscută preocuparea pentru amenajarea pieți Doman, pentru care au fost elaborate detalii, proiecte și studiul circulației. De asemenea, a fost elaborat detaliul de sistematizare a centrului civic al orașului Oțelu Roșu. Pentru comune sînt elaborate 43 de schițe,urmînd ca anul acesta să încheiem acțiunea pentru centrele de comune, iar pînă în 1975 pentru sate. Nu e mai puțin adevărat că anul trecut n-am reușit încadrăm în ritmul cerut, să ne dar am întîmpinat și unele greutăți inerente începutului. Unele deficiențe s-au manifestat și în ceea ce privește ritmul de execuție pe șantiere, precum și calitatea unor lucrări. — Deși în anul trecut colectivul I.J.C.M. a obținut în general rezultate bune, pe multe șantiere s-au manifestat și unele neajunsuri. Cum vedeți înlăturarea lor ? — Anul 1971 a marcat un început de activitate științifică, aș zice. Pe baza concluziilor desprinse de biroul Comitetului județean de partid s-a trecut la aplicarea unui complex de măsuri pentru dezvoltarea bazei tehnico-materială a întreprinderii județene de construcții-montaj. Deși timpul a fost scurt, s-au terminat cîteva lucrări menite să asigure o bază tehnică mai bună. 1971 a însemnat și acumularea unei experiențe în programarea lucrărilor, a crescut răspunderea beneficiarilor în stabilirea amplasamentelor, pregătirea documentațiilor, gospodărirea fondurilor și urmărirea execuției. Convorbire realizată de EUGEN FIERARU (Continuare in pag. a 2-a) Ședința comitetului executiv al Consiliului popular județean Ieri a avut loc ședința comitetului executiv al Consiliului popular județean, la care au participat ca invitați vicepreședinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare orășenești, președinți ai unor comisii permanente, directori de întreprinderi. Tovarășul Trandafir Cocârlă, președinte al comitetului executiv, a informat plenul asupra modului în care au fost îndepliniți indicatorii de plan pe 1971 la nivelul consiliului popular și a diferitelor direcții, accentuînd carențele spre a căror înlăturare trebuie militat. Membrii comitetului executiv, invitații, au analizat activitatea de transport în comun, stabilind măsuri pentru imbunătățirea,,circulației autobuzelor, în orele de vîrf și pe parcursul întregii zile. Apreciind că în 1971 întreprinderile de gospodărie orășenească au avut de învins unele greutăți, participanții la discuții au relevat că printr-o preocupare mai sistematică din partea conducerilor de întreprinderi, a direcției județene de specialitate, multe din neajunsuri puteau fi prevenite, pentru respectarea graficelor de circulație. Comitetul executiv a stabilit un program de măsuri privind lărgirea bazei tehnico-materiale, modernizarea și repararea tramei stradale, devierea traficului de mărfuri de pe arterele principale, precum și pentru întărirea disciplinei și a controlului în sectoarele de circulație și întreținerea autovehiculelor. La punctul următor al ordinei de zi au fost dezbătute aspecte legate de îmbunătățirea procesului instructiv-educativ, a legării lui mai strînse de practică, astfel ca fiecare școală să devină un puternic centru de educație în spirit socialist și comunist a tineretului. In actualul an școlar s-a lărgit spațiul de învățămînt cu 61 de săli de clasă, și-au început munca la catedră 171 de noi cadre cu pregătire superioară, și au fost create 133 ateliere școală, factori ce vor contribui în mai mare măsură în munca de instruire și educare a tinerei generații. In încheierea dezbaterilor la problemele aflate pe ordinea de zi, tovarășul Trandafir Cocârlă a atenționat membrii comitetului executiv, conducătorii direcțiilor și unităților economice ale consiliului popular asupra modalităților prin care se poate perfecționa munca în domeniile analizate, subliniind întăririi spiritului de necesitatea inițiativă și exigență ca mijloc eficient pentru aplicarea riguroasă și în termen a măsurilor stabilite. VAST PROGRAM DE APĂRARE A SĂNĂTĂȚII Se cunosc sarcinile mărețe și de mare răspundere care stau în fața colectivelor din unitățile economice și cultural-științifice din județ, în acest al doilea an al cincinalului. Oamenii muncii din aceste unități, au pornit hotăriți — încă din primele zile ale anului — la îndeplinirea lor și primele succese au fost consemnate. Firește că atunci cînd se vorbește despre realizarea fără rezerve a tot ce ne-am propus, nu se poate ocoli problema stării de sănătate a celor chemați să producă bunurile materiale și spirituale. Aceasta fiind sarcina de căpetenie a organelor medico-sanitare, s-a impus — ca și în alte domenii de activitate — concretizarea ei prin multiple măsuri de ordin tehnic și organizatoric, menite să contribuie la menținerea celor ce muncesc în deplină capacitate creatoare fizică și psihică. Acest lucru s-a făcut de curînd la nivelul Direcției sanitare a județului. Colectivul direcției împreună cu directorii spitalelor din județ și membrii consiliului tehnic medical (forul metodologic), au dezbătut și au lansat planul de măsuri tehnico-organizatoric pe anul 1972. Aruncînd o privire asupra acestui plan, de la bun început constatăm o preocupare atentă pentru cuprinderea tuturor problemelor mergîndu-se pînă la amănunte care, la prima vedere, par nesemnificative, dar care au importanța lor în angrenajul complex al activității. Remarcăm grija ce se acordă perfecționării organizării și conducerii unităților sanitare, asistenței de medicină generală, activității preventive a îmbolnăvirilor, supravegherii asigurării condițiilor igienice de viață și de muncă, ocrotirii și asistenței medicale a mamei și copilului, pregătirii, specializării și perfecționării profesionale a personalului sanitar, dezvoltării și intensificării educației sanitare a populației ca și altor domenii de activitate. De menționat, în primul rînd, darea în folosință a noilor unități sanitare — spitalul din Caransebeș și cel din Bocșa, reorganizarea sanatoriului T.B.C. — Poiana Mărului, intrarea în funcție, cu întreaga capacitate, a stației județene de salvare. In privința consolidării bazei tehnico-materiale a circumscripțiilor sanitare și centrelor de sănătate, se prevede construirea prin contribuție voluntară a trei dispensare la Luncavița, Mehadica, Bolvașnița și executarea reparațiilor la clădirile dispensarelor din comunele Cornea, Lacu, Dalboșeț, Dognecea, Zorlențu Mare, Lupac, Vărădia, Naidăș, Obreja, Cărbunari, Rusca Montană. Totodată sunt evidențiate și măsurile ce se întreprind pentru dotarea spitalelor și dispensarelor cu aparataj și instrumentar. Sunt prevăzute numeroase controale privind condițiile de muncă și igienă în întreprinderile industriale, șantiere, unități de prestări de servicii, comerciale, de alimentație publică. Prin inspectoratul sanitar se vor urmări condițiile de mediu în atelierele destinate activității tehnico-productive a elevilor din școlile de cultură generală, profesionale și licee de specialitate. Același organism se va ocupa în continuare de cercetările și de stabilirea măsurilor pentru combaterea poluării aerului și apei. Pentru adîncirea activității profilactice în vederea prevenirii îmbolnăvirilor se va pune un accent deosebit pe examenul medical la angajarea salariaților, controalele medicale privind adaptarea noilor angajați la locurile de muncă, examenele preventive periodice planificate etc. Copiii, preșcolari și școlari, vor fi testați și vaccinați pentru prevenirea, în special, a bolilor transmisibile. Un loc de seamă îl ocupă, în plan, măsurile privind pregătirea și perfecționarea personalului medico-sanitar. In acest sens se prevede cuprinderea în învățămîntul postuniversitar a 47 cadre medicale de specialitate și 134 medici de medicină generală. Personalul mediu și auxiliar sanitar va fi instruit prin cursuri la nivelul spitalelor, în atenție fiind pregătirea practică mai ales probleme de ocrotire a mamei în și copilului și a asistenței de urgență — direcții în care sunt încă neajunsuri. In tematica cursurilor de perfecționare organizate la nivelul direcției și a centrelor sanitare, în colaborare cu filiala U.S.S.M., vor fi introduse teme privind normele de etică profesională , ședințele lunare de analiză a munincii din spitalele teritoriale se vor ține conferințe și dezbateri pe aceleași teme. Sub îndrumarea organizațiilor de partid și cu sprijinul organizațiilor de sindicat și U.T.C. se va intensifica munca politico-ideologică sub toate aspectele ei. Este un plan vast a cărui aplicare pretinde, fără îndoială, eforturi sporite din partea fiecărui membru din marele colectiv cadrelor medico-sanitare. Reprezlzentanții acestuia la dezbateri, s-au angajat, în numele tuturor, să muncească în așa fel încît toate prevederile să se transpună în fapte viabile. P. BRANIC Săptămîna internațională genda politică a săptămînii pe care o încheiem consemnează noi acțiuni politice menite a transforma Europa într-o zonă a pă________ cii, înțelegerii și coo______ perării. In acest context cel mai recent eveniment l-a constituit Reuniunea de la Bruxelles a reprezentanților opiniei publice din 27 de țări europene, organism care reflectă interesul enorm al forțelor sociale și politice, al personalităților vieții social-politice de pe continent în vederea convocării, încă în acest an, a conferinței general-europene pentru securitate. Reuniunea a consemnat numeroase luări de poziție, propuneri judicioase dictate de preocuparea opiniei publice față de problema securității europene, în vederea convocării unei conferințe europene în acest sens. Agențiile de presă au relatat pe larg despre lucrările acestei reuniuni în cadrul cărora reprezentanți ai opiniei publice din România au adus o contribuție însemnată pe calea concretizării unor propuneri și a formulării unor inițiative. Consecvent poziției pe care a adoptat-o în legătură cu convocarea unei conferințe europene și oferind găzduirea orașului Helsinki pentru ținerea acesteia, guvernul finlandez a anunțat, prin ministrul său de externe, Olavi Mattila, că Finlanda poate organiza în termen scurt o reuniune pregătitoare în vederea conferinței sus-menționate. El a relevat, în acest sens, că negocierile cu guvernele interesate continuă. „Astăzi are loc un schimb continuu de vederi în legătură cu Conferința pentru securitatea europeană“, a spus Mattila, care a relevat că „reuniunile multilaterale ce ar avea loc la Helsinki ar putea ajuta la cristalizarea și coordonarea acestui proces". In contrast cu aceste eforturi vizînd garantarea securității și păcii în Europa, pe continentul asiatic această săptămînă a consemnat noi acțiuni ale politicii de forță și dictat prin intensificarea raidurilor de bombardament ale S.U.A. în Asia de sudest. Ținta acestor atacuri, care urmează bombardamentelor asupra R.D. Vietnam, țară socialistă, independentă și suverană, a fost regiunea de nord a Laosului. Referindu-se la aceste acțiuni, Comitetul Central al Frontului patriotic din Laos a declarat că ele reprezintă „un atentat la independența, suveranitatea și neutralitatea Laosului, o violare a acordurilor de la Geneva din 1962 cu privire la această țară". Recrudescența acțiunilor militare împotriva dorinței de libertate, pace și democrație a popoarelor indochineze a fost marcată și de invazia unor unități saigoneze în vestul Cambodgiei. Riposta popoarelor laoțian și cambodgian a fost fermă, forțele patriotice din aceste țări repurtînd noi victorii. Astfel, au fost atacate și cucerite, atît în Laos cît și în Cambodgia, o serie de baze militare aparținînd forțelor reacționare. Recentele acțiuni militare americane au fost condamnate de în I. SOCACIU (Continuare in pag. a 4-a) A Fasonarea cărămizilor pe cale plastică la secția șamotă, C.S.R. Foto; IOAN CARDOȘ