Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)
1973-03-21 / nr. 2595
••••••••■*•■• /■■ -.....1 -——. < • • a I t « > I t t n I / J \ \ • • * ................ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ........ ........ .. ...I ■ 11111 ..................... ANUL XX, NR. 2595 MIERCURI, 21 MARTIE 1973 4 PAG. 30 BANI COMISIILE PENTRU COORDONAREA ACTIVITĂȚII DE CONTROL OBȘTESC In plină acțiune Acționînd la nivel județean, municipal și orășenesc, comisiile pentru coordonarea activității de control obștesc cuprind 127 reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, organelor de stat, unităților producătoare de bunuri de larg consum și de deservire a populației, specialiști din diverse domenii de activitate și își desfășoară munca sub directa îndrumare a consiliilor Frontului Unității Socialiste. Pentru ca aceste organisme să-și îndeplinească în bune condiții atribuțiile ce le revin, s-a luat măsura instruirii temeinice a celor ce le compun, fiind sprijinite efectiv în constituirea echipelor de control obștesc, repartizarea acestora pe unități și declanșarea acțiunilor de control, membrii consiliilor F.U.S. primind sarcini precise în acest sens. Aș vrea să subliniez că rezultatele acestor eforturi s-au concretizat în echipe de control obștesc puternice, cunoscătoare a domeniilor din sfera lor de activitate. La ora actuală, pe raza județului nostru funcționează un număr de 1 346 echipe de control obștesc, din care 19 ale sindicatelor, 27 formate numai din femei și 75 ale organizațiilor U.T.C., în care sînt cuprinși 5 318 oameni ai muncii. Din acestea, 461 echipe își desfășoară activitatea în mediul rural, cuprinzîndu-se astfel toate unitățile economico-sociale de pe raza județului. Am enumerat cifrele de mai sus din dorința de a forța de care dispunem sublinia pentru îmbunătățirea permanentă a activității în unitățile producătoare de bunuri, de prestări de servicii și reparații, în cele comerciale, sanitare, balneo-climaterice, în instituțiile cultural-artistice, în cantine, cămine, unități de transport etc. Și trebuie spus că această forță își face simțită prezența prin controale temeinice, permanente, prin propuneri prețioase, a căror aplicare conduce nemijlocit la înlăturarea neajunsurilor constatate, la perfecționarea activităților controlate. Ca urmare, în ultimul timp, lucru constatat de fiecare dintre noi, au sporit preocupările pentru ridicarea calității produselor destinate consumului populației, iar aprovizionarea și desfacerea mărfurilor, prestațiile de servicii și asistența sanitară au cunoscut îmbunătățiri substanțiale. Pentru a se ajunge la asemenea rezultate a fost nevoie de preocupări susținute. De pildă, în multe localități ca Reșița, Caransebeș, Bocșa, Oțelu Roșu, Oravița, Moldova Nouă, Topleț, Zăvoi, Ciudanovița, Armeniș, Marga, Căvăran, Teregova, Pojejena, Slatina Timiș și altele, consiliile Frontului Unității Socialiste, cu ajutorul și sub îndrumarea directă a organelor de partid au analizat împreună cu factorii de răspundere care au în subordine unități supuse controlului obștesc constatările făcute de echipe, modul in care conducătorii unităților acționează pentru rezolvarea lor operativă și eficientă, au stabilit măsuri pentru înlăturarea deficiențelor și sancționarea celor vinovați de abateri de la normele legale. Cu toate acestea, analizele făcute recent, au evidențiat că e- DANIEL BARTL membru al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste (Continuare in pag. a S-a) CIMPENII AU IEȘIT H CIMP Preocupați de sporirea recoltelor viitoare, cooperatorii din Grădinari desfășoară, în aceste zile, o serie de acțiuni pentru evitarea bălurilor și fertilizarea ogoarelor. In acest scop, s-a început săparea unui canal colector cu ajutorul căruia vor fi scoase de sub influența băltirilor ha teren arabil și 20 ha fîne 30 te, s-au curățit 105 ha de izlaz, din care 50 ha au fost îngrășate cu îngrășăminte chimice. Printre primii care au râspuns acțiunii întreprinse consiliul popular comunal de și consiliul de conducere C.A.P. se numără Ion Butan al Păun Gîcea, Ion Doban, Ion Ușurelu și Adam Gheorghe. în prezent, cooperatorii din Grădinari și satul aparținător Greoni lucrează în continuare la defrișarea izlazului comunal și fînețelor, la săparea canalelor de scurgere a apelor de pe ogoare. CONSTITUIREA CONSILIULUI JUDEȚEAN DE CONTROL MUNCITORESC AL ACTIVITĂȚII ECONOMICE ȘI SOCIALE Ieri, a vut loc la Reșița, ședința de constituire a Consiliului județean de control muncitoresc al activității economice și sociale, organ de partid și de stat, înființat pa baza hotărârii Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie tecut, și care își desfășoară munca sub directa conducere a Comitetului județean de partid. Din consiliu fac parte membri ai Comitetului județean de partid și ai comitetului executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid, cadre cu munci de răspundere și specialiști din întreprinderi, centrale și organe județene de sinteză, reprezentanți ai Consiliului județean al sindicatelor, ai Comitetului județean „al U.T.C. muncitori cu înaltă calificare. In încheierea ședinței de constituire, tovarășul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului județean de partid, a subliniat principalele sarcini care revin consiliului în etapa actuală, accentuînd necesitatea desfășurării unui control sistematic și calificat, urmărindu-se în permanență prevenirea unor neajunsuri, îmbunătățirea activității economice în general, stimulînd, astfel, întrecerea care se desfășoară pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Ambianță industrială. Foto: I. CARDOȘ } iBBiiiiBiniiiimiiiiiBiBBBiiiiaiaa BBBEBBBBBBBBBBBBaB OHM CUPRUMS SPORT Tinerețe, sănătate, putere de muncă CARTEA SI CITITORUL O valoroasă lucrare de istorie BBBIBBBBBBBBBBBBBIBB U.C.M.R. — Echipa condusă de maistrul Aurel Mureșan, de la turnătoria de fontă. Foto: FRANCISC CIONCA siernarea lucrurilor ca în activitatea oricărui cuptor Siemens Martin să existe, periodic, momente de odihnă. Un răstimp dedicat refacerii, reînnoirii structurilor sale uzate de foc. O muncă lipsită de spectacolul jerbelor de lavă arzundă, o muncă uneori riscantă, care pune pe muncitorul anonim al oțelăriei — zidarul — In condiția de a-și înfrunta voința cu sutele de grade ale cărămizilor incandescente — mediul în care lucrează. Inginerul Antonică Dijmărescu, șeful secției oțelărie a Combinatului siderurgic reșițean, mi-a dat intilnire. Intr-una din zilele din urmă, in pântecul unui asemenea cuptor, să văd ceea ce puțini ochi străini au avut șansa să vadă. I-am răspuns pentru că, înainte de toate, urma să mă Intilnesc cu oameni, cu actul de eroism Intr-o ipostază cotidiană, „de serviciu“. ...Și iată, cobotim. Treptele parcă nu au sfârșit. La cota — 8 pământul: o galerie. Multă cenușă. Pereți calcinați, istoviți de flăcări vălătucite către coș, înaintăm către camerele regeneratoare, de unde becuri sparg bezna. Oamenii zidesc, evacuează molozul. Munca este pe terminate. Cuiva discută. Dintre ei, șeful de echipă Ion Burci schițează un plan pentru activitatea imediat următoare, sarcini precise. — Nu este nevoie de prea multe explicații — îmi spune dinsul. Încă de la începerea refacerii cuptorului am repartizat responsabilități fiecărui artac. Specializarea pe operații, metodă pe care am introdus-o cu bune rezultate In echipa noastră, a făcut lucrul mai operativ, superior din punct de vedere calitat". Această formă de organizare acordă o răspundere in plus fiecărui muncitor față de munca sa, dar ne deschide și o perspectivă, in sensul că la următoarea refacere a cuptorului, fiecare va ști asupra căror operațiuni trebuie să insiste mai mult. In discuția de lucru la care participăm, Florian Restea sugerează o idee de evacuare mecanică a molozului adunat, aici, in infrastructurile cuptorului, In urma operației de refacere. Se va analiza dacă soluția propusă este Inginerul Dijmărescu eficientă. notează ideea [UNK] — Este in obișnuința noastră să solicităm muncitorilor soluții in munca pe care desfășoară — mi-a spus ulteorior șeful secției. Indicația tovarășului Nicolae Ceaușescu: să realizăm sarcinile acestui cincinal mai devreme nu printr-o suplimentare a efortului fizic, ci printr-o responsabilitate sporită, materializată prin conceperea creatoare a actului de muncă, după cine vedeți, la noi devine faptă, tn acest scop am instituit, o dată cu începerea fiecărei refaceri, cste un comandament care organizează activitatea tuturor echipelor implicate in ele. A crescut astfel ritmul de muncă, calitatea, dar și preocuparea de a economisi materialele refractare utilizate. Nu exagerez, deci, atunci cind spun că In ultimul timp zidarii cu mai multă precizie, lucrează mai creator, potențîndu-și întreaga experiență la darea mai repede in funcțiune a obiectivelor încredințate. Și iată cea mai bună dovadă, confirmată de șeful de echipă Burci, de Restea, Ștefan Neagu, Ioan Romanescu și toți ortacii lor pe care i-am văzut lucrind in subteranele oțelăriei: cuptorul nr. 1 va fi predat tinerilor oțelari cu 10 ore mai devreme fața de termenul planificat, timp in care se va elabora cu o șarjă mai mult peste prevederi. ... tn camera de zgură, cărămizile refractare, proaspăt aliniate, conturează profilul încă neterminat al încăperii. Pe o schelă, doi muncitori vârstnici lucrează ta tăcere. Pofta de vorbă se aprinde in ei la ivirea noastră. Iar regula este păstrată cu sfințenie: Ia începutul convorbirii se spun ctteva vorbe de duh. nn praful și lumina incertă de acolo, peste spațiul indefinit dedesubt, VASILE BOGDAN (Continuare în pag. a 4-a) CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN IMI ȘI FAPTE ISPATAU 01 WIt ANONIMII OTELULUI Programul județean de îmbunătățire a asistenței medicosanitare - transpus integral în viață Promovînd umanismul socialist, partidul și statul nostru acordă o grijă deosebită stării de sănătate a oamenilor muncii. Există astăzi în localitățile rurale ale județului nostru 69 circumscripții medicale, dintre care numai una — cea de la Șopotu Nou — nu are încă medic, dar și acolo asistența medicală populației este asigurată perioadic de către un medic dintr-o circumscripție vecină. In comunele județului își mai desfășoară activitatea un spital rural diferențiat (la Bozovici) și cinci centre de sănătate în comunele Ciudanovița, Cornereva, Mehadia, Șosea Montană și Topleț. Cele 21 de cabinete de stomatologie din mediul rural sunt toate încadrate cu medici stomatologi, cele de la Mehadia și Topleț fiind dotate și cu laboratoare de tehnică dentară. Evident, este continuată acțiunea de creare a unor noi centre de sănătate, paralel cu preocuparea permanentă de îmbunătățire a funcționării celor existente. Sesiunea de săptămîna trecută a Consiliului popular județean a adoptat, de altfel, un bogat program care, transpus în viață integral, va permite o îmbunătățire mult mai pronunțată în acest domeniu. Ridicarea continuă a nivelului dotării materiale a unităților sanitare și asigurarea lor cu medici și cadre medii de specialitate au influențat pozitiv dinamica stării de sănătate a populației rurale, care a fost îmbunătățită an de an. Limitîndu-ne doar la cîțiva indicatori ai stării de sănătate a populației, putem menționa scăderea în 1972 a mortalității generale și a mortalității infantile. Acționînd pe linia prevenirii și combaterii bolilor transmisibile se manifestă o constantă pentru igienizarea și salubrizarea condițiilor de muncă și de trai, precum și pentru diversificarea formelor de educație sanitară destinate populației. Trecînd în revistă felul In care, la nivelul circumscripțiilor sanitare rurale, este rezolvată problema prioritară a asistenței medico-sanitare a populației, și anume ocrotirea mamei și a copilului, trebuie să amintim că la unitățile din Ciclova Română, Ciuchici, Marga, Mehadica, Căt-Dr. STELIAN STOIA inspector la Direcția sanitară județeană (Continuare In pag. a 2-a) IBBBIBBBBBBBHBBBB Subordonate, prin structură și scop, imperativului îndeplinirii sarcinilor cultural-educative ce reies din documentele de partid, comitetele orășenești de cultură și educație socialistă au vizat în primul rînd asigurarea unui caracter unitar, la nivelul localității, tuturor acțiunilor, precum și stimularea inițiativelor, colaborarea strînsă a tuturor factorilor pentru materializarea lor. Faptul că în componența comitetelor intră reprezentanți ai mai multor categorii socio-profesionale de pe raza localității — activiști de partid și de stat, cadre didactice, muncitori, președinți ai comitetelor sindicale, secretari ai organizațiilor U.T.C., lucrători din agricultură — a înlesnit o corelare a obiectivelor de ansamblu cu cele la nivelul colectivelor de muncă. Prin împărțirea sarcinilor pe domenii de activitate (difuzarea cunoștințelor cultural-științifice, a filmului, mișcarea artistică de amatori, biblioteca) s-au putut închega colective de sine stătătoare, asigurîndu-i-se fiecărui membru al comitetului orășenesc posibilitatea de a participa efectiv la soluționarea sarcinilor date, nu în mod formal. La Moldova Nouă, în urma declarării Casei de cultură drept unitate model, acțiunile comitetului orășenesc au primit o mai mare claritate, o mai judicioasă structurare. Programul unitar de activitate a căpătat și el pondere, consistență, fiind direcționat spre așezarea pe baze științifice a tuturor proiectelor din acest domeniu. Deși a trecut un timp relativ scurt, au început să fie valorificate primele rezultate ale investigației sociologice. Astfel, unele date furnizate de secțiunea de cercetare social-economică privind fondul locativ au fost folosite la popularizarea și prelucrarea proiectului de lege al locuințelor. Concluziile aceleiași secțiuni au condus la ideea unei strînse colaborări cu comisiile de judecată, precum și la inițierea unor prelegeri pe teme de morală (urmate de discuții), cu exemplificări concrete din rîndul familiilor dezorganizate. Cei 33 de membri ai Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă Moldova Nouă își fac simțită prezența printr-un sprijin direct dat organizării celor 5 cursuri ale universității populare. In mare parte, de gradul de interes manifestat și de participarea acestora, depinde bunul mers al cursurilor. Astfel, la cooperația meșteșugărească ființează cursul de „Etica muncii“. Rezultatele sale, parțial, se pot explica și prin interesul acordat funcționării acestuia, de muncitorul Vasile Ornoiu, membru al comitetului orășenesc. La polul opus se situează cursurile universității populare de la O.C.L., unde Emilian Lazarevici, care este și secretarul comitetului U.T.C., nu dovedește același interes. Pentru a putea aprecia mai just felul în care membrii Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă Moldova Nouă Înțeleg să-și manifeste spiritul de inițiativă, să luăm ca exemplu simpozionul din 11 februarie a.c. : „Partidul Comunist Român — stegarul luptelor revoluționare din anii 1929—1933“, unde s-au prezentat un număr de 6 referate. La alegerea tematicii, stabilirea referenților, popularizarea corespunzătoare, au colaborat profesorii Caius Stanciu, Constantin Sima, Petru Perț și alți membri. Reținind aprecierea tovarășului Gheorghe Iacomi, președintele comitetului, că la Moldova Nouă acesta e un organism viu, activ, cu multă inițiativă și o mare mobilitate, subliniem aportul unor membri ai săi antrenați direct în procesul de producție : Constantin Mărășescu, muncitor la întreprinderea minieră, Nicolae Rolban, maistru electromecanic, Pavel Raica, muncitor fierar, Rada Stoicovici, inginer. O parte din cei cuprinși în cadrul comi- NICOLAE SIRBU (Consciuarea, pag. a I-a) Ce loc ocupă Comitetul orășenesc pentru cultură și educație socialistă în viața spirituală a localității? MOLDOVA NOUĂ: Un organism incompatibil cu titlul de membru onorific! Argument Mi-am amintit, intr-una din diminețile acestui tulbure început de primăvară, pădurile de pruni din Cimecea. Trebuie că pe crengile lor au ăat mugurii cruzi, și cresc, și se umflă, și așteaptă ca mai încolo să înflorească alb, ca cea intirziată, peste dealuri și peste platourile înguste de pe dealurile satului. Cine știe dacă numele localității vă este destul de cunoscut ! Acesta e destinul satelor mici, pitite, prin văi in ținuturile unde nici cîmpia nu mai ajunge, nici munții nu se ostenesc să se puna la capăt munți. Satul stă acolo,la locul lui, de sute de ani, iar oamenii se îndeletnicesc cu treburile lor: aratul coastelor lutoase, prășitul, culesul recoltei. Viata s-a schimbat intru totul, ca oriunde in țară. Bărbații tineri pleacă dimineața spre Reșița, la fabrică. In resturile noastre de azi, vechile îndeletniciri au lăsat locul altora, noi. Una singură dintre ele ar putea să reintre — la scara MĂRTURII comunității de muncă din cooperativa agricolă de producție — in făgașul unei străvechi tradiții care s-ar cuveni înnoită : cultivarea prunilor. Mi-i amintesc pe cei din Cimecea, in alți ani, la vremea aceasta de primăvară, rostuind prin vastele livezi. De-o vreme încoace insă, pădurile de pruni — in care altădată te rătăceai dacă nu le știai cărările — decad tot mai mult, încă recolte, și încă mai Dau au un rost economic, dar prunii imbătrinesc și mor, și cei din sat nu mai primenesc livezile cu pomi tineri. Mărturia de față nu se vrea convertită in elegie. Este un argument. Pădurile de din Cimecea pot aduce pruni — dacă sunt întreținuți și exploatați in condiții tehnologice și științifice moderne — venituri cu adevărat uriașe cooperativei din sat, cooperatorilor Înșiși. Tradiția vechii îndeletniciri trebuie privită la scară economică , din resursele locale existente, bine valorificate , cu puține cheltuieli, o rentabilitate ridicată. Este un argument pentru conducerea C.A.P., dar și pentru organele agricole județene care au un gram bogat de dezvoltare prea patrimoniului nostru pomicol și, ca atare, pot determina un reviriment. Este posibil ca pădurile de pruni din Cimecea să întinerească și să rodească bogat in anii viitori ? Noi credem că da. Poate printre noile terme pomicole intercooperabite, una și-ar găsi locul și aici. GEORGE LADIMA r*