Flamura, iunie 1973 (Anul 20, nr. 2657-2682)
1973-06-08 / nr. 2663
tmmiimim iu m-. ANUL XX, NR. 2663 VINERI, 8 IUNIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI . .........................................«!■»■■»►■»■»»■»» «...»«II II IM liWUlWII INII I »I I.H I 11 iiinip 1Q40 25 DE ANI DE LA 11 171 si iui libran actul naționalizării I« LUNIG lÎJITf ..... ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]> - - ----------------------------------------------------------------------------------------------- - |....................I ]| |:fț] Reșița - timpul de aur al marilor creșteri la Reșița sînt mulți muncitori, tehnicieni, ingineri, cadre cu munci de răspundere care îți pot vorbi ore întregi despre zilele ce au urmat adoptării legii naționalizării — act profund revoluționar, pregătit de comuniști pentru a face, în fine, dreptate unei clase care pînă atunci avea doar calitatea de producător. Oarecum poți uita impresionantul miting din marea hală de montaj, cînd comuniștii au anunțat că uzina și întregul domeniu (celebrul U.D.R.) au trecut în stăpînirea clasei muncitoare, devenind bun al întregului popor, uzina fiind de acum condusă de un reprezentant al lor, al muncitorilor ! Mii de oameni s-au angajat atunci să muncească mai bine, așa cum face fiecare cînd știe că tot ceea ce produce este în interesul său, în interesul semenilor săi. După numai cîteva luni, în calitate de tînăr muncitor, aveam să asist la o adunare sindicală pentru a pregăti planul de producție pe 1949. De atunci am urmărit pas cu pas evoluția industriei reșițene — simțindu-mă legat de siderurgiști și constructorii de mașini — am fost prezent aproape la toate evenimentele din noua istorie orașului, la marile înnoiri care a au întinerit bătrîna „Cetate de foc“. Și dacă ar fi să sintetizăm în cîteva cuvinte, aș îndrăzni să afirm că ultimii 25 de ani fost mai „mari", mai bogați au și mai dinamici, decît toți cei 175 de ani anteriori. Cu un acut sentiment al istoriei in care sînt implicați, cu un respect deosebit pentru tradiții, reșițenii consacră tot ceea ce poate ilustra devenirea în timp a municipiului. La Muzeul de istorie, te întîmpină chiar la intrare o imensă fotografie luată cu ani în urmă, ca apoi pe culoare să revezi aceleași așa cum arată azi, după locuri, cinci, zece ani. Privim Reșița de acum un sfert de veac și o comparăm cu realitatea cunoscută nouă. Schimbarea este radicală. In partea de sus a orașului, s-a ridicat o modernă fabrică de oxigen, una de produse refractare, un baraj. Vechiul centru este dominat de siluetele zvelte, emanînd ale celor două furnale, de forță, oțelărie, de laminoare. O schimbare mai pronunțată întilnim pe malul sting al Bîrzavei. Spațiul ocupat de micile hale este azi dominat de două fabrici (cum le numim, simplu) cu șase nivele. Aici se realizează cele mai uriașe utilaje energetice, precum și „inimile uzinelor pe roate“ — motoarele Diesel. Apoi, nu poate fi omisă din istoria înnoirilor noua zonă industrială din Mociur: fabrica de aglomerare, complexul de turnătorii, forjă, secție mecanică — care toate au (Continuare tn pag. a 3-a) EUGEN FIERARU Azi pe locul vechii fabrici de poduri din Reșița întîlnim impunătoarea construcție de metal și sticlă a fabricii de motoare Diesel. Ce am putea spune ? Fotografiile, puse la dispoziție de conducerea Muzeului de istorie a județului, vorbesc elocvent. IUL DIN DOUĂZECI DE MILIOANE DE LA UN RĂSĂRIT LA UN APUS DE SOARE L-am întîlnit în zori, atunci cînd pași grăbiți răsună pe caldarîmul străzilor în spre locurile de muncă drum din uzinele reșițene. Statura-i potrivită, bine legat, se pierdea în tumultul din jur, își aranja mereu, cu palma aspră a mîinii, părul cărunt răvășit de adierea ușoară a vîntului. L-am întîlnit apoi la locul de muncă, își răsfoia agenda. L-am urmărit în tăcere. Cu gesturi sigure a scos din sertar cîteva desene. Le-a desfășurat, le-a analizat fiz. Și-a făcut cîteva amănunînsemnări. In atelier au început să sosească muncitorii. Răspundea fiecărui salut. Așa începe, de ani de zile, ziua de muncă a comunistului Vlastimir Tamașevici, maistru, șeful atelierului ce deservește baza de utilaje a întreprinderii de construcții și montaje metalurgice Reșița. Ora zece. La punctele de lucru se servește gustarea. Muncitorii din subordinea comunistului V. Tamașevici sunt adunați în jurul meselor, iar șeful de atelier le citește din coloanele ziarului, îi informează cu evenimentele interne și externe, pentru că timpul e prețios și trebuie folosit cu maximă eficiență . .. Pe șantier fiind, acolo unde se consolidează temelia viitoarei Fabrici de motoare navale, l-am întîlnit din nou pe comunistul Vlastimir Tamașevici. Lua „pulsul“ unui excavator reparat de unul din mecanicii conduși de el. Pe față i se citea satisfacția : utilajul mergea cu ceasul... Cele 480 de minute de muncă s-au sfîrșit. Șeful de atelier își consultă agenda. Face noi însemnări pe fila ce indică ziua următoare și pornește din nou la drum. De data aceasta însă nu spre casă, pentru că, două ore mai tîrziu se afla la ședința biroului comitetului de partid pe întreprindere al cărui membru este. Se analiza stadiul lucrărilor cu termen de stat și situația planului de producție — la zi. A luat cuvîntul. Combativ, principial, comunistul Tamașevici arată neajunsuri, propune soluții pentru valorificarea rezervelor interne de care dispune încă întreprinderea privind folosirea capacităților de producție și materialelor de construcții, conștient că numai prin participarea efectivă a fiecărui salariat la desfășurarea și organizarea producției, I.C.M.M. Reșița își va îndeplini sarcinile ce-i revin în actualul cincinal privind modernizarea și dezvoltarea potențialului industriei din județul Caraș-Severin. PAVEL GOSTA maistru electrician iai Tn ediția de azi CONFERINȚA NAȚIONALA A UNIUNII’ ARTIȘTILOR PLASTICI Sport • Curier juridic Programul Tv pentru săptămîna viitoare Conducerea stiindea a activității economice și sociale impune organizarea unei evidențe stricte și a unui control sistematic și exigent asupra tuturor mijloacelor materiale și bănești, proceselor economice și rezultatelor fiecărei unități. Legiuitorul a stabilit în acest sens sarcini concrete conducerilor unităților socialiste prin diferite acte normative, cum ar fi: decretul privind executarea silită, legea privind angajarea gestionarilor și gestionarea bunurilor materiale, legea cu privire la gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, legea finanțelor etc. In acest context, apărarea proprietății peratiste prin conținerea unei evidențe clare a debitorilor, prin luarea unor stiri operative măîn vederea lichidării restanțelor, prezintă o importanță deosebită în aprecierea rezultatelor activității economico-financiare a fiecărei unități agricole. Din făcute verificările de organele de control _______________ cit și din bilanțurile financiar-contabile întocmite de cooperativele agricole de producție din județul nostru, rezultă că majoritatea cooperativelor de producție țin o evidență clară a debitorilor — persoane fizice și juridice —, luînd de fiecare dată măsuri operative pentru lichidarea lor. Astfel, C.A.P. Tirol, prin organizarea unei stricte evidențe a mijloacelor materiale și bănești, a reușit ca la sfîrșitul anului 1972 să nu aibă nici un creditor, deși a desfășurat o importantă activitate contractuală cu terțe persoane. Alte cooperative agricole de producție — cum sunt cele de la Comoriște, Moldova Veche, Berzovia, Ohaba Mîtnic — au luat, de asemenea, măsuri eficiente pentru încasarea sumelor restante. Subliniem că numai în perioada primelor cinci luni ale acestui an, au fost încasate debite în valoare de aproape 300 000 lei. Printre unitățile care au obținut asemenea titluri executorii se numără C.A.P. Bănia, Vermeș, Domașnea, Berzovia și altele. Nu același lucru se poate spune însă despre Gribovăț, Ticvaniu C.A.P. Prilipeț, Mic, Obreja, Socol, Cimecea, Apadia care datorită defectuoasei organizări evidenței contabile — și, implicit, a evidenței debitorilor — nu au luat nici un fel de măsuri pentru ca sumele datorate să reintre în visteria de drept a unităților. Alte unități — printre care cele din Ilidia, Gribovăț, Obreja — au debitori — persoane fizice — nelichidați de peste 8 ani de zile. Mult mai grav este însă faptul că unele C.A.P., cum este cea de la Obreja, nici nu cunosc cel puțin proveniența debitelor, astfel că, în prezent, este foarte greu să se ia măsuri pentru lichidarea lor. In activitatea unor servicii de contabilitate din unele cooperative agricole de producție se observă, totodată, neglijențe serioase în recuperarea sumelor datorate de organizațiile socialiste. Or, se știe că termenele de prescripție a dreptului de urmărire a persoanelor juridice sunt relativ scurte, iar prin împlinirea lor organizațiile socialiste debitoare nu mai sunt obligate să achite datoriile restante unității creditoare. Cu toate acestea, nu s-au efectuat operațiile respective — trimiterea extrasului de cont spre confirmare — în vederea încasării sumelor datorate cooperativelor agricole deducție de către alte unități prosocialiste. Numai astfel se poate explica faptul că la C.A.P. Ciuta, Jupa, Căvăran, Brebu, Răcășdia, Eftimie Murgu sunt de sume de ordinul zecilor și încasat sutelor de mii de lei. Este chiar locul să reamintim că salariații va fi de neluarea măsurilor vineprevăzute de lege în vederea recuperării sumelor datorate unităților socialiste — deci și a cooperativelor agricole — în cazul prescripției răspund material pînă la acoperirea în întregime a sumelor prescrise. In vederea remedierii acestei situații punzătoare, necoresponsiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție care au debitori trebuie ca, împreună cu serviciile de contabilitate, să ia măsuri urgente pentru rea sumelor încas arestante, să analie situația acestora, sarcini și responzeze periodic să stabilească sabilități concrete. De asemenea, serviciile de contabilitate din C.A.P. vor trebui să ceară sprijinul jurisconsulților care acordă asistență, juridică calificată acestor unități. Numai printr-o bună organizare a evidenței mijloacelor materiale și bănești, prin luarea celor mai potrivite și operative măsuri pentru lichidarea debitelor, unitățile cooperatist-agricole din județul nostru vor reuși să apere și pe această cale integritatea avutului obștesc, să contribuie la dezvoltarea în continuare a avuției cooperatiste. IOAN RISTEI șef birou juridic la U.J.C.A.P. Tovarăși cooperatori! Ați produs, ați vindut. De ce nu vă încasați drepturile ? Coordonare unitară, integralitate, colaborare a în viața spirituală a municipiului Amdorf încă la începutul acestui articol să precizăm că, după opinia noastră, activitatea culturală în Reșița a cunoscut o înviorare in ultimii ani și datorită eforturilor depuse de Comitetul municipal pentru cultură și educație socialistă, respectiv unei mai eficiente colaborări între organismele cu rol educativ și unei coordonări unitare a acțiunilor cultural-educative și artistice de pe raza municipiului și a localităților aparținătoare. Pentru argumentare, se pot aminti cîteva direcții unde izbînzile sunt evidente. Spre exemplu, ,reșițenii au putut urmări în ultimul an un mare număr de expoziții, organizate în special cu contribuția plasticienilor locali. Este clar că acest an consemnează cea mai bogată activitate expozițională în municipiu. Progrese se înregistrează în organizarea întîlnirilor cu scriitori, reprezentanți ai editurilor, redactori ai unor reviste culturale din țară. Latura încă nereușită a acestor acțiuni privește participarea nesatisfăcătoare la ele a publicului sau a unor organizatori culturali. Nu trebuie omisă, de asemenea, o destul de vie activitate artistică, deși nu s-ar spune că față de potențialul de care dispune municipiul, numărul artiștilor amatori, calitatea programelor susținute sunt pe măsura așteptărilor. Referindu-ne însă la propriu-zisă a Comitetului munca municipal pentru cultură și educație socialistă, nu putem să nu evidențiem mai întîi efortul majorității membrilor săi (majoritatea însemnînd circa 20 din 33) pentru ca străvechea cetate de foc a Reșiței să primească noi dimensiuni spirituale. Scop în care — așa cum rezultă din documentele acestui organism — comitetul și-a propus (și a realizat) în perioada din urmă obiective precise, din care spicuim cîteva pentru comentariu (ordinea ne aparține). 1. S-a acordat atenție diversificării activităților cultural-educative, punîndu-se accent pe cuprinderea tuturor categoriilor de cetățeni, organizarea unor activități specifice pentru tineri, intelectuali, lucrători femei, din comerț etc. Amintim dezbaterile (organizate de Consiliul municipal al sindicatelor) cu lucrătorii din comerț sau locatarii unor cămine, frumoasele manifestări ce se inițiază la Clubul „Femina“, extinderea inițiativei „Azi casa este a noastră“ sau „Zilele culturii reșițene" ce se vor tradiționale. Intr-o discuție, Valeriu Oprea (comitetul sindicatului C.S.R.) solicita ca la nivelul municipiului și în marile întreprinderi să se organizeze mai multe acțiuni cu intelectualitatea. Noi am vrea să credem că culturii reșițene“ constituie „Zilele un asemenea prilej, numai că ele trebuie să devină o manifestare mai cuprinzătoare, adresîndu-se, de pildă, și intelectualității tehnice (așa cum au solicitat unii ingineri în paginile suplimentului nostru „Caraș-Severinul“). Din păcate, deși viitoarea ediție a „Zilelor culturii" este programată pentru luna septembrie, pînă în momentul de față nu este nimic definitivat. Primejdia de a organiza acțiuni în pripă și fără ecoul scontat este evidentă. 2. In ultima perioadă s-a do GH. JURMA (Continuare in pag. a 7-a) La redacție sosesc zilnic numeroase scrisori. Lectura lor — nu numai din obligații profesionale, ci și din dorința cunoașterii a ceea ce numim viață în toată complexitatea și diversitatea manifestărilor ei — ne trezește anumite sentimente și reflexii. De regulă, corespondențele primite din toate colțurile județului cuprind o încărcătură de fapte și date pozitive, aspecte ale trăirilor cotidiene care ne bucură. Rîndurile care văd lumina tiparului, avînd drept izvor tocmai aceste scrisori, vin să sublinieze atitudini în care descoperim lesne multe din profilul omului înaintat al societății noastre, schițează portrete și biografii care reflectă strălucirea nobilă a muncii, a omeniei. Din păcate, în noianul de corespondențe întîlnim și relatări despre comportamentul unor inși, care nesocotind principiile și normele vieții socialiste duc o viață parazitară, comit acte prin care tulbură liniștea publică, alimentează un climat de imoralitate. Despre un asemenea vis ne-a scris recent o tînăra, Gica Ștefan, moașă la circumscripția sanitară rurală Dognecea. In paranteză spunem că exigențele obiectivității ne-au obligat să verificăm la fața locului cele afirmate, ele s-au dovedit în totalitate reale. Despre ce este vorba ? Pentru a înțelege mai bine fizionomia morală a lui Ionuț Popa, în vîrstă de 23 de ani, — căci despre el este vorba — să ne întoarcem la o zi de la începutul lunii mai ... In ziua aceea, peste Dognecea ploua mărunt și des, așa cum a plouat, de altfel, peste întreg județul. Moașa G. S. se întorcea grăbită la dispensar de la locul numit Gura Izvorului unde făcuse o vizită la domiciliul linei gravide. Pe drum se gîndea zîmbind că în curînd populația Dognecei se va mări cu încă un cetățean ; nou-născutul va fi cel de-al 20-lea de la începutul anului. Așadar, o cifră rotundă cu semnificații aparte. Apariția lui Ionuț Popa i-a frînt brusc gindurile. — Vă rog foarte mult, a spus el, veniți să-mi vedeți soția. Acum a sosit de la Reșița și are dureri de naștere. Nu mai poate ... Vă rog ! . . . Impresionată de insistența tînărului și acordînd mandat de încredere vorbelor lui — ca în atîtea alte ori dat oamenilor în înțelesul nobil al cuvîntului , moașa și-a îndreptat imediat pașii spre locuința acestuia. Era de-acum obosită și udă de ploaie. Dar gîndul că o femeie suferindă are nevoie de ajutorul ei îi dădea noi puteri. Și n-ar fi crezut pentru nimic, în schimb, că I. P. îi întinde o cursă, că ar fi capabil de fapte josnice. Și totuși ... — După ce am trecut pragul casei — ne mărturisește G. S. — am fost îmbrîncită cu brutalitate în încăpere. Abia atunci mi-am dat seama de intențiile nerușinate ale acestei brute cu chip de om. Firește, am început să strig. Țipătul meu a fost auzit de două vecine, de Nuța Manciu și Ana Moisă . . . Așa am scăpat . . . Apoi au venit și alți oameni — cetățeni cinstiți din comună — care au dezaprobat comportamentul agresiv și imoral al consăteanului lor. In realitate, ce hram poartă și cum este cunoscut în Dogne- CONSTANTIN GALESCU (Continuare in pag. a 7-a) ÎNGĂDUINȚĂ fată de fapta si TOT ATA DE VINOVATĂ CA INSASI VINA! > MĂRTURII Mi-au plăcut dintotdeauna suspansurile. Cu un Maigret sau Agatha Cristie în mină, mă apucau zorile. Pe teren fiind, făceam ce făceam, numai să fiu acasă sîmbătă seara la El Fugitivo, Sfîntul sau Mannix. Boală — ce vreți ! Dar, acum hotărit îmi dau seama cât de banale erau. Am renunțat și la „Enigma“, și la serialuri. Ți se străpezesc dinții, ca după un articol prost scris. M-am decis pentru noul suspans. E și în legătură cu „terenul" deci mai gazetăresc. Și cum să nu-mi schimb „decizia“ dacă după acel faimos 6 — 2 cu Steaua, cînd n-ai mai avut loc pe stradă de bufoni, urmează 0—1 cu stegarii. Dau mărturie că după suspansul de duminică, miercuri seara n-am văzut picior de ... Ataxist. Suspans Una la mină. A doua, C.S.M.—ăsta, copil teribil al celor 70 — 80 de mii, cîți am fi. Că n-a fost om valid care să nu fie de față în tribună sau pe dealuri (bună ideea să se mai defrișăm, că nu se vede bine de la „balcon“) și să nu-și dea cu presupusul. Ș-apoi, celelalte echipe cu miros de alge, de petrol, de cărbuni ... grozav ! Suspans ! De Rolland Garros am auzit, că-s gazetar. Dar de picat, unde pică, habar n-aveam. Și-am luat harta Parisului și l-am dibuit. Pe șoseaua ce duce spre Normandia lui D’Artagnan (alt suspans). Și parcă-l vedeam pe năstrușnicul mușchetar — îl cheamă acum .Năstase — purtînd în loc de spadă o rachetă și făcînd praf toate gărzile cardinalului, aducînd diamantele victoriei pentru noi, ăștia de la poalele Carpaților, pe Și-am mai văzut apoi Mircea Țone, pe ■Mec Năstas, pe Simion Cuțov, pe C. Gruiescu. Fiecare cu victoriile lui fiecare cu suspansul lui. Să vă mai dau exemple ? Cred că nu mai sînt necesare. Vedeți, de-aia nu mai deschid nici pe Maigret, nici pe Agatha Cristie. Ci ies pe teren sau deschid televizorul cînd aud de năstrușnicii cu ecuson tricolor.\ PAVEL CODRUȚ ^