Foae sătească, 1845 (Anul 7, nr. 1-52)
1845-08-05 / nr. 31
- 238 - I. Dlui Pitar. Costachi Otere, rănduit cu plată din partea jăfuitorilor speculanți, să și aibă masă de lucrare în canfeleria Isprăvniciei ținutului Neamțu, și în toate pricinile atingătoare neapărat de competenția Isprăvniciei, adecăi eczecutarisiri, întăriri de zapise, și alte de asemine, să fie dator ale face prin trănsa, făre a pute însele prăvnicia întrevuința căt de puțin împedecări sau zapadă, avănd numitul rănduit areptate a protocoli numai hărtiile; iar a slovozi scrisori prin țară sau prin ținut, macar cu singura sa iscălitură, este cu desăvărșire oprit fie macar ori pentru ce, afară de bileturile pentru respeduirea cherestelii la Galați, care se vor încredința de rănduitul privighitor spre nesfitarisiriă merfii pe drum, și afară de împrejurările privitoare curat la îndeplinirea simplei sale îndatoriri, de a țină măsurile regularisitoare neioțului cu cerestele, având pumitul a face reprezentațiile sale cătră dregător pentru orice reclamație vine cuvăntatu, atingătoare de ualeasa, greutatea, sau neîndeplinire alcătuirilor ce vor fi urmat în acest obiesti iar când dregătorul n'ar face grabnică punere la cale, acest privighitor să va adresa dea dreptul cătră Departamentul din lăuntru, aratănd cu lămurire împrejurările. 2. Rânduitul privighitor este dator a țintea condică curată de plutașii tocmiți prin vanis, care aceste se vor încredința de Isprăvnicie și se vor protocoli de privigitor, supuinduse la aceată regulă și însuși speculanții, a nu tocmi plutași fără știrea privighitorului, ca cu asemine rănduială să nu poată plutașii lui pani de la mai multe fețe tot într'o vreme, căci fără o așa formalitate, tocmelile în anept oviect vor rămăna nelucrătoari. 3. Plutașii ce vor seni să se tocmască, să libă de la proprietarul sau posesorul moșiei de pe care ei ar fi, înscris voie întărită cu pecetea satului, care să asigureze mergerea în vreme, și numai unor asemine plutași li se vor slobozi bani pe plutărie, și ori care alții s'ar tocmi sau s'ar primi de cătră speculanți, fără ași ave adeveririle însemnate mai sus, tocmelile lor vor fi desființati, și vor rămăne lucrătoare numai acele înformă luite după regulile prescriși. 4. Fiindcă pantașii oricinvescu arățesci pi drum, abătănduse pe la crășme și vânzănd marfa neguțitorească, urmare păgubitoare atăt pentru dănșii căt și pentru speculanți, rănduitul privighitor va așeza pe malul Bistriții și a Siretiului 6 din acei 10 slujitori, supt îndatorire de a privighe ca cărătorii cherestelii să nu stee prin rănișuri și să nu se abată pe la crășme; iar pentru precurmarea urmării de a vinde acei călători cere stetea încredințată lor spre a o duce la Galați, privighitorul zis, ca un obștesc vechil a speculanților, va cere îndestulari cuvenită prin înscris cătră isprăvniciile ținutale. 5. Fieșre care cherestegu este dator a și înfiera marfa cu fierul sei pe lemn, precum să dă în apă, însă nu pe cioplitură, ca nu în urmă să dee prilej de vicleșug unora și altora a se folosi la întămplare de podone de marfa streină 8. Acei 10 oameni ce se vor alcătui de rănduitul privigitor, sunt îndatorire de slujitori, vor purta osebită formă de acea a slujitorilor statului și nu pot putea fi înarmați, și fiindcă 6 din aceștia urmează a fi întrebuințați, precum s'au însemnat mai sus la punctul 4, apoi ceilalți slujitori se vor întrebuința în comandirevce atingătoare numai de această speculație, cu poronci iscălite de dregător și protocolite de privighitorul zis, fără a pute face aceasta numit un privighitor de la sine vre odată, precum se cuprinde la punctul I. 7. Pentru toate cheltuelele și osteneala rănduitului privighitor, ce ar întrepuința întru împlinirea îndatoririlor sale, Neguțitorii speculanți de cereste se îndatorescu ai da căte un leu de fiește care ajută de orice soiu de chereste ar fi, care pauză privind numai pe speculanții ziși, ei o vor pute negălcevii spori sau scăde potrivit cu împrejurările sau trebuința. Aceste măsuri încuviințate de Orat cu cinste se împărtășesc acelui Departament ca să vine voiască a le pune în lucrare, poroncind isprăvniciei ținutului Cernțu ca să dea leși uita înlesnire aplicației lor și îndemănarea negoțului întru aceasta, și pentru ca ele să fie pnșgeste cunoscute. Departamentul este portit a pune la cale publicarilor, cu adrogire cui oricine ar cumpăra cheristele de la pre un eluiaș, fere se vadă în scris adeverința că