Foaia poporului, 1897 (Anul 5, nr. 1-52)

1897-10-24 / nr. 42

Anul V. Sibiiu, Duminecă, 12/24 Octomvrie 1897 No. 42 FOAIA POPORUL!) Preţul abonamentului: Pe un an ..........................3 fl. (6 coroane). Pe o jumătate de an . . . 1 fl. 60 cr. (3 coroane). Pentru România 16 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare în fiecare Duminecă . INSERATE se primesc în biroul administraţiunii (str Poplăcii nr. 15.) — Telefon hr. 14. Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară , a treia oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Mişcarea naţională. 1 1 Ca mare tărie isbucneşte azi din nou puterea de vieaţă a neamului românesc. Duşmanii noştri de veacuri, stau ză­păciţi şi fără de cuvânt în faţa puternicei mişcări naţionale, ce se observă în Ro­mânia şi care rupe, ca o putere a naturei, toate zăgazurile, toate opreliştele ce li­ se îngrămădiseră în cei din urmă doi ani în cale. Ca o la­vină de zăpadă din vîrful munţilor, se întinde mişcarea naţională şi prăbuşeşte toate pedecile şi toate scorni­turile, ce duşmanii causei naţionale le iscodiseră în vremea din urmă. Nu este azi suflare românească ce □u s’ar simţi învigorită şi mândră de noul avânt al luptei noastre; nu este om, în toată firea, care nu ar sta uimit şi plin de admirare în faţa sănătăţii ce oglindeşte în ţinuta atât de energi­e­ însufleţită, dar­ cu toate acestea ser­isă şi vrednică a poporului român. Trebue sâ fie o forţă nesecată de vieaţă în acest popor, trebue sâ fie un mare simţământ de mândrie şi de vredni­cie în sufletul său, căci numai astfel se poate înţelege mişcarea avântată, ce a produs-o îngâmfarea maghiară în toate straturile poporului român. Cele douâ mari adunări naţionale din Bucureşti au avut o mare isbândă şi toată lumea urmăreşte azi cu îndoit interes şi cu cele mai bune nădejdi lucrarea naţio­nală condusă de Ligă şi de brava tinerime universitară. Pe fiecare zi sosesc zeci de scrisori de salutare la adresa comitetului central atât din România, cât şi de la noi, pentru tăria, înţelepciunea şi căldura cu cari este condusă mişcarea. Aceste sânt semne, cari arată că toţi se ocupă de chestia naţională. Toată lumea caută mijloacele, cu cari causa naţională sâ fie dusă înainte, în mijlocul acestui vîrtej de lucrări, comi­tetul Ligei stă strajă neadormită, grijind, ca Liga să fie ţinută la înălţimea chemării sale, în conducerea causei naţionale. Noua mişcare naţională are deci cele mai fericite începuturi şi toate împreju­rările ne îndreptăţesc a crede, că sprijinită cu inima şi cu fapta, această mişcare are să dee de astă-dată roade bune şi ferici­­toare pentru poporul românesc. După întrunirile naţionale din Bu­cureşti, cu isbândă atât de mare, sâ vor ţină altele prin oraşele de frunte ale Ro­mâniei. Duminecă s’au ţinut în Craiova şi Ploeşti, frumoase şi bine reuşite adu­nări de protestare, car’ una sâ va ţină în curând la Iaşi, în Moldova, apoi vor urma altele. O vie însufleţitoare mişcare se arată peste tot locul şi o caldă intersare se vedeşte faţă de causa noastră. Aceste sânt lucruri, cari trebue sâ ne înveselească, dar’ totodată sâ ne şi încurajeze. Lupta ce fraţii noştri au început-o de nou, ne arată, că nu sânteți lăsaţi singuri pradă volniciei asupritorilor noştri, în curând gazetele de frunte din Europa cultă vor scrie despre starea ade­vărată a causei naţionale româneşti şi de nou se vor arâta lumii ticăloşiile maghiare. Fapt e, că Românii arată din nou lumii, că numai aşa poate şi trebue sâ se deslege causa naţională, cum­­ei o pretind, dându-se putinţă Românilor de a putea sâ se desvoarte după firea şi înclinările lor. Pentru ajungerea acestui scop trebue sâ muncim din răsputeri, sâ punem umor la număr şi sâ mergem cu paşi siguri şi cu curagiu înainte şi tot înainte. Serbii despre visita regelui Carol. Dr. Polit, fruntaşul aliaţilor noştri Sârbi * blică în foaia sârbească „Branik* un articol despre visita regelui Carol în Budapesta şi legăturile dintre România şi Ungaria. Iată­ ce zice el între altele: „Prietinia între Români şi Maghiari nu poate fi sinceră. Faţă cu politica şoviniştilor noştri deosebirile prea sânt înăsprite. Mai ăntâiu ar trebui ca guvernul maghiar să-­şi schimbe politica faţă cu naţionalităţile, şi numai atunci se va puti vorbi despre o prie­tenie statornică între Români şi Maghiari. Nemulţumirea poporului românesc nu se poate împăca cu politica şoviniştilor maghiari. „Câtă vreme dăinuesc stările de acum, însufleţirea publicului maghiar pentru regele român n’are sâ schimbe întru nimic starea lu­crurilor între naţiunile maghiară şi română". FOIŢA. Ţiganul cinstit. „Unde mergi tu mâi Ţigane? Ce ai să ştii mâi Române, Io mâ duc unde voesc Se câştig ce-’mi trebuesc. Pleacă numa’n drumul tău Io mă duc în drumul meu, Ştii că io sânt om cinstit Şi vrednic de omenit. „Stăi în loc când îţi vorbesc „Să ştii că io nu glumesc, „Unde mergi, unde ai fost? „Că io o c’am ştiu de rost. „Dacă-’mi spui şi nu minţeşti „Adevărul îl vorbeşti, „Atunci cred că eşti cinstit „Şi vrednic de omenit. Auzi Române ce-’ţi vorbesc Acum nici io nu glumesc, Ci mă jur pe Dumnezeu Că am fost la naşul meu. Oi ce bin’ ne-am ospătat Carne friptă am mâncat, Plăcinte împăturate Frământate numa’n lapte. Vin, vinars tot îndulcit A bea nu e de glumit, Du-te unde ai plecat Fereşte de omul beat. „O ta cioară blăstămat „Zici, că tu acum eşti beat, „Ai jurat pe Dumnezeu „Că ai fost la naşul tău. „Naşul tău nu e în ţeară „Dus de astă-primăvară, „Spune Ţigan urgisit „Nici acum nu ai minţit? Bine ştiu că e în ţeară Şi doresc se vină eară, Dar’ eu totuşi am visat Că la el m’am ospătat. „Spune-’mi tu unde-’i găina, „Ce-ai furat dela vecina, „N’o mai ţină pitulată „Că-­ţi despic capul îndată. Găina eu am luat însă nu o am furat, Auziam că cârăeşte Şi gândeam, Doamne fereşte O fi vulpe ori dihor Tot atât, io sâ-’l omor, Iute nu tindă înt­ând Vulpe, dihor neaflând Am luat apoi găina Să-o grijesc pentru vecina, Bine că o am luat Altcum o ar fi mâncat.

Next