Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)

1901-09-22 / nr. 37

Anul IX Sibim, Duminecă, 9/22 Septemvrie 1901 Nr. 87 Prețul AbonAei estului: Pans an..............................................4 coroane.?i o jumătate de an ....... 2 coroane. Pentru România 10 lei anual. Apare în fiecare Duminecă Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. INSERATE ■o primesc In biroul administraţii Inţei (strada Poplăcii nr. 15). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani a treia-oară 10 bani. „Asociaţiunea“. Când vor ave cetitorii »Foii Poporului« numărul acesta în mânile lor, ■drbările »Asociaţiunii* noastre, care în anul acesta îşi ţine adunarea generală la Sibiiu, sunt în toiul lor. »Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român, întemeiată de bătrânii noştri, este cea mai veche şi mai mare reuniune a Românilor din Transilvania, Ungaria şi Bănat. Ea a fost înfiinţată cu gândul, ca eă ajute propăşirea literaturii române şi să răspândească cultura în sânul poporului român, care aşa de târziu a scăpat din lanţurile robiei trupeşti şi sufleteşti. Lucrând la început cu mijloace mai modeste, în anii din urmă a luat un avânt tot mai mare, pe care-l dovedeşte între altele înfiinţarea unei şcoale de fete, ■priginirea şi tipărirea de cărţi pentru poporul român, înfiinţarea secţiunilor ştienţifice, paşii făcuţi pentru înfiinţarea unui museu naţional şi cuprinderea în sînul ei, care la început era numai pentru Transilvania, şi a fraţilor din Bănat şi Ungaria. In timpul din urmă bărbaţi cu inima încălzită de dragostea cătră popor lucră din răsputeri, ca »Asociaţiunea“ noastră să devină tot mai mult a poporului. Se va începe tipărirea de cărţi bune şi ieftine, prin care popularisându-se literatura şi ştiinţa, cărturarii noştri de pretutindenea să-şi poată înmulţi cunoştinţele atât de necesare în ziua de astăzi. In sinul despărţămintelor ei se pot înfiinţa reuniuni economice şi de meseriaşi, cum se pregătesc să facă Braşovenii, se pot înfiinţa agenturi comunale, cari să-şi aibă biblioteca lor şi societatea lor de lectură. Ca să ajungem înse la roadele, ce le putem culege din interesul şi munca pusă în slujba acestei »Asociaţiuni«, adecă în slujba noastră, e de lipsă, ca toţi cărturarii, dela cel mai mare până la cel mai modest din satele noastre să o sprijinim din toate puterile noastre. Cel mai bun sprijin îl putem da, făcăndu-ne cât mai mulţi membri, care după puterile lui: fundator, ordinar pe vieaţă, ordinar sau ajutător. Folosul, ce-l vom ave din înscrierea de membri, va fi nu numai cultural, ci şi material. Care se cunoască cât mai bine activitatea »Asociaţiunii« noastre, lăsăm să urmeze un estras din raportul general al comitetului central al ei. Membri are, afară de ajutători, 1533, un numărou mult prea mic pentru un popor ca al nostru, cu atâţia preoţi, învăţători şi alţi mulţi fruntaşi Averea administrată de comitetul central e de 493 900 cor. 37 bani. Biblioteca proprie a »Asociaţiunii« a avut la finea anului trecut 3944 opuri în 5613 tomuri, 4203 broşuri şi 22 harte. Depositul de cărţi menite spre vânzare parte în favorul fondului general, parte în favorul şcoalei civile de fete şi altele, destinate a se distribui d’aici gratuit, numără 4260 tomuri şi 3672 broşuri. Despărţemintele. »Asociaţiunea« este împărţită în 42 despărţăminte, dintre cari patru: Alba-Iulia, Deva, Lugoj şi Zărneşti n’au dat semne de vieaţă. După-cum se spune şi în raport, silinţele de până acum nu au fost de ajuns, ca să se poată zice, că activitatea despărţămintelor nu mai lasă mult de dorit. Faţă de trecut însă, se arată un frumos progres, căci în mai multe despărţăminte se lucră cu plan şi răbdare. Sunt însă unele, cari abia îşi ţin adunarea cercuală, la care nu se aranjează astfel de lucruri, cari să lumineze sufletul poporului, cum ar fi concerte, prelegeri economice, esposiţiuni de lucrări ţărăneşti etc. Peste tot, până când nu se va resimţi activitatea despărţămintelor până în cea mai dosnică comună a lor, conducătorii şi membrii lor nu pot zice, că au satisfăcut îndatoririlor lor naţional-culturale. La adunările corouale s’au cetit 33 de disertaţiuni poporale. Despărţămintele au până acum 42 agenturi comunale şi 54 biblioteci poporale, cele mai multe ambulanţe. Fondul »Casei naţionale«, în care se va instala şi museul naţional, representă până acum suma de 57 340 cor. 39 bani. Din toate acestea date scoase din raportul comitetului resultă, că activitatea »Asociaţiunii« noastre se desvoaltă tot progresând, cea mai bună garanţă pentru progresul ei în viitor şi îndemn pentru noi toţi de a o îmbrăţişa tot mai mult ca singura noastră reuniune chemată a întruni pe toţi Românii de pe toate plaiurile şi văile ţărilor de sub coroana Sf. Ştefan. I. FOITA. * Poesii poporale. Din Măgărei. Fă-mă Doamne ce mi face, Fă-mă floarea florilor In poiana oilor; C'am un bădiţă cioban Cu vrîstă de măgheran, Vântul bate, vrîsta-’i cade, Eu mă duc săi-o ridic, Că mi fală că-’i voinic. Bădiţă de dorul tău Zao în pat şi nu ’mi-e rău, Zao in pat ca de lingoare Şi nimica nu mă doare. Culeasă de Maria Holerca, june. Zace badea ’n grădinuţă Cu mâna la inimuţă, Nu ştiu Doamne ce m’aş face, Să mă duc să văd ce face, Eu ’i-am dus pită şi nuci, El îmi cere buze dulci, Eu ’i-am dus faguri de miere El cere buzele mele. Culeasă de Moise Blaga, june. * Foaie verde lemn bălţat Mândra mea s’a măritat, Dar* de s’ar fi măritat Dela noi în altu sat N’aş avea aşa bănat, Insă ea s'a măritat Dela noi a treia casă De-’s cu inima tot arcă. Es în curte o zăresc, Viu în casă-o pomenesc, Maica-’mi zice să cinez, Eu din inimă oftez, Şi-’mi dă pat bun de hodină ; Eu oftez dela inimă. — Taci tu fecioraşul maichii, Satu-’i mare, fete-’s multe Şi mai mari şi mai mărunte Şi-’ţi găseşti alta de frunte. — Maică măiculiţa mea, Sus e cerul, stele-’s multe Şi mai mari şi mai mărunte, Dar’ ca luna nu-’i nici una, Ca luna de luminoasă Şi ca mândra de frumoasă. Culeasă de Ioan Popoviciu, june. Din Jupeni (Torontal). Culese de Alexandra Murgu, june. Frunză verde şi una Vină bade când vei vrea Că io tot te-oi săruta, Căci io nu-’s aşa de proastă Să despart dragostea noastră, Căci io nu-’s aceea fată Să-mi ţin drăguţu cu plată, Nici nu-’s aceea copilă Să-’mi ţin drăguţu cu silă, Căci io’s copilă cuminte Căci dau dragostea ’nainte.