Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)

1901-10-27 / nr. 42

A­nul IX . Sibiiu Dumineca, 14/27 Octomvrie 1901 Nr. 42 Prețul abonaMea unicii • Pe an an................................................4 coroane. Pe o jumătate de an .... 2 coroane. Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare în fiecare Duminecă INSERATE se primesc In biroul administraţiunlor (strada Poplăcii nr. 15). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua­ oară 12 bani a treia-oară 10 bani. Drepturi şi datorinţe. Legile dau cetăţenilor dreptul, ca prin votul lor la alegerile pentru dietă şi la alegerile de membri în congrega­­ţiunile municipale de ice parte şi ei la în­dreptarea treburilor ţării şi la îmbună­tăţirea sorţii lor. Le spunem acestea iubiţilor noştri cetitori, pentru că ne aflăm în faţa ale­gerilor din comitate. Mai de aproape se îngrijeşte, adecă ar trebui să se în­grijească de soartea poporului condu­cătorii dela comitate, cari mai bine cu­nosc necazurile poporului dela sate, şi mai uşor pot afla modul cum trebuesc acelea locuite. In sfatul mare al comitatelor, ce se numeşte congregaţiune, pe lângă oficialii mai de frunte, sânt părtaşi vi­­riliştii, oamenii, cari plătesc o dare mai mare, şi apoi membrii aleşi de cetăţenii cu drept de alegere. Noi n’avem deputaţi în dieta ţării, cari să se îngrijească şi să facă cuno­scute celor dela putere năcaşurile po­porului român. Oameni bogaţi, moşieri mari, cari să plătească dare multă încă avem puţini, şi astfel în congregaţiunile comitatense interesele noastre nu sunt representate după cum ar cere numărul de peste trei milioane al Românilor din patrie. Avem însă dreptul deşi restrîns să ale­gem membri municipali. Peste câteva zile se vor şi întămpla aceste alegeri, şi atunci tot Românul, care-şi doreşte binele seu şi al naţiunii sale, să bage bine de seamă pe cine va încredinţa, cui îşi va da vo­tul, pentru-ca să-­l represinte şi să-­i apere interesele la comitat. O mulţime da năcazuri are poporul ro­mân. Pădurile, păşunatele de pe la­­sate, drumurile,podurile vămile multe, afacerile cu darea, afacerile şcolare şi câte altele nu ar trebui altfel orânduite, de cum sânt astăzi, şi acestea toate nu se pot face decât de bărbaţi cuminţi, cari au inimă pentru poporul român, înţeleg năcazu­rile lui, şi sânt gata să facă totul, pen­­tru­ ca pe cât se poate barem să îndul­cească vieaţa amară şi plină de năcaz a bietului Român. Toate acestea nu le putem afla şi toate acestea nu le putem aştepta, decât de la bărbaţi eşiţi din sinul poporului român. Oameni de-ai noştri, cari zil­nic văr lupta cea mare, ce silit este Ro­mânul să o poarte, pentru­ ca să -şi poată trăgăna vieaţa de pe o zi pe alta. Şi pe la sfaturile din congregaţiile comitatense, multe se pot face, dacă este bunăvoinţă şi tragere de inimă faţă de popor. Multe hotărîri pentru ocârmui­­rea comunelor aici se iau. Să hotărăsc aici lucruri, cari merg la minister, şi ce bine ar fi, dacă în fiecare comitat interesele poporului nostru ar fi apărate cu cinste şi demnitate, care năcazurile lui aduse la cunoştinţa ocârmuirii, care datoare este să se îngrijească de înlă­turarea a tot ce-­i rău şi de introduce­rea a tot ce binele cetăţenilor pre­tinde. Să se gândească cu înţelepciune fiecare Român, cum se va folosi de dreptul seu la alegerile din comitate. Toţi să fie una, în înţelegere deplină să voteze pentru aceia, cari îi voesc bine, cari au dor în inimă că vadă înflorit şi scăpat de năcazuri poporul român. Oa­meni de aceştia, dela cari ajutor poate poporul român aştepta, sânt numai cei­eşiţi din sinul lui ! Puneţi deci, cu toţii umăr la umăr şi ajutaţi la isbândă pe cei de un sânge cu voi. —r. FOITA. * Poesii poporale. Asta nană nu-’i dirept Tu să porţi salbă pe piept, Şi la mine în şerpar Eu să n’am nici un creiţar. Nană pentru ochii tăi Mult aş da să fie-ai mei, Mândră pentru gura ta Mult aşi da să fie-a mea. Dela nana-’mi vine dor Cum vine luna prin nor, Dela nana-’mi vine jele Cum vine luna prin stele. Când trec nani p’ingă voi Plângu-’mi ochii amândoi, Când trec mândră p’ingă tine Suspină inima­’n mine Ca-’n copilul de trei zile. rin fînttin Rfd­aui, snlrnnt Din lend, (Maramureş). Culese de Maria Meşter. Care mamă face fete, Dumnezeu nu o mai vede, Hei tu mămuliţa mea, Când m'ai făcut tu pe mine, Nu te-o văzut nici pe tine ; Când pe mine m’ai făcut, Dumnezeu nu te a văzut. Că de ’mi te-ar fi văzut, Fată nu m’ai fi făcut, Ci m’ai fi făcut fecior, Să-’mi trăesc mai pe uşor Să nu trag atâta dor. Alunaş cu creanga-’n rit, Trece mândru dozilit, Nu mă ’ntreabă de trăit, Gândeşti, că nu ne-am iubit. Alunaş cu creanga­’n iarbă, ALIANŢĂ ROMÂNO-TURCĂ. Ziarul rusesc * Novo­je Vremiac­e informat despre o apropiată în­cheiere de alianţă între Româ­nia şi Turcia. *Nov. Vr., dă mare importanţă întâlnirii regelui Greciei cu Monarchul nostru la Viena. Ia această întâlnire, zice foaia rusească, va veni în dis­cuţie şi alianţa româno-turcă, care e proiectată a se încheia sub protecţia (! !) Austriei. Astfel, după încheierea ace­stei alianţe cu Turcia, alianţa statelor neslave din Balcani (Ro­mânia, Grecia, Turcia) va fi fapt împlinit. Agitaţie naţionalistă. Din Timişoara primim ştirea, că vicecomi­­tele Capdebo a dat ordin fiscigăbir ce­­lor respective, ca să cerceteze de ur­genţă şi cu cea mai mare stricteţă caşu­rile de agitaţie naţionalistă, ivite cu ocasiunea alegerilor dietale în cercurile Biseric Albă, Végvár şi Recaş, precum şi toate abusurile întâmplate, şi despre resultat să-’i raporteze imediat. Oare mişcarea Nemţilor bănăţeni să-’i fi dat de lucru lui Capdebo ? Trece mândru nu mă ’ntreabă. Gândeşti, că nu­­i-am fost dragă. Din Sibiiu. Culese de Teodor Itoaffi, sergent. Foae verde porumbele La poarta mândruţii mele Cântă două turturele, Aşa-’mi cântă de cu jele De trei nopţi ascult la ele, Aţa cântă de frumos De cade frunza pe jos, Una-’mi cântă alta-­mi zice Du-te acasă măi voinice, Nu-’ţi perde noaptea ’n portiţă, Căci mândra ’ţi­ se mărită. Maica mă ştie la coasă Eu sfint lâag’ a mea frumoasă, Maica mă ştie la fân Eu stau cu mâna la sân, Maica mă ştie la târg Eu mă joc cu mândra 'n crâng.

Next