Foaia poporului, 1907 (Anul 15, nr. 1-52)

1907-01-14 / nr. 1

Pag 2 Mr. 1 e un­ nou fericit! Sozim­ tutuzoz cctitopiloz toaici noctsAz. VMU x Sfârşit şi început. Suntem la sfârşitul anului 1906 şi totodată la începutul Anului­­ nou. La acest hotar al vremii sa continuăm cu reprivirile asupra întâmplărilor din anul, ce să gată. In numărul trecut am vorbit despre lupta deputaţilor noştri în dietă şi am arătat ce av­m de a face în acest punct. Urmează acum să luăm la rând celelalte mari evenimente din viaţa noa­stră naţională. Intre aceste sunt procesele de presă şi pedepsele foilor noastre româneşti. In privinţa aceasta anul 1906 a fost foarte greu pentru noi. Partea cea mai mare a foilor noastre politice şi şi de acele, cari nu fac politică, au avut din bunăvoinţa procurorilor procese, unele foi şi mai multe. E de prisos a înşira aceste procese, căci cetitorilor noştr le sunt cunoscute, deoarece le-am imregistrat pe toate şi le am descris. Amintiri numai, că de mult n’au fost unul după altul atâtea procese, ca în anul acesta. Şi pedepse grele s’au dat in bani şi temniţe redactorilor noştri, cari duc greul vieţii în lupta naţională. Dar procesele să continuă şi acuma şi cine ştie, când vor avea capăt­, de aceea am zis şi zicem, că procesele foilor noa­stre au »şir nesfârşit«. Ce avem noi să facem ? Redacto­rilor şi susţiitorilor foilor noastre nu avem să le sfătuim nimic. Ei Îşi ştiu da­­torinţa, ştiu a răbda şi suferi, convinşi fiind că pentru drept şi pentru binele poporului st­l !, şi sunt luaţi la ochi tocmai pentru că luptă pentru lumina­rea şi înaintarea iubitului nostru popor. Apoi prigonirile îi oţelesc­, şi credinţa neclintită în viitorul poporului nostru şi în izbutirea cauzei lui drepte le dă cu­rs nu şi putere, pe care nu o pot sfă­râma procurorii cu toate svârcolirile lor. Dar avem un sfat şi o rugăminte cătră poporul nostru Şi rugăm pe toţi să ia aminte acest sfat. Cu cât voi, iubiţi oameni, cărturari şi plugari, vedeţi, că o foaie naţională de-a noastră este mai mult huiduită şi prigonită, cu atât mai tare să ţineţi la ea şi să o spriginiţi din răsputeri. Să o spriginiţi abonându-o, cetindu-o cu luare aminte şi lâţindu-o între cunoscuţii voştri. Pentru­ ce ? mă veţi întreba. Iată pentru­ ce: Dacă o foaie e luată la ochi mai tare, acesta e semn, că foaia aceea e bună foaie naţională, e verde românească, care luptă sincer pentru binele nostru. De aceea trebuie astfel de foi îndeosebi sprijinite și respândite. Apoi jertfa ce să cere dela noi pentru foi, nu putem să ne plângem, că este mare, deoarece toate foile noastre, cu deosebire cele poporale, sunt ieftine. In ori­ce caz jertfa ce o facem este mică în asămă­­nare cu lumina ce o foaie ne aduce în decursul anului în casa noastră, în fa­milia noastră. Un alt eveniment de frunte a fost anul trecut pentru noi: marea expoziţie naţională din Bucureşti, aranjată, cum ştim, d­e prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a iubitului şi viteazului rege Carol. Doue scopuri mari s’au ajuns prin aceasta expoziţie bine isbutita. Intâiu România s’a arătat lumii ce poate face pe terenul muncii şi ce îna­intări a făcut în 40 de ani. Şi acest examen în faţa lumii a succes l­ie, după mărturisirea chiar a străinilor. România şi poporul român s’a ridicat în vază şi s’a dovedit a fi un popor harnic, mun­citor, cuminte şi cu mare viitor. Al doilea scop, ce s’a ajuns, a fost că expoziţia a întrunit pe teren cultural­­economic pe toţi Românii de pretutin­­denea, cari parte au luat parte ca ex­pozanţi, cu pavilioane deosebite, parte au vizitat o în număr însemnat. Cu aceste şi alte scopuri aj­unse, expoziţia naţională dn Bucureşti, este şi va rămânea o pagină de aur în cartea vieţii poporului român. Despre mişcarea învăţătorilor noştri, cum şi despre altele vom continua în m­ui viitor. Acum, în ziua de Anul nou cerem, ca fiecare Român să urmeze deviza: Înainte, muncind şi luptând pentru bi­nele sâu şi al tuturora şi dorim cetito­rilor noştri. An nou fericit! Silvestru Moldovan. S­ibiiu, 12 Ianuarie n. 1907. Deputaţii noştri naţionalişti au ţinut Miercuri, în 9­­. c. o sfâtuire sub pre­zidiul dlui Dr. T. Mihali. Deputaţii au dis­cutat asupra stării politice şi au hotărât, că la desbaterile budgetului îşi vor ridica mai mulţi cuvântul. Vorottrea lui Andrássy. Fai­moasa vorbire a ministrului de interne An­drâssy, ţinută în parlament la adresa naţio­nalităţilor, sau mai bine zis împotriva agita­torilor, despre care am scris şi noi pe lung, a ieşit în broşură, în traducere românească, slo­vacă şi sârbească, în 100 mii exemplare. Fie­cărui vice-comite­t i s’au trimis câte o mie de exemplare spre a le împrăştia în popor. Titlul broşurei este: »Cuvântare sinceră ţinută in par­­­lament de Andrássy, ministru de interne«. Contele Andrássy voieşte prin aceasta să convingă popoarle nemaghiare, că guvernul numai binele le voeşte, şi că duşmanii lor sunt deputaţii naţionalişti, aşa numiţii agitatori. Şi acuma opinia publică maghiară aşteaptă cu dor efectul: sdruncinarea încrederii, ce-o au naţionalităţile în deputaţii lor. Puteţi aştepta dlor dela stăpânire, — zice foarte potrivit »Lupta« — pentru că efectul va fi tocmai con­trarul. Căci afurisiţii de Români şi Slovaci despre vorbirea dlui ministru, cu siguranţă, o singură părere vor avea: că bună luptă au luptat deputaţii lor, căci alminteri nu să vedea silit Andrássy să să umilească pănă acolo în­cât să să adreseze cu cuvântul său cătră ei şi încă în limba lor şi nu în limba statului. Cercurile de alegere şi comitatele. Am spus , şi o repeţim, că gu­vernul de acum are însărcinarea de la Maiestatea Sa, să facă o nouă lege de alegere, pe beza votului universal, adecă lărgind dreptul de alegere. Aceasta trebuie să se facă, trebuie să o facă chiar şoviniştii, căci voinţa Maiestăţii Sale, cum a fost şi nu Aus­tria, nestrămutată este. Şoviniştii şi guvernul de acum au însă răcoare de lărgirea dreptului elec­toral. Să tem, că căpătând drept de alegere milioane de cetăţeni, vor alege în multe cercuri, unde pănă acum erau aleşi de deputaţi­i domnişori« ungari, — zicem — vor alege deputaţi naţionalişti (Români, Slovaci, Sârb ) harnici şi atunci cu stăpânirea şovinistă e gata, se va prăbuşi ca biserica Ţiganilor din poveste. Tot asemenea se tem, că pe temeiul nouei legi, naţionalităţile vor ajunge la putere în mai multe comitate şi atunci şi pe aici vor lua altă faţă lucrurile. Ce e deci de făcut? Trebuie îm­piedecat negreşit acest lucru. Trebuie ca şi pe viitor, pe lângă tot votul uni­versal, elementul unguresc să fie atât în dietă, cât şi prin comitate în majo­ritate covârşitoare, deşi în ţară Maghiarii, ca număr de locuitori, abia trec cu ceva preste numărul total al nemaghiarilor. (8,588,000 de Maghiari şi 8,133,000 de nemaghiari.) Aceasta cred şoviniştii să o ajungă prin o împărţire măiestrită a cercurilor de alegere şi prin o împărţire nouă a comitatelor, anume aşa, că în părţile lo­cuite de Unguri să facă multe cercuri mai mici, iar în părţile româneşti şi slovace să fie cercuri mari, ca astfel numărul deputaţilor aleşi pe aici să fie mic. Tot asemenea şi cu împărţirea co­mitatelor. Nu ştim că guvernul are astfel de planuri, dar să poate să aibă. Să ocupă însă cu afacerea aceasta »Budapests H­rlap.« — foaie care stă aproape de guvern — In doi numeri ai săi. Să luăm întâia cercurile de alegere. »Bud. Hirl.« zice, că cercurile să se facă aşa, că în ţinuturile dincolo de Dunăre, între Dunăre şi Tisza şi pe ţărmul stâng al Tisei, unde Ungurii sunt tari, în loc de 190 de cercuri, câte sunt acum, să se facă 250—260 de cercuri. In alte părţi ale ţării se mai pot face vreo 70 de cercuri ungureşti Astfel un­gurii ar avea totdeauna preste 320 de deputaţi siguri în dietă. Pentru Români ar rămânea ca cercuri sigure (fiindcă şovinişti aceste nu le pot şterge de loc) 28 de cercuri, pentru Slovaci 23, aşa dar în cazul cel mai bun 50—52 de cercuri, dintre cari nu unele s’ar alege poate — aşa nădăjduieşte Bud Hi­l. — şi câţiva Români »plouaţi,« adecă Ro­mâni de ai guvernului »Bud H­rl.« aduce şi esemple, cu privire la Ardeal. Iată planul ei: In comitatul Hunedoarei sä se facă 5 cercuri de alegere. Unul sä fie alcătuit din localităţile: Livăzeni, Lupeni, Petrila, Petro­şeni şi Haţeg. Al doilea din Deva, Orăştie, Hune­doara, Călan, Ghelar, Săcărâmb şi Simeni (Piski). In amândoue cercurile locuitorii sunt în majoritate unguri, câte 25 pui. Celelalte 3 cercuri le-ar forma satele româneşti Din 4 cercuri ale Albei inferioare doue iară să fie ungureşti. Unul s’ar compune din Roşia, Abrud, Zlatna şi Alba-Iulia, celalalt din Teiuş, Blaj, Aiud, Uioara şi satele ungureşte de pe Murăș. Cele două cercuri din comitatul Târna­­vei-mici ar fi maghiaro-săsești. Unul alcătuit

Next