Foaia poporului, 1916 (Anul 24, nr. 3-64)
1916-06-11 / nr. 35
Pag 2______________________ dai sufletelor voastre, de cum se ivesc mândria necugetată şi urâtă. Nu pizmuiţi de cât sufletele mari, nu vă legaţi decât de inimile frumoase; urâţi lenea, corupţia şi nedreptatea la orice înălţime s’ar afla !şi cu orice haină s’ar acoperi; începeţi de pe acum între voi a fi sprijinitorii celor slabi şi amicii celor nefericiţi; şi iubiţi-vă ca fraţii pentru că fraţi sunteţi de trei ori, în mica familie a şcoalei, în marea familie a patriei şi în cea nemărginită a omenirei, pe care trebue să o adunăm întreagă în cuprinsul larg al speranţei şi iubirei. Deci acum întoarceţi-vă la lucru. Să se întoarcă cei ce au primit premiul cu acel sentiment de modestie care e cea mai bună dovadă că l-au meritat; să meargă acei cari, deşi au învăţat nu au căpătat, întăriţi de gândul că cea mai înaltă plată a meritului este în liniştita împăcare a conştiinţei, nu în bucuria tulbure a ambiţiei; şi acei cari n’au făcut tot ce trebuia, să iasă de aci cu propunerea veselă şi tare de a recâştiga timpul pierdut. Intoarceţi-vă deci pe acasă cu surâsul pe faţă şi în suflet, şi amintindu-vă de ziua examenelor, care e o glorie pentru voi şi o sărbătoare pentru toţi, aduceţi în îndeplinirea oricărei datorii şi în orice împrejurare a vieţei, seninătatea, drăgălăşia şi puterea, învăţaţi copii, şi fiţi buni, lumea ca să audă cum, de două ori, la 1812 şi la 1878, creştinul a luat de la creştin, prietenul de la prieten, cel îndatorat dela cel care-i îndatorise şi cel bogat dela cel sărman şi pe stradele oraşelor celor mari fiecare trecător a fost rugat să dea câte ceva, cât îi lasă puterea şi tragerea de inimă pentru ca să să poată alcătui la Iaşi o casă în care să stea şi să afle hrană feciorii de români din Basarabia, cari n’ar vrea să se adape de tulbura învăţătură muscălească, ci de limpedea învăţătură în graiul lor, la şcoala înaltă din Iaşi. S’a strâns credem vre-o 10—16.000 de lei şi o să mergem şi până la 50.000. Şi foaia noastră a început să primească bani pentru casa românească a Basarabenilor. »Şi nu credem că va fi departe ziua în care în faţa făcătorilor de întuneric vom ridica, pe temelii de drept şi de jertfă, lăcaş de lumină. După „Neamul românesc pentru popor“. Chestiunea Dunărei. Berlin, 15 Main. — „Berliner Tageblatt“ zice într’un articol despre „conferinţa dunăreană“, că va atârna de ţinuta din urmă a României, dacă Rusia îşi va pierde partea ei din malul Dunărei. In nici un caz însă, pe viitor, nu va putea avea vre-un drept asupra Dunării un stat, care nu este aşezat pe Dunăre. Un loc deosebit ocupă România; libertatea Dunării este o veche dorinţă a ei, ea trebue să dorească mai mult ca orice alt stat, să vază pe Rusia depărtată dela acest fluviu. — In nici o chestiune nu se încrucişează mai pronunţat interesele ruseşti cu cele româneşti ca aci. Asigurarea intereselor ei la Dunăre nu o poate avea România decât alături, de Puterile Centrale, dar şi aci este primejdios ca nu cumva să piarză momentul potrivit ca să ia o hotărâre din România, „Jalea pentru Basarabia pierdută“. Am ştiut noi toţi, cel de sus ca şi cel de jos, afară de câteva uscături trândave, care se laudă cu stearpa lor mărire — cel bogat ca şi cel sărac, cel cu învăţătură din carte şi cel cu înţelepciune din viaţă, am ştiut să ne arătăm cuviincios şi liniştit, dar hotărât şi puternic, jalea, pentru care acum o sută de ani, Rusul biruitor asupra Turcului, a rupt şi atras la dânsul jumătate din vechea noastră Moldovă. La Chişinău, unde stă guvernatorul Basarabiei şi Vlădica rusesc, care blesteamă vorba şi cartea românească, s’au tras clopotele, s’au purtat praporele pe stradă şi s’au întins mese pentru mâncare şi beutură fără plată, ca la pomana morţilor. Slobozi sunt dumnealor, muscalii, să-şi tragă clopotele, să-şi plimbe popoarele şi să-şi facă şi pomană înainte de a-şi da obştescul sfârşit. Vor uşura Românilor înmormântarea străinului care i-a biciuit, i-a stors şi i-a umilit. Noi, din partea noastră, am înţeles astfel: S’au făcut slujbe pe la biserici pentru toţi ai noştri, cari pe pământul furat, au muncit şi au adus jertfe fără să li se fie seamă. S’au strâns Scufundarea crucişetorului „Hampshire“, împreună cu lordul Kitchener şi întregul lui stat major. Londra, 7 Iunie.— Se vesteşte oficios. Amiralitatea marinei vesteşte cu durere că vaporul de războiu »Hampsire«, pe care se afla lordul Kitchener în drum spre Rusia, s'a lovit sau de o mină sau a fost torpilat şi s’a scufundat. Marea era ori neliniştită. Sau luat îndată ?ăsurile de scăpare. Totuș trebue să constatăm, că e puţină nudejde de a fi scăpat vreunul cu viaţa. Marea ofensivă a Ruşilor a început. — Lupte îndârjite cu Ruşii. Ruşii au început atacul cu artileria. Budapesta, 6 Iunie. — Duşmanul şi-a pus azi dimineaţă în activitate artileria sa, contra întregului front nordestic. Focul tunurilor duşmane a crescut la o putere mai mare la Nistru, la Strupa de jos, la nord-vest de la Tarnopol şi în Volhynia. Armata arhiducelui Iosif Ferdinand se află la Osyka, pe o parte din front de o lărgime de 25 chilometri sub focul intenţii al artileriei ruseşti. Un atac rusesc sa terminat fără pagubă pentru noi. In tot locul se observă semne ale unui apropiat atac de infanterie. Budapesta, 7 Iunie. — Pe întreg frontul, adecă pe o lungime de 350 chilometri, luptele continuă cu o pradă: jira cumplită. La nord de Okna după o luptă de lungă durată cu rezultatul schimbăcios, am fost nevoiţi să ne retragem trupele din primele şanţuri, cu 5 km. mai îndărăt. La Saslovice, după o lungă pregătire cu artileria, au urmat atacuri de infanterie piept la piept, în cari am respins pe duşman. La vest de Trembovla un alt atac rusesc s’a sfârşit în focul artileriei noastre. Tot asemenea şi la apus de Tarnopol se dau lupte strajnice. Din tot locul unde duşmanul a avut unele succese a fost scos afară şi respins, înaintea frontului nostru zac peste 350 de leşuri de-ale Ruşilor. Nici la Sapanov n’au putut Ruşii să aibă vreun rezultat mai mare. In ţinuturile dintre Ulgkov şi la apus de Olika, unde Ruşii au adus întărituri mari, lupta cea mai aprigă e în curgere. Francezii dau contraatacuri cu perderi mari. Berlin, 7 Iunie. — Pe ţărmul drept al râului Mosela ne-au atacat Francezii de patru ori în cursul nopţii fără ca să aibă nici cel mai mic succes. Duşmanul a suferit mari pierderi pe urma focului încrucişat al artileriei noastre şi al mitralierelor. Italienii opun mare împotrivire(4 iunie.) Deoarece italienii opun o împotrivire îndârjită pe coasta principală la sud de valea Posina şi în faţa DEPEŞI. Marele răsboie al lânii Scufundarea vaporului „Hampshire“ împreună cu lordul Kitchener şi întregul lui stat major. — Marea ofensivă a Ruşilor a început. — Lupte îndârjite cu Ruşii. FOAIA POPORULUI Nr. 35