Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)
1922-01-22 / nr. 3
No. 3 Măsuri de îndreptare Trebue pus capăt speculei şi altor rele. In zilele acestea s’au întrunit din nou căpeteniile Franţei, Angliei, Italiei, Belgiei etc. la Cannes (un oraş mai mic în Franţa de sud), unde e în discuţie mai cu seamă plata despăgubirilor germane faţă destatele susnumite. După cum se ştie, Germania a declarat, că nu poate plăti atâta cât i s’apus în cârcă. Dar Franţa şiBelgia nu lasă. Anglia şi Italia sunt mai domoale. Acestea sunt însă treburile lor interne. Ce Ine priveşte pe noi mai deaproape sunt următoarele: In programul conferinţei idela Cannes s’a luat şi studiarea măsurilorde lipsă pentru o nouă încredere sinceră între popoare, fără de care comerţul lumii nu poate să se desvolte. Va trebuisă se studieze starea financiară şi a valutei din fiecare ţară în parte, spre a se pune capăt după putinţă speculei mizerabile. Deasemenea se va studia chestia transporturilor şi îmbunătăţirea lor. Dintre chestiile susnumite pe noi ne interesează iai deaproape creditul internaţional l şî valuta. Suntem o ţară cu atâtea bogăţii, prin urmare nu trebue să ne mai lăsăm speculaţi cu valuta, iar Franţa încă ar trebui să ne ajute mai cu dinadinsul, — ca să scăpăm de acest neajuns, Care ne îngreunează orice cumpărături în alte ţări şi face să crească scumpetea în ţara noastră. La rândul său, guvernul nostru încă trebue să fie mai harnic şi mai stăruitor pentru ridicarea razei ţării noastre. Iar nu părtinind pe cei cu permise şi alte lucruri slabe, — ca în anul trecut, — cari ne mănâncă trecerea în faţa străinătăţii. Să sperăm, că nu mai suntem departe de îndreptarea acestor rele! Logodna Regelui Serbiei cu Principesa Marioara a surprins pe mulţi, fiindcă despre aceasta nu ştia aproape nimenea, nici în România, nici în Serbia, doar persoane singuratice din jurul celor două palate de la Bucureşti şi Belgrad. Căsătoria a fost definitiv hotărâtă pe ziua primă de Paşti. Că se va serba în Bucureşti sau la Belgrad nu e încă sigur. Principesa Marioara a primit multe telegramede felicitare din România mare ca şi din partea multor oraşe din Serbia. Regele Alexandru a fost primit în mod deosebit la sosirea lui acasă în Belgrad. Inelele se vor schimba la 5 Februarie, când regele Alexandru va sosi din nou la Bucureşti. O persoană din jurul Regelui Serbiei a spus, că Suveranul este foarte voios şi nu l-a văzut niciodată aşa de vesel şi fericit, ca în timpul cât a stat la Sinaia. Gazetele greceşti, încă salută cu bucurie logodna regelui Alexandru cu principesa Mărioara şi spun, că prin această căsătorie se statornicesc legăturile de strânsă prietenie între cele trei popoare conducătoare (Români, Greci şi Sârbi) în Orient şi se întăreşte alianţa lor. Ziarele din Viena scriu, că în afară de logodna principesei Marioara, vizita regelui Alexandru la Sinaia ar fi dus și la încheierea unei legături politice între România și Iugoslavia. FOAIA POPORULUI Vremea în ţară Dunărea a îngheţat din nou In urma gerului, ce s’a lăsat pe la 8 Ianuarie, sloiurile de ghiaţă care începuse a se sparge şi a curge pe Dunăre, au îngheţat din nou. Circulaţia pe Dunăre e din nou întreruptă în mai multe părţi. Intre Tulcea şi Isacea, spre pildă, sloiurile au format un mare colos, cuprinzând între ele două mari vapoare cu încărcături. Sforţările prime de a sparge ghiaţa au fost zadarnice. In zilele din 9—11 Ianuarie a nins aproape în toată ţara. In decursul zilei de 12 Ianuarie a cam încetat, iar la Bucureşti a început a se preface în apă. Timpul liniştit, cerul acoperit şi foarte ceţos. Ziua în mare parte a ţării a fost desgheţ, iar noaptea mai frig, dar totuşi îngheţul mai slab ca în zilele dinainte. Aşa a fost vremea pe la 12 ianuarie în vechiul Regat, pe când în Ardeal a bântuit un frig mai pronunţat. Spre pildă în jurul Sibiului a fost un ger în toată puterea cuvântului. Când scriem aceste rânduri, e ceva mai domol. Zăpada e însă mare şi se ţine bine, ceea ce nici nu-i şede aşa rău, acum e în preajma Bobotezei. In multe părţi ale ţării a bătut şi vântul, care a făcut mari omături de zăpadă, acoperind drumurile. Astfel în ţinutul Sibiului cele mai multe drumuri au fost umplute cu zăpadă. Pe ziua de 13 ianuarie apele Dunărei erau pline cu sloiuri de ghiaţă la Buziaş; în creştere la Drencova, Orşova, Turnu-Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă; în neschimbare la Olteniţa şi Galaţi; iar la Tulcea, Ismail şi Chilia nouă îngheţată Producţiiinea orfanilor din Orlat Orfanii adăpostiţi în orfelinatul S. C. O. R. din Orlat au aranjat sub conducerea doamnelor şi domnişoarelor directoare şi supraveghetoare, a doua zi de Crăciun, o producţiune şcolară foarte bine succeasă. Pe lângă rezultatul material, în sumă de 1211 Lei, câştigul moral încă a fost mare. Cântările patriotice, ca „Imnul Regal“, „Oituzul“, „Iată ziua triumfală“, au fost cântate cu foc şi limpezime de corul orfanilor. Poezia: „Scrisoarea unui orfan către părinţii lui“ şi dialogul „Fetiţa miloasă“, scrise anume pentru aceasta serbare, au stors lacrimi din ochii publicului. Jocurile naţionale: Tărăşelul, Ardeleana, Banul Mărăcine şi Căluşerul au făcut să se sguduie sala de aplauzele privitorilor. In urmă, „Nunta lui Pârjol“, a înveselit lumea, care nu-şi putea da seamă, că oare aievea au în faţa lor o nuntă plină de veselie sau sunt într’adevăr micii orfani, pe cari îi văd zilnic mişunând spre şcoala din sat. Corpul didactic din loc a dat tot sprijinul, la reuşita acestei producţiuni. Sătenii prin participarea în număr foarte mare, au dovedit, că se ştiu însufleţi pentru lucrurile frumoase şi bune. Felicităm pe conducătoarele acestor orfelinate, pentru rezultatul la care au ajuns, iar celor de sus le atragem atenţiunea asupra orfanilor Bozeşan şi Bârsan, cari ascund în ei talente, primul ca dansator, iar al doilea ca bun şi ager declamator. Această producţiune a arătat, că conducerea acestor orfelinate este pusă în mâni bune, cari într’adevăr cresc cetăţeni pentru ţară. Un participant. Bag. 5 Teatru românesc în Sibiu La Sibiu a luat fiinţă sub direcţia cunoscutei şi mult apreciatei scriitoare Constanţa Hodoş, un teatru românesc, cu artişti din vechiul Regat. In aceste zile, când apele culturei româneşti, din noua Românie, nu şi-au găsit albia statornică, teatrul românesc din Sibiu înseamnă o nădejde îndeplinită în ceea ce priveşte statornicia culturei româneşti în Ardeal, unde altădată cultura noastră îşi avea steagurile tupilate. A căuta să înfiinţezi un teatru românesc în Sibiu, înseamnă şi un mare curaj din partea iniţiatoarei, mai înseamnă şi un mare risc material, iar pentru artiştii cari au venit la chemarea doamnei Constanţa Hodoş, înseamnă o lepădare de sine şi o dovadă mai mult, că în aceste zile de cumpănire bănească, se mai găsesc suflete idealiste, cari întorc faţa de la Mamona şi privesc drept ţintă la înflorirea românismului pe scena teatrelor. In Sibiu nici un artist nu poate să câştige prea mult; nu câştigă, în cele mai multe cazuri, nici măcar suma necesară pentru întreţinere. Dar în Sibiu, artiştii şi în general toţi acei tari lucrează cu râvnă în via Patriei, având în vedere numai înălţarea neamului, sunt de două ori folositori : odată artei şi a doua oară culturei româneşti, care aici trebue să fie susţinută de toată suflarea românească, pe motivul că ne izbim de o cultură streină. Dl Nicolae Iorga, într’un articol publicat în „Gazeta Transilvaniei“ laudă foarte mult această înjghebare teatrală. Şi se miră, că oare pentru ce s’a înfiinţat aşa de târziu, acest teatru la Sibiu, mai ales, că jur împrejurul Sibiului se găsesc o mândreţă de sate româneşti, care doresc să aibă în Dumineci şi sărbători, câte o reprezentaţie ? S’a înfiinţat târziu, căci altfel nu s’a putut. Aici viaţa românească greu îşi face loc. Şi dacă nu este sprijinită de români, moare în faşă. Apelăm, deci, la publicul românesc, rugându-l să aibă bunăvoinţă, ca să dea concurs pipăibil acestei porniri de ridicare a vieţii româneşti, în vechea capitală a Ardealului. U. P. - Preţul lemnelor în Sibiu Dela Primăria oraşului Sibiu primim spre publicare următoarele: Modificând preţurile maximale la lemne, publicate prin înştiinţarea din 12 Dec. 1921,se măreşte preţurile cu considerare la schimbarea împrejurărilor ce s’a ivit în acest interval: pentru 100 kg. lemne tăiate şi crepate de fag, dela lei 32.50 la lei 34.— şi 100 kg. lemne de stejar şi mesteacăn, crepate şi tăiate dela lei 28.— la lei 29.50. Toate celelalte preţuri rămân în vigoare,se înţelege prin aceasta preţurile fără cele 100 dare de stat de desfacere. Această dispoziție intră în vigoare imediat. Sibiu, la 9 ianuarie 1922. Primăria. Numeri de probă din „Foaia Poporului“ trimitem oricui, gratis, dacă ne cere. Abonaţii noştri vechi vor face bine, să ne scrie adresa la astfel de oameni, cari vreausă aboneze foaia, ca apoi înmulţindu-se abonaţii,să o putem face tot mai bună.