Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)
1928-06-10 / nr. 24
36-lea PREȚUL ABONAMENTULUI Pe un an....................................Lei 16®.— Pe o jumătate de an .... Lei 8i.— Äsats® AtaCrka 3 dolari pe un *rt întreg Un număr costă 3 Lei p!L UNUI NUMĂR 3 LEI Duminecă IO Iunie 1928 *it, 24 Hmm poporului Cet* mas veche foaie naţională poli-' ^re ia fiecare Duminecă Hco-poporalA înfiinţată în anul 1892 AIBNare în fiecare Duminecă Redacţia şi Administraţia Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă poştă)m reg ..im migniiiiiiinfr-M iu m .. ÎSIaatiscrfeele intrate nu se Inapoia*® INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr- 12 Preţul inseratelor: Un sirpetit 8 Lei pentru fiecare publicare Situaţia politică — Scrisoare din 25 iunie 1928 De prezent în capitală sunt multe fră- j mântări politice. Guvernul face tot ce poate, ca să ajungă la încheierea împrumutului pentru stabilizare. In săptămânile din urmă sunt mereu câteva persoane pe drum (Victor Antonescu, Barbu Ştirbei, Victor Rădulescu, Oscar Kaufmann) între Bucureşti şi Paris, Paris şi Londra, Paris şi Berlin. Se lucrează pe capete, atât la Bucureşti cât şi în străinătate. Cu toate aceste călătorii, amănunte mai sigure asupra stabilizării leului şi a împrumutului spre acest scop, nu s au publicat până acum. E fapt însă, că guvernul liberal îşi leagă viaţa de reuşita acestei chestiunii. De aceea atâta sforţare acum pentru facerea împrumutului, din partea acelora cari în anii trecuţi nu voiau să ştie de capital străin şi stabilizare. In vederea lucrărilor pregătitoare pentru stabilizare, guvernul are de gând să convoace parlamentul în sesiune extraordinară de câteva zile. Aceasta se va întâmpla către sfârșitul lunei iunie, dacă până atunci pertractările ce se poartă în străinătate, vor fi dus la bun sfârșit împrumutul plănuit pentru stabilizarea leului este tot în suma veche de 80 milioane dolari şi va fi subscris în prima linie de un grup franco-american. Partidul Naţional Ţărănesc, care luptă pentru răsturnarea guvernului liberal, e contra încheierii unui împrumut şi stabilizarea leului de către guvernul actual. Motivele sunt următoarele: Liberalii probabil vor stabiliza lul la un curs urcat, ceea ce e în defavorul producătorilor agricoli; guvernul liberal văzându-se la strâmtoare, va primi condiții grele pentru împrumut, spre pildă o dobândă urcată, primind liberalii bani din streinătate, vor ajuta în prima linie numai băncile şi întreprinderile lor, iar populaţia producătoare va suferi şi mai departe. Şi fiindcă guvernul face pregătiri pentru convocarea parlamentului — ca să voteze unele legi cu privire la împrumut şi stabilizare, — Partidul Naţional Ţărănesc încă se pregăteşte pentru respingerea lor. Dar e ştiut, că înainte de Paşti parlamentarii naţional-ţărănişti au părăsit Camera şi Senatul. Acum au declarat din nou, că nu se mai întorc în acest parlament. In schimb se plănueşte convocarea la Bucureşti a deputaţilor şi senatorilor naţional-ţărănişti aleşi, cum şi a candidaţilor cari n’au fost declaraţi aleşi în urma abuzurilor electorale. Toţi aceştia se vor întruni în curând la Bucureşti, spre a desbate ce este de făcut şi cum să se ducă Bucureşti — mai departe lupta politică contra partidului şi guvernului liberal. Din această situaţie vedem, că încordarea politică devine tot mai agitată. Liberalii spun, că ei nu părăsesc guvernul, iar naţional-ţărăniştii desfăşură o luptă politică tot mai întinsă. Cuvântul hotărâtor îl are Regenta, care probabil că în curând va trebui să se declare mai pe faţă într-o parte sau alta. Spre pildă se susţine, că dl prim-ministru V. Brătianu plănueşte unele schimbări în guvern. Va admite înalta Regentă aceste schimbări, asta însemnează prelungirea guvernării liberale. Nu se va face schimbarea, de care mult se vorbeşte, va fi un semn că guvernul e considerat şi sus tot provizor. Sar apropia deci de sfârşitul domniei. Un alt moment curios, dar nu mai puţin şi comic, e agitaţia în sinul Partidului Poporului de sub conducerea generalului Averescu. Acest partid încă a început a se mişca. Şi el cere guvernul, sfătuind pe liberali să plece, spre a Ie lua locul. Lumea mare stă însă mirată, în faţa jocului averescanilor, despre care nu s’a uitat încă, cum au plecat în ziua de 4 iunie 1927. Ca să producă mişcare în jurul lor, averescanii au aflat de bine să se întrunească în ziua de 4 iunie la Timişoara. Au „aranjat“ acolo un fel de adunare, deşi se ştie că în Banat ei nu au aderenţi, decât cei câţiva foşti parlamentari, foşti prefecţi şi alţi foşti funcţionari de-ai lor. Se spune, că la adunare s au întâmplat şi nişte fluerări şi atacuri cu naţional-ţărănişti. Mai e de observat, că şi partidul dlui profesor Iorga cere plecarea liberalilor şi formarea unui nou guvern, în frunte cu dl Iorga. Dar cum acest partid e mic la număr, cu greu ar putea fi dl Iorga încredinţat cu formarea guvernului Aşa se prezintă situaţia în aceste zile, când vă scriu rândurile de faţă. Despre ce va mai urmă şi cum se vor desvolta lucrurile, vă voi scrie cu altă ocazie. Corul prim-ministru V. Bratianu a dat consiliului lămuriri asupra mersului tratativelor în legătură cu împrumutul de stabilizare, anunţând că ele sunt pe sfârşite şi cu bune sorţi de izbândă. Parlamentul va fi convocat după încheierea împrumutului, cam pe la sfârşitul lui iunie sau începutul lui iulie. Dl I. G. Duca, ministru locţiitor la externe, a făcut consiliului o expunere a situaţiei în care se află de prezent chestia optantilor, folosindu-se de informatiuni primite de la dl Titulescu, care e la Geneva. Dl ministru de culte Al. Lapedatu a expus consiliului programul serbărilor, ce vor avea loc la toamnă, cu prilejul împlinirii a 50 ani de la realipirea Dobrogei. Consiliu de miniştri Mercuri 6 Iunie, la IO pre dim., membrii guvernului s’au întrunit într’un consiliu de miniştri, sub preşedinţia dlui Vintilă Bratianu. Consiliul a luat la cunoştinţă, că Duminecă IO Iunie 1928, pe câmpul istoric dela Mărăşti se va sfinţi Biserica Neamului şi se vor pune pietrele fundamentale la mai multe cripte, în care vor fi aşezate osemintele eroilor căzuţi pe acest câmp de luptă. La solemnitate ia parte M. Sa regina Maria şi ministrul de răsboiu general Angelescu. De la Liga Naţiunilor Luni 4 Iunie s-a deschis sesiunea consiliului Ligei. La orele io/% a. m. a avut loc o şedinţă secretă a consiliului, apoi la orele ii a început şedinţa publică. Miniştrii de externe Briand al Franţei şi Streseman al Germaniei lipsesc, fiind încă bolnavi. Ministrul de externe Chamberlain al Angliei, în drum spre Geneva s-a oprit la Paris, unde a avut o convorbire cu Briand, desigur asupra celor ce se vor desbate în consiliul Ligii Naţiunilor. In prima şedinţă delegatul Italiei Scialoja a propus, ca consiliul să-şi exprime către dnii Briand şi Streßeman regretul că nu pot lua parte la şedinţe şi speranţa că în curând vor fi însănătoşaţi. După aceea s-a aranjat ordinea discuţiilor asupra punctelor puse în ordinea de zi. Delegatul român Antóniade a propus, ca pe ordinea de zi a viitoarei adunări a Ligei să fie trecut şi raportul asupra comisiei de siguranţă şi dezarmare. Prima şedinţă s-a sfârşit la 12 ore. Asupra discuţiilor şi hotărârilor consiliului domneşte nesiguranţă, care e în strânsă legătură şi cu absenţa miniştrilor Briand şi Streseman. In ordinea de zi a desbaterilor epusă chestia optanţilor unguri, de asemenea şi diferendul (neînţelegerea) dintre Polonia şi Lituania. Dl Titulescu, în ziua de 3 iunie a sosit la Geneva, venind de la San Remo După cât se ştie până acum, dl Titulescu în calitate de ministru de externe al României, va depune înaintea consiliului raportul său, prin care în numele guvernului român respinge hotărârea consiliului din Martie, tot aşa precum Ungurii au respins hotărârea dată în Septemvrie 1921. In cercurile Ligii Naţiunilor se arată, că pentru deslegarea acestei chestiuni, consiliul nu are decât trei căi: