Foaia poporului, 1934 (Anul 42, nr. 1-52)

1934-06-10 / nr. 24

Anul 42-lea Preţul 3 Lei numărul Duminecă, 10 Iunie 1934 Cenzurat: Prefectura Sibiu Cea mai veche foaie poporală, naţională şi politică, înfiinţată la anul 1892 Apare în fiecare Duminecă Mo. 2 . Director: NIC. BRATU, fost senator Redacţia şi Administraţia: Sibiu, str. Mitropoliei Nr. 12 (lângă Poştă) ____________Telefon Nr. 182___________ Manuscrisele intrate nu se înapoiază PREŢUL ABONAMETULUI Pe un an...................• • Lei 140.— Pe o jumătate de an . . . Lei 70.— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi .300 lei anual INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 12 Preţul inseratelor: Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare Sibiul în luptele politice . Neamul românesc, îndeosebi cel din Transilvania şi Banat, a luptat secole de-a­­rândul, pe viaţă şi moarte, pentru dreptate şi adevăr. In aceste lupte, mai cu seamă în ultimii 50 de ani, Sibiul a jucat un rol important. Aci se întruneau conducătorii Neamului nostru, înconjuraţi de un popor harnic, mândru de numele de Român şi setos după dreptate, cum este poporul ro­mânesc din judeţul Sibiu. Sub regimul austriac şi apoi unguresc, asuprirea Românilor era enormă. Cine nu se pleca, Ungurii încercau să-l strivească. Cine se dădea după păr, ajungea la arginţii lui Iuda şi la masa plină cu mâncări bune. Căutaţi documentele vechi şi veţi vedea. In cursul vremurilor am avut multe coade de topor. Numele lor sunt pronunţate cu scârbă. Sibiul n'a ocrotit coade de topor. * După întregirea Neamului, s’a început organizarea noului stat român. Sibiul şi-a dat contribuţia, ajutând şi organizând toate forţele româneşti. După adunarea de la Alba Iulia, ţinută la 1 Decemvrie 1918, de la Sibiu porneau toate ordinele civile şi militare, pentru consolidarea noului stat. Discuţiile şi frământările pentru re­forma agrară ardeleană, tot între zidurile acestei cetăţi s-au pornit. La fel reorgani­zarea Partidului Naţional, mai târziu unit cu cel Ţărănesc. In frământările politice din ultimii 15 ani, pentru o mai bună organizare a Sta­tului Român, Sibiul a urmat calea înainta­şilor noştri, jertfim orice, numai să asigu­răm tăria şi progresul Neamului. Aşa este a se înţelege rezultatul în multe alegeri, ce au avut loc de la Unire până acum. Sibienii, în mod conştient, după cercetarea faptelor, au mers totdeauna cu acei bărbaţi politici, cari aveau o ideo­logie politică sinceră, curată, românească, bazată pe principii sănătoase şi tărie de caracter. Aceasta şi suntem datori să o facem, cu atât mai vârtos, că pe lângă unele pro­bleme de politică internă, sunt la ordinea zilei şi probleme serioase de politică ex­ternă. Iar cetăţenii maturi trebue să se gândească în toate părţile, nu numai la stomac.* Am aflat de bine a scoate în relief aceste idei călăuzitoare ale Sibienilor, din trecutul mai îndepărtat şi mai apropiat. Nu ne strică a medita câte­odată asupra trecutului şi prezentului, spre a ne putea mai bine orienta asupra viitorului. De un timp încoace, în politica româ­nească se observă unele noui puncte, după unii foarte luminoase, după alţii foarte umbroase. Luminarea generală nu este însă departe. Pentru acele zile, scriitorul acestor rân­duri aş dori sincer şi din inimă, ca Sibi­enii să stea tot în fruntea celor ce luptă pentru interesul obştesc, pentru principii de politică prevăzătoare şi dezinteresată, pentru progres general sub toate raporturile. La aceasta suntem datori să contri­buim, noi, generaţia de azi. Altcum ne ajunge blestemul generaţiei de mâine, care — pe bună dreptate — ne va putea învi­Duminecă 3 iunie a. c. s’a ţinut, în oraşul Câmpulung, congresul organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din judeţul Muscel, la care au luat parte şi d-nii Ion Mihalache, preşedintele partidului naţ.-ţăr. şi dr. Nicolae Lupu, vice-preşedinte al par­tidului nostru- Dl An­e»4»- fiul ace­stui judeţ şi preşedintele organizaţiei naţ.­­ţăr. din judeţul Muscel. Cu acest prilej, cei doi bărbaţi de stat şi conducători ai celui mai puternic partid din ţară, au făcut importante decla­raţii, cari au avut un larg răsunet în toată ţara şi cari sunt sortite să aibă urmări simţite în viaţa noastră publică. De aceea, sfătuim pe cetitorii noştri să le citească cu cea mai mare luare aminte, pentru ca să le poată pricepe tâlcul. Discursul d-lui Ion Mihalache, preşedintele partidului naţional-ţărănesc Acum un an şi ceva — a început dl Ion Mihalache — aici la Câmpulung, am vestit necesitatea revizuirii programului şi trebuinţa organizării pe temeliile unui sta­tut nou, potrivit cu menirea partidului şi spiritul timpului. Este vorba să se re­construiască Statul român, cu material ro­mânesc, pe temeiul alcătuirei sale sociale, a nevoilor sale sociale, potrivit nouilor ce­rinţe ale vremii, la cari ţintesc toate cele­lalte popoare. Cerem să fie responsabilitate într’o ţară în care nimeni nu răspunde. Cel ce făptueşte, trebue să aibă meritul dacă reu­şeşte, dar şi întreaga răspundere, dacă nu reuşeşte. Am hotărît această răspundere de sus în jos, de la preşedintele de consiliu, apărând pe Suveran, întregirea cu partidul d-lui dr. N. Lupu Azi sărbătorim un început de rezultat, întâi, pe baza noului nostru program şi a revizuirii tacticei noastre, am înfăptuit întregirea cu partidul d-lui dr. Lupu. Am credinţa, că forţe cari slujesc aceleaşi idea­luri, dar cari stau acum în rezervă, vor veni şi ele să ni se alipească, pentru a duce cu şi mai mari puteri lupta noastră, mai departe. Suntem recunoscători d-lui dr. Lupu, care a făcut jertfe, şi care ne-a impus şi nouă aceleaşi jertfe, şi care a dat pildă de luptă desinteresată, novăţi, că nu ne-am dat seama de vremu­rile mari şi grele, prin care trecem. De aceea, nu-i permis să ne lăsăm călăuziţi de consideraţii mărunte, de plă­ceri vremelnice, de­ portiniri nemotivate sau ură răzbunătoare. Din contră, trebue să chibzuim bine şi cu sânge rece, tot ce facem, tot ce apro­băm sau dezaprobăm. Nicolae Bratu Frământări de închegare Partidul naţ.-ţări­e într’o viaţă de fră­mântare. Cei cari nu ne ştiu au cunoscut numai frământări cari duc la descompu­nere, dar nu pe cele cari duc la închegare. Puterea noastră s’a dovedit acum. Cei slabi aşteptau­­o moştenire. Singur partidul naţ.-ţăr. nu s’a uitat, că are în faţă un ad­versar (duşman) şi nu a pierdut din vedere ţinta lui ultimă. El se găsea în plină lu­crare de organizare. Pentru 48 de ore, însă, a suspendat totul, şi a răspuns: „Prezent! Nu se poate!“. Ţinuta partidului naţ.-ţără faţă de criză Căci ce s’a petrecut zilele trecute în ţară? Trebuie să stăruiesc puţin. Mulţi cari nu ne cunosc nu ne-au înţeles. A trebuit să jertfim interesul de partid interesului ţării, rănind multe suflete din partid. In momentul când tovarăşii noştri erau bătuţi şi schingiuiţi, în momentul când în fiecare zi mi se telegrafia, că se opresc cărţile de alegători, că prefecţii sunt abuzivi, a trebuit să le cerem ca să închidă ochii şi să ajute pe potrivnici, chiar în momentul când erau atacaţi mai ticălos. Le-am cerut o jertfă. Că partidul liberal e condamnat, scos din serviciu, reformat, că din el nu pot să iasă decât guverne în veşnică criză, e un lucru care pe noi nu ne-a surprins. Mi-e frică iarăşi, că va trebui să pu­nem proptea gardului putred, ca să nu cadă peste noi. N’a fost un lucru neaşteptat. Şi n’am pus această proptea prin vre-o în­ţelegere cu partidul liberal. Nu a fost nici o singură atingere cu ei. Dar, noi trebuie să fim înţeleşi. Noi avem o răspundere în Statul acesta. Me­nirea noastră este să clădim. Am dărâmat putregaiurile: averescan, conservator etc., iar partidul liberal a fost sdruncinat. Noi avem chemarea să construim şi să organizăm şi anume, să construim te­meinic, statornic, definitiv. Clădirea nu poate fi decât sufletul şi nevoile acestui neam. Dar, pentru ca clădirea să nu fie dă­râmată de un trăsnet din senin, a cine ştie cărui sfânt Ilie, să avem grijă, ca, cu cât clădirea e mai înaltă, să-i punem paratrăsnet. Ce folos că ai un program frumos, ce folos, că atâţia oameni cinstiţi se înrolează Spre lămurirea situaţiei politice Declaraţiile d-lor Ion Mihalache şi dr. N. Lupu la Câmpulung Despre ultimele întâmplări politice, dictatură, schimbarea Constituţiei şi pedeapsa cu moarte

Next