Foaia poporului, 1946 (Anul 53, nr. 1-52)
1946-03-10 / nr. 11
Pdg. 41O AA POPORULUI INFORMAŢIUNI|ULTIMELE ŞTIRI Ce mai erou în lume Spania îşi trăeşte ultimele zile de dictatură — Pregătiri de război? — Ce fac Marile Naţiuni Unite — Mulţi au crezut poate, că dictaturile au luat sfârşit odată cu capitularea Germaniei, a Italiei şi a Japoniei. Iată, însă, că într’un colţ retras al Europei, în Spania lui Franco, germenele dictaturii continuă să macine încă cel mai de preţ bun al omului: libertatea de manifestare, fie în scris, fie în grai viu. Adăpostind la sânul ei pe o seamă de fruntaşii mişcării naziste din Germania, Italia şi alte ţări europene, — Spania nu s’a putut descotorosi, cu una cu două, de regimul său dictatorial înstăpânit de generalul Franco. Ba ce e mai mult, în ultima vreme, din porunca lui Franco, au fost ucişi mai mulţi luptători democraţi, iar alţii au fost înfundaţi în puşcării, în lagăre şi alte astfel de mijloace de rostrângere. In felul acesta socotea Franco, că va putea să-și prelungească șederea pe scaunul dictatorial al peninsulei Iberice. S’a întâmplat însă, ca stările din Spania să fie tot mai bine cunoscute peste hotare, mai ales de elStre unele popoare în frunte cu Uniunea Sovietică, duşmana de moarte ale fascismului şi hitlerismului. Spania se pregăteşte de război După ce mai multe state democratice, la care sau alăturat organizaţiile muncitoreşti şi cele femenine au făcut Spaniei somaţiunile de lipsă, pentru a-şi schimba regimul actual dar fără rezultat, iată că de câteva zile somaţiunile s au transformat în ameninţări directe, cari pun în joc însăşi soarta poporului spaniol şi pacea lumii, câştigată cu mari sacrifici. Un pas hotăritor l-a făcut în această direcţie Franţa (vecina din miazănoapte a Spaniei) care în cursul zilei de Vineri 1 Martie anu a închis frontil, interzicând orice legătură cu Spania. Măsura de mai sus este egală cu o serioasă pregătire de război. In fata acestei situaţii, generalul Franco, care are la îndemână o numeroasă armată marocană, alături de armata spaniolă, a trecut la mari concentrări de trupe pe care le-a aşezat pe o linie de siguranţă, la o mică apropiere de frontiera Franţei, pentru a putea face faţă la un eventual atac. Pe de altă parte Franco a mai concentrat puternice formaţiuni de trupe in anumite puncte de coastă, în porturi, unde s ar aştepta să fie atacat. Franco „coasă cu aţă albă... Dar planul lui Franco este o cusătură cu aţă albă, el fiind asemuitor cu manevrele şi încercările de ultima oră ale tuturor dictatorilor. Ca şi Hitler şi Mussolini, cari s’au înţepenit la putere, cu preţul marilor nenorocite atrase asupra propriilor lor ţări şi popoare. E dureros că generalul Franco n’a învăţat încă nimic din păţania tovarăşilor săi de dictatură, cari au sfârşit aşa după cum bine am văzut cu toţii. Ce fac marile democraţi! Faţă de stările de lucruri din Spania, atât Statele Unite cât şi Marea Britanie — răspunzătoare pentru păstrarea pecii — chibzuesc acum care ar fi măsura şi mijlocul cel mai potrivit, pentru însănătoşirea vieţii din, aceea ţară, fără ca să se poată aprinde din nou focul unui nou războiu. După unele cercuri conducătoare engleze şi americane, o intervenţie militară sau diplomatică dinafară, împotriva Spaniei, ar contraveni politicei lor de bază şi anume de a nu se amesteca în treburile interne ale niciuneaia din ţări. Şi totuşi, aceste două mari puteri democratice nu privesc Spania cu mâinile încrucişate. In vreme ce unele state au făcut propuneri, ca să se treacă la măsuri de constrângeri economice împotriva Spaniei, — Statele Unite şi Marea Britanie, sunt de părere că e mai înţelept, ca să ajute — sub o formă oarecare — poporul spaniol să-şi aducă la cârmă regimul pe care îl doreşte el. Aşa este de altfel şi democratic şi firesc spun acestea. Jta Cisai Htttifs: Pe an an, pentru ţărani şi intelectualii de la sate 5009 Lei Pentru negustori, comercianţi şi industriaşi . . . 10.000 „ Institiţii şi autorităţi . . . 20.000 „ Abonamente de sprijin . . . 40.000 „ Preţul unui număr .... 200 „ Reîntoarcerea la vatră. După cinci ani de pribegie, Sindicului Presei Române din Ardeal şi Banat, s-a raîntors lt sediul său din Cluj, în ziua de Duminică 24 Februarie a. c., când sa ţinut şi adunarea generală anuală pentru darea de seamă asupra activităţii şi alegerea noului comitet de conducere pe termen de un an. A fost reales ca preşedinte al Sindicatului de Aurel Buteanu. Mai mulţi fruntaşi ai vieţii publice din Transilvania au salutat acest eveniment prin telegrame şi scrisori de felicitare adresate biroului congresului, exprimăndu-şi nădejdile, că şi în viitor ziariştii transilvăneni vor şti să-şi servească, cu acelaş devotament, ţara şi aşezămintele ei de temelie — aşa cum au făcut o în trecut. Adjunaria generală extraordinară a Licenlei Industrial de bieţi din Sibiu, ţinută în ziua de 24 Februarie 1946 a ales ca preşedinte a comitetului Şcolar, pe Domnul Ştefan Bretu, funcţionar al Prefecturei judeţului Sibiu. Mărirea tarifului la C. F. R. In urma aprobării Comisariatului General al Preturilor, începând cu ziua de 15 Martie a. c., întră învigoare nouile tarife la C. F. R., majorate [cu 100°/«, pentru călători şi cu 200%, pentru mărfuri. Fapta necugetată a unei Învăţătoare.— Unul din ziarele locale aduce ştirea că învăţătoarea Ana Grigore din corn. Porceşti jud. Sibiu, cu un an în urmă, dând naştere unui copil, l-a aruncat în valurile Oltului, socotind că astfel va scăpa de urmările legii. Faptul criminal a fost descoperit şi învăţătoarea Ana Grigore, este tradusă acum şi fete Tribunalului.şi Zotti Hodoş. — La locuinţa sa din Sibiu a încetat din viaţă zilele trecute venerabila româncă, Zotti Hodoş, solia lui Enea Hodoş, cunoscutul şi mult apreciatul ziarist transilvănean, fost redactor al „Telegrafului Român“. Defuncta a fost autoara a mei multor lucrări cuprinzătoare de sfaturi practice pentru gospodinele noastre. Dumnezeu s’o odihnească cu drepţii 1 fc-Din Obreja-Alba. — De Anul Nou, curatorul bisericesc din Obreja, Aba, a organizat cu elevii de pe la şcolile secundare, o serbare foarte reuşită. S’a jucat cu mult gust şi pricepere piesa teatrală „Irod“. Sala festivă din incinta Mănăstirii basiliane din loc, s’a arătat neîncăpătoare. D. Căpitan Iacob Domşa, deşi încă suferind pe urma rănilor primite în războiu, şi-a pus în joc sănătatea, pentru instruirea tinerilor şcolari, acŞti elevi ai dânsului. Aşa înţelege să-şi folosească concediul medical, împărtăşind lumină adevărată celor ce aşa de uşor se lasă azi amăgiţi ! Aşa înţelege să sprijinească acţiunea de culturalizare a satelor. Venitul de la serbare, de 170.000 lei, s’a împărţit săracilor din comună, cumpărându-se cucuruz. In ziua de 10 Februarie s’a făcut o altă serbare la Obreja, cu tineretul din comună, jucându-se piesa teatrală „Fata boerului“. Comunicat. Toţi ofiţerii, subofiţerii elevii şi maeştrii militari, cari au aparţinut Armatei Române înainte de anul 1940, precum şi acei care nu eu aparţinut Armatei Române înainte de 1 Septemvrie 1940, indiferent de naţionalitatea de origină şi cari au fost înrolaţi în Armata Maghiară, voluntari sau obligatoriu, urmează ca până la data de 9 Maiu 1946, să se prezinte la Cercul Teritorial Sibiu, camera 71, pentru clarificarea situaţiei militare. Se vor prezenta" deasemenea toţi ofiţerii, subofiţerii, elevii, şi maeştri militari foşti în armata maghiară indiferent de naţionalitatea de origină, chiar dacă au fost prizonieri sau nu în U. R. S. S., Germania sau trupelor Anglo-Americene. Toţi cei prevăzuţi int prezentul comunicat, vor aduce toate actele ce le posedă, din cere să rezulte situaţia militară avută în Armata maghiară. Cei ce nu se vor prezenta până la data de mai sus, iar ulterior vor fi găsiţi pe teritoriu cu situaţia militară în neregulă, vor fi urmăriţi şi judecaţi conform ordinelor în vigoare. Spectacole Apolo: „Bătălia Atlanticului", cu Hamprhei Bogarts. Capitol: „Serenada din Valea Soarelui", cu S. Hennric Corso : „O fată căzută din Cer", cu Ginger Rogers; Rio: „O inimă se oprește"— cu Karady Katalin. MESS & COMP. S. L N. C. SIBIU Extras din procesul verbal despre adunarea membrilor din 31 Decemvrie 1945. Se hotăreşte: Majorarea capitalului social dela 400.000 lei cu 24.000.100 lei, la 25.000 000 Iei. Urmează semnăturile: Grefa Tribunalului Sibiu, Secţia 111, Cor. Prezentul extras fiind conformă cu originalul trecut sub poz. nr. 63 din5 Februarie 1946 se vizează de noi pentru publicare şi afişare. Sibiu, la 25 Februarie 1946. Prim grefier Constantin Gologan Fabricile de postav şi ţesături de modă din Braşov, Wilhelm Scheig & CIE SA. La data de 6 Mai 1940 s’a înregistrat în Registrul Comerţului Sibiu, Depozitul de vânzare din Sibiu, Pieta Regele Ferdinand Nr. 14. Prin procura datată 30 Ianuarie 1946, s'a încredinţat cu conducerea acestui depozit d. Iuliu Gal. Urmează semnăturile: Grefa Tribunalului Sibiu Secţia III. Com. Nr. Dos. soc. 77” 1946. Prezentul extras fiind trecut în registrul de ordine la Nr. 44 din 6 Febr. 1946, se vizează de noi pentru publicare și afișare. Prim grefier Constantin Gologan Creşterea copiilor (Urmare din pag. l a) când controlul elevilor mai mari, pare-mi-se după filmul . Zorro“, ce credeţi că a putut găsi, de cât pistoale şi iar pistoale, fie ele chiar din lemn sau din tinichea• Mâine ar putea fi veritabile ... Se spune că un condamnat la spânzurătoare pentru diferitele fărădelegi ce le săvârşise, a avut ca ultimă dorinţă, ca mama sa să asiste la acest desnodament ca o pedeapsă, deoarece nu l-a supravegheat şi nu l-a oprit la timp când a început să alunece în prăpastie .. . Este vremea, — oricât de grele ar fi timpurile din punct de vedere economic, să privim, cu toată seriozitatea, la creşterea bună a copiilor şi să nu uităm că timpul trece şi ca mâine copiii vor fi mari! Regretele sau eforturile de mai târziu, nu vor putea îndrepta nimic, în timp ce azi totul se poate face cu uşurinţă. State Peten SA DESCHIS un nou atelier de pantofărie „La Câmpeanu“ Sibiu, str. Şaguna Nr. 21 Primeşte tot felul de comenzi şi reparaţii. Deasemenea execută reparaţii _____ de şoşoni şi galoşi s In călătorie: Bani =■- Risc Cec de decontare=Sigurață Cecul de decontare este achitat la vedere de orice oficiu poștal hCW^WWHI« £5S**îjs stop. Stowmm Urbcms. Anul 53 — Nr. i