Foaia noastră, 1986 (Anul 36, nr. 1-52)
1986-01-03 / nr. 1
FORM, MCAMMik____________________ La Crîstor Viaţa zilnică, obişnuită a unei comune numai rareori atrage atenţia presei, a ziariştilor, a reporterilor sau a publicului. Ne-am obişnuit doar cu excepţionalul, cu lucrurile senzaţionale. Ca şi cum numai acestea din urmă ar reprezenta evoluţia în general. Cu asemenea presimţiri m-am dus recent şi eu la Crîstor, localitate populată şi de cîteva familii române. Şi într-adevăr, adresîndu-mă, la Sfatul comunal, secretarului Lajos Szegedi, la început am aflat doar următoarele: - Despre lucruri senzaţionale nu vă pot relata, nu s-a întîmplat in comună aproape nimic deosebit de la ultima noastră întrlnire... Răspunsul concis şi nu prea îmbucurător al secretarului, care stă de mai mulţi ani cu mare pricepere în fruntea conducerii comunale, nu m-a surprins, dar nici nu m-a dezamăgit. Dar oricit ar părea de nepoliticos, m-am arătat neîncrezător şi am insistat, rugindu-l să-mi vorbească despre cele raportate la adunarea sătească, organizată cu ocazia alegerilor F.P.P. Sincer să fiu, dacă aş vrea să apreciez pe scurt dezvoltarea nu prea dinamică a comunei aş putea spune doar atît: în ciuda posibilităţilor limitate, dezvoltarea s-a menţinut continuă. - Sintem mindri de faptul că toate cele prevăzute in planul de dezvoltare al cincinalului pe care îl încheiem le-am realizat cu succes. - Dar să rămînem la concret — i-am propus secretarului. - în ultimii cinci ani la Crîstor au fost date în folosinţă unele obiective care determină caracterul comunei. Astfel Cooperativa de consum şi de desfacere Sarkad şi împrejurimile, împreună cu alte unităţi comerciale, a deschis un restaurant, primul în sat, dar şi unic în felul lui, fiind un „resturant-cinema”. Aşa trebuie să-l numere, deoarece aici de două ori pe săptămînă se prezintă şi cite-un film. în plus această unitate e potrivită şi pentru găzduirea unor serate distractive de dans sau de muzică populară... Deci după cum ştiţi acest restaurant ţine şi locul casei de cultură. (De altfel deşi locul casei de cultură din comuna Crîstor a fost stabilit încă acum douăzeci de ani, iar planul concret al clădirii e finisat aproape de zece ani, de construit, nu s-a construit. Lipseşte din păcate fondul material. Oare nu s-ar putea face demersuri în această privinţă...?) - în toamna anului trecut am dat în folosinţă un nou cabinet stomatologic, îmbunătăţind şi cu acesta situaţia ingienică pînă acum nu prea îmbucurătoare.Tot în cadrul cincinalului pe care l-am încheiat de curînd au avut loc diferite lucrări de modernizare şi dezvoltare la şcoală şi la bibliotecă. Dar s-au construit şi noi drumuri cu pietriş... Am văzut că comuna are o bibliotecă frumoasă aprovizionată cu numeroase volume şi nu numai de beletristică ci şi de specialitate. Intr-adevăr cu biblioteca suntem mulţumiţi şi noi. De altfel biblioteca a fost construită în cadrul mişcării: „O sută de sute, o sută de biblioteci”. Ţin să amintesc că aici avem şi un colţ al cărţilor româneşti, cărţi care sunt răsfoite de oamenii români din localitate. Fără discuţie, cele înşirate nu sunt senzaţionale, totuşi sînt rezultate însemnate în viaţa unei comune. Dar cum se prezintă planurile pe perioada următorilor cinci ani? - Și linii mari am întocmit deja planul de dezvoltare şi pe perioada anilor 1986-1990, luînd în considerare posibilităţile restrînse - relevă secretarul. - La Crîstor în anii viitori trebuie să continue construirea drumurilor şi trotuarelor, propunere făcută şi de mai mulţi consăteni la adunarea sătească. Aici bineînţeles contăm şi pe contribuţia directă a populaţiei. Cu ajutorul Sfatului judeţean în anul viitor vor începe lucrările de construcţie ale unei noi creşe, asigurînd condiţii prielnice pentru îngrijirea a 20 de copilaşi. Pe lingă toate că o comună faţă de un oraş are întotdeauna o reţea infrastructurală de un nivel mai redus, în viitor totuşi am dori să îmbogăţim sortimentul prăvăliilor cu mărfuri de larg consum, ca locuitorii să nu fie nevoiţi să facă drumul la oraş după orice. Şi încă ceva, în cincinalul următor la fel ca şi în comunele învecinate şi la noi vor avea loc lucrări de dezvoltare a reţelei de apă potabilă. Iată deci avem chiar destule de făcut. Dar sînt convins că prin unirea eforturilor, cu ajutorul financiar şi fizic al populaţiei vom reuşi să ducem la bun sfîrşit prevederile viitorului cincinal, atît în dezvolttarea edilitară, cît şi în domeniul culturii, sănătăţii. Toate acestea - ce aşteaptă să fie realizate - vor contribui în mod considerabil la dezvoltarea treptată a localității în scopul ca oamenii muncii de aici să se simtă și mai bine în comuna lor. - cioban - In ciuda posibilităților limitate - dezvoltare continuă (Urmare din pag. întîi) că formele vechi de culturalizare şi distracţie ale omului de la sat sînt înlocuite cu mijloace mai noi, moderne, pe care le oferă, de exemplu, radioul sau televiziunea, mult mai practice, atrăgătoare sau convenabile, ca ceva nou, deosebit de tradiţiile după care îşi rînduise viaţa odinioară şi pe care omul din popor le însuşise instinctiv, fără să le aprecieze la valoarea lor adevărată. Cert este şi faptul că menţinerea nivelului de viaţă necesită, în momentul de faţă, tot mai multă trudă, timp şi risipă de energii. Urmările sînt binecunoscute, se citeşte mai puţin, dispar - se pare definitiv - faimoasele „jocuri” săteşti, se acordă o tot mai mică atenţie păstrării şi cultivării obiceiurilor legate de sărbătorile anului şi de momentele principale ale vieţii. Activitatea culturală desfăşurată de activiştii Uniunii noastre vizează contrabalansarea acestor factori negativi. Problema-cheie este, desigur, cum, cu ce mijloace şi eficacitate. Reuşita activităţii noastre depinde în mare măsură de felul cum vom şti să satisfacem exigenţele populaţiei de naţionalitate română. Prin ce se caracterizează activitatea Uniunii din ultima perioadă?_____________________ - Prin efortul de a munci mai conştient şi consecvent, prin analiza atentă, ştiinţifică a sarcinilor, prin desfăşurarea unei activităţi profesionale susţinute. Spun activitate profesională, fiindcă, din moment ce partidul şi statul nostru asigură egalitatea în drepturi a naţionalităţilor, marea majoritate a sarcinilor ce ne revin au, după părerea mea, înainte de toate un caracter cultural, profesional. Care dintre tendinţele şi acţiunile noi par a fi confirmate de o asemenea activitate? La această întrebare încă nu vă pot da un răspuns categoric şi satisfăcător, cu atît mai mult, cu cît nu cred că este nevoie de o schimbare radicală a acţiunilor încetăţenite de-a lungul mai multor decenii şi cu care populaţia noastră se obişnuise deja. Ne gîndim mai ales la o nouă modalitate de abordare ale aceloraşi activităţi, la o nouă viziune, dacă vreţi, la o nouă concepţie, pe de o parte, şi la eliminarea unor elemente protocolare, oficiale, rigide, la introducerea unor forme şi modalităţi mai atrăgătoare şi familiale, pe de altă parte. De ce? Pentru că altfel nu vom şti să antrenăm tineretul. Ceea ce ar echivala cu renunţarea la continuitatea vieţii noastre culturale, în sfîrşit, cum s-ar putea aprecia activitatea din ultimul an, ce ne vă rezerva viitorul?____ - Din cele spuse reiese, cred, limpede ce ne-a preocupat, cum ne-am străduit să ridicăm nivelul muncii noastre în anul 1985, precum şi ceea ce avem de făcut în anii ce urmează. Drept continuare a activităţii începute în anul ce s-a scurs, în anul viitor dorim să acordăm o mai mare atenţie cursurilor de perfecţionare destinate cadrelor didactice şi activiştilor culturali, problemelor legate de învăţămîntul superior, creării unor condiţii mai favorabile de afirmare, sprijinire şi educare a tinerilor talentaţi, examinării situaţiei politice şi culturale a românilor din judeţul Bichiş. Prezidiului Uniunii noastre îi revine sarcina de a analiza activitatea depusă în etapa de după cel de-al Vl-lea Congres. Interviu realizat de: Edda Illyes După doi ani de la Congres MAGAZINUL GOSPODARILOR încă din anul trecut s-a deschis la Bekescsaba acest magazin bine aprovizionat de pe strada Sallai. Deşi magazinul nu primise prea mare propagandă la vremea deschiderii, totuşi cei interesaţi îl găsesc la nevoie. La început de an, gospodarii buni se pregătesc încă de pe acum, iarna, pentru primăvara care vine şi tot mai mulţi cumpărători sosind din provincie , deci şi din satele noastre româneşti, sosind la Cioba la piaţă, intră în acest magazin unde se poate cumpăra tot ce trebuie în grădină şi pe lingă casă: seminţe de soi extra, folie, unelte pentru grădinărit, maşini agricole mici, substanţe chimice şi multe-multe altele. Faţada magazinului Ghivece de flori, din material plastic sau ceramică, frumos înşirate mil. Seminţe de roşii, de ardei, de lubeniţă şi de flori...