Noi, săptămînal al românilor din Ungaria, 1997 (Anul 7, nr. 1-52)
1997-01-03 / nr. 1
în relaţiile ungaro-române: MnorgentnM unei etape noi Budapesta, 26-27 decembrie La invitaţia lui László Kovács, ministrul de externe al guvernului ungar, la 26 decembrie a sosit în Capitala ţării noastre omologul său român Adrian Severin, noul ministru de externe al României, în timpul celor două zile de prezenţă la Budapesta, ministrul român a consultat cu conducătorii diplomaţiei maghiare, ca apoi împreună cu ministrul László Kovács să procedeze la schimbul instrumentelor de ratificare a tratatului de bază ungaro-român. Mult discutat, amînat şi definitivat pe neaşteptate, contestat de unele partide din ambele ţări înainte şi după semnarea sa la Timişoara, acest tratat de bază dintre Ungaria şi România - prin schimbul instrumentelor de ratificare - a intrat în vigoare, reprezentînd pentru cele două ţări vecine evenimentul anului. Astfel s-a încheiat o perioadă de confruntări politice şi diplomatice începînd o nouă etapă de conlucrare. înainte de semnarea documentelor de ratificare, Adrian Severin a avut o convorbire cu omologul său László Kovács. Din informaţiile publicate de cele două părţi cu ocazia conferinţei de presă s-a putut afla că şefii celor două diplomaţii s-au informat reciproc despre situaţia politică internă şi externă a celor două ţări şi totodată au trecut în revistă domeniul relaţiilor bilaterale. Cei doi miniştri au căzut de comun acord că realizarea unei relaţii de parteneriat este în interesul ambelor ţări, iar această relaţie poate să trezească interesul şi sprijinul comunităţii europene. Tratatul de bază - s-a subliniat - este un proces care se desfăşoară pe coordonate pozitive şi în final va duce la creşterea calitativă a relaţiilor bilaterale. Pentru amplificarea tratatului va fi creată o comisie mixtă şi subcomisii pe domenii, cum ar fi cea economică, pentru tineret, regională şi cea a mas-mediei, precum şi una a minorităţilor. László Kovács a mai anunţat că s-a căzut de comun acord să fie redeschise cele două consulate: cel al Ungariei la Cluj şi cel al României la Debreţin (ambele desfiinţate pe vremea regimului Ceauşescu). Un consul onorific maghiar îşi va începe activitatea la Constanţa, iar instituţia omologă a României va fi instalată la Győr. Cu timpul, în măsura posibilităţilor financiare aceste reprezentanţe diplomatice vor fi transformate în consulate. Şefii celor două diplomaţii au mai convenit ca în viitor să continue procesul de deschidere a noilor puncte de trecere a frontierei dintre cele două ţări. La conferinţa de presă s-a mai anunţat că pe viitor vor avea loc întîlniri sistematice dintre peşedinţii, respectiv prim-miniştrii celor două ţări. Astfel, în prima parte a anului 1997 preşedintele Ungariei Árpád Göncz va efectua o vizită la Bucureşti şi se va deplasa şi în Ardeal. Premierul Gyula Horn se va întîlni cu omologul său Victor Ciorbea la Budapesta. în cadrul convorbirilor s-a abordat şi tema situaţiei ungurimii din România, precum şi cea a minorităţii române din Ungaria. Astfel s-a dezbătut problema învăţămîntului în limba maternă şi a despăgubirii bisericilor. Tratativele dintre cei doi miniştri de externe şi schimbul instrumentelor de ratificare au fost precedate de un alt moment oficial important. Adrian Severin a fost primit şi a avut convorbiri cu Zoltán Gál, preşedintele Parlamentului, cu prim-ministrul Gyula Horn şi cu Árpád Göncz, preşedintele Ungariei. Dincolo de aspectele concrete privitoare la viitoarele întîlniri la nivel înalt s-a evidenţiat faptul că în procesul stabilirii unor relaţii de bază noi, ideea de parteneriat primeşte o semnificaţie deosebită. In timpul şederii la Budapesta Adrian Severin s-a întîlnit şi cu membrii comisiei de politică externă a Parlamentului şi cu reprezentanţii partidelor de opoziţie din Ungaria, care votaseră împotriva tratatului de bază ungaro-român. Cu ocazia întrevederii ministrul de externe al României a încercat să convingă liderii de opoziţie că tratatul deschide calea unor relaţii mai bune. Mai mult chiar, in unele domenii se resimte de pe acum această direcţie nouă. Giula, 28 decembrie Vizita ministrului Adrian Severin la Giula a însemnat actul final al programului oficial, pe care înaltul diplomat român l-a realizat practic în noua sa calitate de ministru de externe al României. în cadrul acestui program de o zi, ministrul de externe al României, însoţit de István Szent-Iványi, secretar de stat la Ministerul de Externe al Ungariei, de Géza Szőcs, ambasadorul Ungariei la Bucureşti şi de membrii corpului diplomatic român acreditaţi la Budapesta, în frunte cu ambasadorul Ioan Donca, a fost primit de Attila Lebenszky, primarul oraşului Giula. La Primărie, ministrul român a purtat convorbiri cu conducătorii autoguvernării orăşeneşti, după care a urmat o scurtă conferinţă de presă. Aici trebuie remarcat că aceasta s-a bucurat de o atenţie deosebită atît din partea reprezentanţilor presei din Ungaria, cît şi a colegilor din România, fapt dovedit prin numărul deosebit de mare al jurnaliştilor din ambele ţări. Răspunzînd la întrebările ziariştilor, domnul Adrian Severin a menţionat printre altele ca: la ora actuală cel mai mult ne încurcă trecutul. De ce? Pentru că trecutul ne-a lăsat o serie întreagă de prejudecăţi, ne-a lăsat multă neîncredere şi, în general, este greu să construieşti ceva pe neîncredere. Sîntem astăzi aici, pentru a întîlni primarul oraşului, şi nu în ultimul rînd, pentru a cunoaşte viaţa românilor din Giula şi din această regiune a Ungariei. Acest fapt demonstrează atît răspunderea pe care noi o avem din punct de vedere moral, pentru românii care trăiesc în această zonă şi sîntem convinşi că ei pot reprezenta un pod între Ungaria şi România...“ Cu privire la relaţiile economice dintre cele două ţări, Adrian Severin a accentuat că are toată încrederea „că în viitorul apropiat se va realiza şi va intra în vigoare acordul de liber schimb. In cadrul Comisiei mixte ungaro-romane se va înfiinţa şi o subcomisie care va avea sarcina de a ajuta îmbunătăţirea relaţiilor economice, inclusiv ale relaţiilor transfrontaliere, care reprezintă azi un obiectiv de primă importanţă în politica celor două ţări. Un adaos valoros, înregistrat cu interes, raportat la moştenirea noastră ortodoxă, s-a dovedit a fi - la sediul Vicariatului ortodox român - prezentarea culturii noastre religioase prin succinta expunere făcută oaspeţilor de vicarul Pavel Ardelean. După primirea călduroasă înaltul diplomat român a vizitat şi biserica Sf. Nicolae din Parcul Groza a oraşului. în continuarea programului de la Giula, ministrul de externe al României, Adrian Severin a avut o întrevedere, la Liceul „N. Bălcescu" cu Ion Budai, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, cu membrii Prezidiului acestui for, cu Tiberiu Herdean, preşedintele Uniunii Culturale, precum şi cu alţi activişti ai comunităţilor noastre. La această întîlnire, oaspetele român a declarat printre altele: Astăzi am auzit spunîndu-mi-se că sînt puţini, românii de aicea, şi din cauza aceasta sînt şi mai neglijaţi. Eu cred că nu este adevărat. Dacă un singur român ar exista în aceste locuri, şi atunci statul român ar fi obligat să-l sprijine, să se îngrijească de el, cu tot ceea ce poate face. Românii din Ungaria sunt şi ei membrii unei familii mari, a cărei limbă o vorbesc şi o păstrează... Adresîndu-se reprezentanţilor românilor din Ungaria, ministrul de externe a mai relevat că îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări va mări şi prestigiul comunităţilor româneşti din Ungaria. Or, în concluzie, se pare că vizita în Ungaria a ministrului Adrian Severin marchează începutul unei etape noi în relaţiile ungaro-române, aducînd totodată o contribuţie valoroasă la adîncirea colaborării în toate domeniile, constituind şi punctul de plecare a relaţiilor la înalt nivel. Relatare de: Juhász Conferinţă de presă la Giula Întîlnire cu reprezentanţii minorităţii române din Ungaria