Foia de Agricultură Practică, 1859 (Anul 2, nr. 7-10)
1859-09-01 / nr. 9
141 FOALIE DE AGRICULTURĂ stracțiune de valora dată pămăntului prin munca țeranilor. (Aceasta condiție cuprinde idea de gheo cumpărarea boierescului de care amu începutu a mă ținea după ce amu fostu isgonitu din țeară la 1848.) 11. Darea în stăpănirea clacașilor a pămăntului afran și satu cu condițiile asigurătoare integrităței parcelei fiecăruia locuitoriu în proprietatea comunei satului, și încheierea sunetului de datorie a locuitorilor pentru prețul pămăntului pe care s'au împroprietărit. 12. Obștenesca hotărnicie a proprietăței boierilor și a țeranilor și înscrierea atăta a valoarei lor de folosință și de schimbu, căt și a obligațiilor pasive ce grevează proprietatea fiecăruia în cartea cea mare a Statului după sistemul prusianu. Aceasta este neapărată pentru regularea averei boierilor și a țeranilor și are de scopu de a servi la înființarea creditului publicu, a ipotecei și a bancei naționale cumu și a plăței despăgubirei. 13. Înființarea datoriei publice pentru fondurile rescumpărate, determinarea chipului amorțirei sale și a timpului în care să se efectueze. Înlecuirea prefacerei în valoare de circulație sau în bani ori cănd ar avea trebuință proprietariul de a face aceasta trecănd dreptul de capitalu și rentă cătră altă față. 14. Guvernul pusu în mijlocu între proprietariul creditoriu și clăcașul datornicii. Guvernul garantuindu plata proprietariului în munca și proprietatea clăcașului emancipatu. 15. În guvernu unu minieteriu de „ziuuutu representează interesul proprietarilor boieri și țerani. Elu este însărcinat cu scoaterea și efectuarea valoarei pămăntului datu sătenilor. Acest minieteriu va organiza zuzuultu ra spre a solicita progresurile ei ri” societăți agricole, inepectori, ingineri agricoli, fer me-modele și instrucția primară. 16. Transacția de la sistemul de astăzi a agriculturei întemeietu pe regulament la altu sistemu de cultură întemeietu pe bazile constituției este necesarie; determinarea formelor ei. 17. În cursul transacției să se facă asigurarea de venitul de față al proprietarilor și închizășluirea de sporirea venitului viitoriu al culturei mari și mici. 18. În transacție oare guvernul nu poate plăti cu munca săteanului datoria lui pentru pămăntu? De se va adopta acestu principiu guvernul ar pute lua muncă de la dănșii. Cei ce ar avea nevoie de dănsa ar pute să o negocieze la bursă, de unde prin o simplă formalitate să o potă cumpăra și arendașul și proprietariul. Guvernul prin ministrul sef de agricultură să fie socoteală lămurită atătu celui ce dă, datornica fiind, căt și acelui ce iea, creditoriu fiind. 19. Guvernul în totu anul plătește socotelile fiecăruia și după trecerea de patru ani sau a timpului tranzacție, le soldează desființănd și tranzacția și lăsănd agricultura de a merge pe calea ce în acest timpu iau pregătit'o asigurăndui viitoriul în lumina oamenilor formați în fermele-modele și meniți de a întroduce uneltele și mașinile agricole. 20. Dacă în timpulu transacției cu munca sătenilor și cu banii lor guvernul n'ar putea istovi plata pămăntului rescumpăratu atunci o iea asupră și de a orespunde proprietarilor. 21. Guvernul poate ocupa timpul clăcașilor de iarnă în căzături de producte la depozitele din porturile comerciale ale țerei, și valoarea acestei munci scăzăndusă de la creditează a contei săteanului trece la datorează a contei proprietariului. Articolele 17, 18, 19 și 20 formează sistemulu anonimu de rescumpărarea boierescului. La fie-care din articulile de mai susu s'au făcutu o tălcuire prelargu în care s'au arătatu organisarea creditului, înființarea unei bance, și împrumutare de bani pentru a plăti o parte din datoria sătenilor cătră proprietari. Spațiul foaei nu eartă de a reproduce alte toate cele zise. Nicu Bălcescu ne va arata una din organisațiile ce să potu lua de bază pentru a se face despăgubirea proprie-