Foia de Agricultură Practică, 1859 (Anul 2, nr. 7-10)
1859-09-01 / nr. 9
142 FOLIE DE AGRICULTURĂ sau rescumpărarea boierescului cu agiutoriul creditului organizatu în țeară. În scrierea mea am desvăluu și această teză. Șii de acea nu avemu de cătu să ne unimu cu D. Bălcescu. Sistemul lui N. Bălcescu pentru despăgubirea proprietarilor. Milolociile practice pentru rescumpărarea rentei, care după socotința noastră au aginisu neapărată, sunt numeroase și ușore. Dr.Lionescu, într'o lucrare inedită ce se va publica în curăndu, propune și unu împrumută în străinătate cu 5 la 100, pe ipoteca pămănturilor de rescumparatu, alu cărui productu s'ar pune în circulație prin țeară cu dobănda legiuită de astăzi, adecă cu 10 la 100, prin mizjelocul unei bance naționale. Înducitu prin o elobozire de bilete, acestu împrumutu aru servi la rescumpărarea pămănturilor; țeranii aru păti o afiuitate ce aru cuprinde dobănda și amortisemănturu, așa că tu în 20 de ani ei aru pute plăti capitalul împrumutatu. Opinia nostră să deosebește de aceea a Dlui I. Ionescu, di'ntăiu pentru că noi n'amu vroi să fimu tributari capitaliștilor străini, și ai ducile pentru că noi tăndimu, ca și poporulu Romănu, că sunt destui bani în brațile țeranilor spre a rescumpăra pămăntul”. Dar pentru a ușura țeranilor această rescumpărare, și mai cu seamă în interesul proprietarilor, noi vom cere așezămintele de credit organisate de cătră Stat”. În alte țări ca ale noastre unde singura industrie ecsistentă este agricultura și singurul capital ămbelșugatu pămăntul, cele mai însemnătoare așezăminte de întrodusu sunt, fără contrazicere, acele de creditu funcier. Prin acestu feliu de creditu, care nu'i altă ceva decăt titlul ipotecariu împărțitu, tăietu în mai multe bucăți și circulătoriu, pămăntul, capitalul ficiu, devine unu capital circulativ, alocă numerătoriu fără a-și perde calitatea. Mai puținu schimbă cicsu cu toate acestea, acestu capital nu se poate desface și rennoi în forma sa primitivă de cătu prin mijlocul economiilor succesive întrunite în timpu de cățiva ani prin calea amortisemăntului. „Creditul funcieriu, zice D. Nolovische în caratea întitulată, organisarea creditului funciver„ servește deodată a întări proprietatea în „mările acelora ce sunt demni de a o păstra, „și a o strămuta în mările acelora care potu „fate să iasă din trănsa pe cătu se pote mai „multe proiecte; elu este complementul consntituției democratice a pămăntului. Ce trebuie pentru a realisa această bine-facere? Să a se deschidă o mare carte de datorie funcieră „care va funcționa întrunui chipu analogu cu „marea carte a datoriei publice, și care va „aduce cu sine tot odată pentru agricultură „scăzămăntul tabherei interesului și facultatea eliberărei, pe calea unui amortisemăntu „cumpătatu, pentru purtătorii de titluri și„guranța completă a dobăndirei, precumu și „ușurința realisărei.” Așezămintele de creditu funderiu nu sunt nici o utopie nici o noutate, o lungă esperiință s'au pronunțatu în de 80 de ani ele funcționează cu succesu în Allemania. Nevoia de a mări favoarea lor, numerariul și de a scăpa pe proprietarii cu avere nemișcătoare de espropriațiune provocă în 1770, în Silezia, cea întăia aplicare a acestui sistemu; de atunci ela să întindă în tote celelalte provinții ale Prusiei, în Wiurtemberg, Hanover, Svițera, Holstein, Bavaria, Austria, Galiția și chiar în Polonia rusască. Astăzi este în ajunul de a se întroduce și'n Franul, prin trănsul singur să sperează a elibera proprietatea de o datorie ipotecară mai multu de 10 miiarde și de enormul tribut împru ') Aceasta credimt și noi, înse pentru ca să se potă pune la lucru brațele țeranilor au nevoie de monetă sunătoare, de capitalul pecuniaru. De unde să'l luămu cănd în țeară nu'l avemu ? De bună seamă case să'lu mutu de la strășmi. 7? Baonca care nu este altă decătu unu așezămănti de creditu devine și una de neapărată trebuință proprietarilor cărora tă cupine a li se da și bini care să se subetituesecă capitalului cel perd în munca de boierescu. Dacă le iei și capitalul în muncă cată se le dai altul în bani înaltu și în scrisori .